2,040 matches
-
împiedice prelungirea războiului ruso-suedez, cu scopul de a degajă Rusia de un efort în plus și a o face aptă pentru confruntarea cu 270 Ibidem, p. 135; pentru interesul manifestat de guvernul britanic față de acel tratat, vezi și J. Holland Roșe, A British Agent at Tilsit, în "The English Historical Review", Volume XVI, 1901, p. 712-718. 271 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin către rege, din 10 iunie 1809, în Sveriges Riksarkivet, Kabinettet/UD, Huvudarkivet, E2D, 225, Konstantinopel. Napoleon Bonaparte care
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Détroits. D'après la correspondance diplomatique déposée aux Archives centrales de Saint-Pétersbourg et à celles de l'Empire, Paris, 1910, p. 1 și urm.; pentru alte informații privind reacțiile politice la declanșarea expediției franceze în Egipt, vezi și J. Holland Roșe, The Political Reactions of Bonaparte's Eastern Expedition, în "The English Historical Review", Volume XLIV, 1929, p. 48 și urm. 127 La 24 august 1798, Ignatius Mouradgea d'Ohsson raporta regelui că marele dragoman Constantin Ipsilanti i-a spus că
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
225, 236 Ratib Ebu Bekir efendi, 46, 61, 173, 217, 220, 222, 223 Rauch, Georg von, 153 Reichenbach, 15, 16, 56, 57 Renda, Günsel, 160 Republică Napolitana (Republică Parthenopeană), 54 Rhin, 87, 119, 192 Riviere, 260 Rodos, 46 Romă, 54 Roșe, J. Holland, 28, 47, 131, 230 Rostopcin, 49 Rostworowski, Emanuel, 8 Ruffin, Pierre Jean-Marie, 28 Rügen, 100 Rumelia, 79, 273 Rumianțev, 81, 82, 85, 87, 91, 92, 102, 104, 107, 121, 123, 140 Rusciuc, 251 Rusia (Russia, Russie), passim S
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
De ce nu am aripi să zbor! M-ași face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil, Cu suflet voios de copil." (Frumoasă-i) La iazul Loieștilor, scriind la persoana a treia: "El vedea zîne albe cu părut de aur roș". Dar de ce Mihai întîrzia seara, în codru, ori rămînea în el, toată noaptea, în cea mai deplină singurătate? Pentru că, după mintea lui de copil, în timpul zilei codrul "doarme", vrăjit, iar noaptea o zînă a codrului iese dintr-un stejar mare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
glasu-i, răstit, copilăros, El sună-n codru verde, în lumea lui întreagă, Albele ei picioare îndoaie flori pe jos. Ea cîntă și pocnește în crengi c-o varga lungă O ploaie de flori albe se scutură pe ea, Un flutur roș și vînăt se nalță, ea-l alungă, De pasu-i crengi se-ndoaie și glasu-i răsuna... Apoi și-aduce aminte era o zi frumoasă El s-a trezit în luncă, sub ochii ei de foc Ea păru-și dă-ntr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de vișini în floare Și de cireși încărcați, de salcîmi cu mirosul dulce, Pe-acolo se plimbă o fată-n albastru îmbrăcată, Părul cel blond, împletit într-o coadă, îi cade pe spate..." (cu completări dintr-o variantă): "Fața-i roșă și albă, iar ochii mari albaștri Gura-i micuță, o vișină coaptă; ea rîde-așteaptă Pe amantul ei, scriitor la subprefectură, Tînăr plin de speranță, venind cu luleaua în gură."43 Aleile de vișini și de cireși în floare, precum și salcîmii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
listă de atribute descriptive plecînd de la observarea cu atenție a semnificantului și a semnificatului cuvîntului desemnat de culoarea reținută. De-mersul este următorul: a) Căutarea cuvintelor pentru observarea semnificantului cuvîntului (exemplu: roșu denumește prin anagramare și paronimie: "ușor", "ușier", "oușor", "roș"). b) Asocierea cuvintelor rezultate din semnificatul cuvîntului (exemplu: cuvîntul roșu prin sinonimie și asociere de idei aduce după sine "purpuriu", "sînge", "comunist", "mac"...). c) Descrierea unei planete plecînd de la această resursă de cuvinte și de la cîmpul posibil format de relațiile
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pildă, reprezintă novicele care se inițiază treptat. El nu are însușiri supranaturale, dar este ajutat de personaje fabuloase, specifice lumii basmice, precum calul năzdrăvan sau Sfânta Duminică. Originale sunt și alte personaje, precum cei cinci uriași fabuloși sau fata împăratului Roș, farmazoană cumplită la început, dar devenind personaj justițiar și mi reasă a eroului, în final. Specifică basmului popular este și tema unică a triumfului binelui asupra răului, dar în Povestea lui HarapAlb apare și tema inițierii și a maturizării treptate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, structura basmului conține două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană). Această compoziție duală este anticipată prin sfatul craiului, care își avertizează fiul să se ferească de omul roș, iară mai ales de cel spân. Confruntarea lui Harap Alb cu fiecare dintre cei doi antagoniști este semnalată prin motivul podului, care marchează trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
