8,560 matches
-
De altfel, în mersul crizei, mulți dintre noi răsuflă ușurați și aprobă revenirea la o stare de lucruri "normală", neinfluențată de efectul de boom economic. Este vorba aici despre prețul factorilor de producție și chiar despre prețurile bunurilor și mărfurilor. Ruptura ne readuce cu picioarele pe pământ și oprește avântul sau boom-ul economic. Evaluările prin prețuri își recapătă valabilitatea, iar prețul începe să se reapropie de valoarea economică, legătură pe care o pierde în cursul entuziasmului. Prin forțarea sa, sistemul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu poate fi anticipat. Ceea ce știm cu certitudine este că după inflație, care înseamnă veselie excesivă, chiar beție, urmează deflația, adică marea tristețe. Nimeni, ca și în cazul ciclului economic natural, nu poate să prevadă momentul în care se produce ruptura și se trece de la o fază la alta. Pentru a evita deflația trebuie să combatem din start inflația. Acolo unde nu există inflație, nu există nici deflație. Nu putem tolera inflația chiar dacă există opinii că ea funcționează ca un impozit
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
supremă. În același timp, oferind oamenilor iluzia împlinirii egalității între ei, socialismul este și utopia perfectă. Dacă examinăm tendința modernă către socialism nu numai pe fundalul secolului al XIX-lea, ci într-o perspectivă istorică de durată, devine limpede ce ruptură drastică reprezintă ea în raport nu numai cu trecutul recent, ci cu întreaga evoluție a civilizației occidentale"1084. Hayek are dreptate, socialismul reprezintă o ruptură evidentă, drastică în evoluția umană. Dincolo de aceste considerații, pentru a răspunde la întrebarea din titlu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fundalul secolului al XIX-lea, ci într-o perspectivă istorică de durată, devine limpede ce ruptură drastică reprezintă ea în raport nu numai cu trecutul recent, ci cu întreaga evoluție a civilizației occidentale"1084. Hayek are dreptate, socialismul reprezintă o ruptură evidentă, drastică în evoluția umană. Dincolo de aceste considerații, pentru a răspunde la întrebarea din titlu, am căutat în primul rând în operele teoreticienilor socialiști, și trebuie să spunem că nu am găsit o explicație pe deplin lămuritoare. De altfel, între
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
numită om și care exploatează, este rău, lacom și inuman. Conform ideologilor socialiști, capitalistul este un om care nu muncește, deoarece ei înțeleg prin muncă doar munca manuală, lucrativă, fizică. Din această cauză, în toată istoria socialismului va exista o ruptură între cei care muncesc, adică "muncitorii", și cei care nu muncesc, adică intelectualii. Din nefericire în România și azi, dacă ești medic sau profesor, poți fi întrebat la modul serios de ce te simți obosit, că doar la locul de muncă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Freud, S., Psihologia colectivă și analiza eu-lui, Editura Mediarex, 1995. Friedman, M., Liber să alegi, Editura All, București, 1998. Friedman, M., Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995. Frisch, H., Teorii ale inflației, Editura Sedona, Timișoara, 1997. Fukuyama, F., Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002. Fukuyama, F., Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București, 1992. Galbraith, J .K., Societatea perfectă. La ordinea zilei binele omului, Editura Eurosong & Book, București, 1997. Galbraith, J. K., Știința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
oferă tot mai multe dovezi că modelul sociologic standard este inadecvat; se pare că oamenii se nasc cu structuri cognitive și capacități de învățare preexistente, care îi conduc firesc spre societate. Cu alte cuvinte există ceea ce numim "natura umană", Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 180. 17 Vezi și Thierry de Montbrial, Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003, p. 184. 18 Fr. Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 47
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
subliniindu-i ipocrizia, violența, ticăloșia", Tirania penitenței. Eseu despre masochismul occidental, Editura Trei, București, 2007, p. 12. 41 Charles Darwin, Originea speciilor, Editura Beladi, Craiova, 2007, p. 152. 42 Ibidem, p. 240. 43 Ibidem, p. 288. 44 Francis Fukuiama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 174. 45 Bertrand Russel, În căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011, pp. 200-201. 46 Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura All, București, 2012, p. 31. 47 Vom admite pe parcursul întregii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
invariabilă a gravitației, nenumărate forme dintre cele mai frumoase și minunate, apărute dintru-nceput atât de simplu, s-au dezvoltat și continuă încă să se dezvolte". Charles Darwin, Originea Speciilor, Editura Beladi, Craiova, 2007, pp. 563-564. 135 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, pp. 167-266. 136 Ibidem, p. 170. 137 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 171. 138 Ibidem, p. 179. 139 Ibidem, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
continuă încă să se dezvolte". Charles Darwin, Originea Speciilor, Editura Beladi, Craiova, 2007, pp. 563-564. 135 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, pp. 167-266. 136 Ibidem, p. 170. 137 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 171. 138 Ibidem, p. 179. 139 Ibidem, p. 180. 140 Henri Bergson s-a referit la rândul său la ceea ce noi numim în dezbatere "veriga lipsă". El arată în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
morală de care avea nevoie pentru a fi un animal social, natura a îndeplinit probabil tot ceea ce putea face pentru specia omenească". Vezi și Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, vol. I, p. 291. 141 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 174. 142 Ansamblu de norme, valori, reguli, obligații, interdicții și practici sociale. www.stsocioumane.uoradea.ro 143 Eduard O. Wilson arată: "Sunt oamenii buni prin natura lor, dar coruptibili
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
două culturi" de încercare de a reuni într-un singur domeniu cercetarea adevărului, a binelui și a frumosului. Acesta este un motiv de bucurie, dar va fi un drum foarte greu de construit