le depășească doar cu ajutorul calului năzdravan și al Sfintei Duminici. În călătoria de verificare însă, eroul acționează dintrun imbold lăuntric, probând asumarea unor valori morale și a unui comportament respon sabil. HarapAlb înfruntă acum o altă forță malefică, pe omul roș, alături de ajutoarele pe care și lea câștigat prin milă, hărnicie și înțelegere frățească (cei cinci uriași, crăiasa furnicilor și cea a albinelor). Depășirea probelor de la curtea împăratului Roș contribuie la desăvârșirea experienței cognitive a eroului. Călătoria de întoarcere încheie procesul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comportament respon sabil. HarapAlb înfruntă acum o altă forță malefică, pe omul roș, alături de ajutoarele pe care și lea câștigat prin milă, hărnicie și înțelegere frățească (cei cinci uriași, crăiasa furnicilor și cea a albinelor). Depășirea probelor de la curtea împăratului Roș contribuie la desăvârșirea experienței cognitive a eroului. Călătoria de întoarcere încheie procesul maturizării, prin experiența iubirii, prin moartea simbolică și învierea ritualică. Recuperarea statutului de prinț, prin uciderea Spânului de către calul năzdravan și învestitura ca împărat consfințesc statutul de erou
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
particularizează de asemenea întrun mod original. În primul rând, raportul dintre HarapAlb și vremelnicul său stăpân, Spânul, este conflictual, determinat de confruntarea dintre bine și rău, definitorie pentru specia basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi - Spânul și împăratul Roș - nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. În al doilea rând, eroul principal este surprins
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pentru specia basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi - Spânul și împăratul Roș - nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. În al doilea rând, eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza, fapt ce conferă și o altă semnificație relației sale cu Spânul. În acest context, Spânul nu este numai antagonistul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a protagonistului care luptă pentru apărarea și impunerea unor valori morale: binele, adevărul, dreptatea, frumosul, curajul etc. Deși personajele basmului scris de Ion Creangă se încadrează în tipologia stabilită de V.I. Propp în Morfologia basmului - eroul (HarapAlb), răufăcătorul (Spânul, împăratul Roș), donatorul (Sf. Duminică), ajutorul (calul, furnicile, albinele, cei 5 tovarăși năzdrăvani) etc. -, ele nu mai reprezintă simple „funcții“, ci sunt individualizate, „se comportă țără nește și vorbesc moldovenește“ (G. Călinescu). Această particularitate de construcție este pregnantă în cazul protagonistului, HarapAlb
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este tipic protagonistului din basmul popular: este prințul, fiul cel mic al craiului, ilustrând motivul superiorității mezinului. Dar acest statut se schimbă radical când devine slujitor robit pe viață Spânului. Relația dintre protagonist și cei doi antagoniști - Spânul și împăratul Roș - evidențiază conflictul dintre forțele binelui și ale răului, specific basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
forțele binelui și ale răului, specific basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. Statutul psihologic al lui HarapAlb este la fel de dinamic, fiindcă eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza. Astfel, protagonistul basmului apare în trei ipostaze, fiecare având propriul profil psihologic: fiul cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pentru cei asupriți și necăjiți. În partea a doua a basmului, HarapAlb probează aceste calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu sunt spectaculoase (protejează furnicile trecând prin vad, construiește stup albinelor), ele contribuie la desăvârșirea experienței inițiatice și la dobândirea calităților definitorii pentru eroul basmic. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Între aceste puncte strategice ale textului, basmul se structurează din două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană), fiind „alcătuit din con topirea a două povești“ (Al. Piru). Confruntarea lui HarapAlb cu cei doi antagoniști - omul roș și cel spân - este semnalată prin motivul podului, marcând trecerea în altă etapă a procesului de maturizare a eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării un tărâm apropiat de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ocupa astfel un rol important la Creangă, însă religiozitatea sa nu îmbrăca o față habotnică. Avem în acest sens o amintire a elevului Cohos, de la o oră de citire, când acesta citi din carte propoziția „Cui să dau un ou roș?”. Creangă a pus și el întrebarea clasei și i-a promis lui Cohos un ou roșu când va veni Paștele. A venit Paștele și a trecut, apoi a trecut și vacanța de vară, iar în prima zi de școală, băieții
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Timotei la 4,1-5: ,,Dar Duhul spune lămurit că în vremurile din ur-mă, unii se vor lepăda de credință ca să se alipească de duhuri înșelătoare și de învățăturile dracilor, abătuți de fățărnicia unor oameni care vorbesc minciuni, în-semnați cu fierul roș în însuși cugetul lor. Ei opresc căsătoria și întrebuințarea bucatelor, pe care Dumnezeu le-a făcut să fie luate cu mulțumire de către cei ce cred și cunosc adevărul. Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună; și nimic nu este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
modă este semnul artei. Parizienele sunt deseori privite că obiecte de expoziție sau piese de colecție 392. Toaletă, rochia și coafura sunt la femeile pariziene adevărate opere de artă, copiate după modelele din muzee 393: "Să fille Suzanne, tout en roșe, semblait un Watteau frais verni ce joli bibelot de fillette" [Maupassant, Bel-Ami, p.200]. Faptul că toaletă simplă este una perfectă se accentuează prin comparația cu un tablou: "elle semblait dessinée, moulée des pieds à la tête dans une robe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin, mătase, dantelă, catifea) conota senzualitatea atingerii. Încorsetata, decorată cu mănuși și pălărie, în mătase, blănuri și dantele, Pariziana tulbură sufletele și inimile bărbaților. "Quand elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles blanches, îl y eut un murmure, leș hommes se bousculèrent pour la voir" [Zola, La Сurée, p.242]. Elegantă și cocheta, Pariziana devine periculoasă. Doamna de Marelle are, pe lângă rafinament și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în acest sens de "înfrumusețare strategică" [Benjamin, p.154]. Garderobă lui Renée, foarte variată și imensă, ocupă o cameră întreaga: "Une pièce voisine, la garderobe, grande chambre tendue de vieille perșe, était simplement entourée de hautes armoires en bois de roșe, où se trouvait pendue l'armée des robes" [Zola, La Сurée, p.247]. Ele sunt asemuite unei armate, sugerându-se ideea că vestimentația este o armă de seducție. Între 1880 și 1890 modă s-a schimbat mult, abandonând mașinăria complicată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
grande harmonie. Ah! On peut dire qu'aujourd'hui on a le sentiment des nuances" [Maupassant, Fort comme la mort, p.35]. O Pariziana se poate mulțumi și cu un singur detaliu de efect care să atragă atenția: "Seule une roșe rouge, piquée dans șes cheveux noirs, attirait l'œil violemment, semblait marquer să physionomie, accentuer son caractère spécial, lui donner la note vive et brusque qu'il fallait" [Maupassant, Bel-Ami, p.27]. Machiajul modelează și accentuează trăsăturile și de aceea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Colin, Paris, 1972 FAVRICHON, Anna, Toilettes et silhouettes féminines chez Marcel Proust, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1987 FERRIER-CAVERIVIÈRE, N., Figures historiques et figures mythiques, în Dictionnaire des mythes littéraires,1988 FLOROVSKAIA, Olga V., Maupassant novelist, Știința, Chișinău, 1979 FORTASSIER, Roșe, Leș écrivains français et la mode de Balzac à nos jours, P.U.F., Paris, 1988 FOUCAULT, Michel, Histoire de la sexulaité, v.1, La volonté de savoir,1976 FOUCAULT, Michel, Of outher Spaces, în Diacritics, 1986, 16, p.22-27 FOUCAULT
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]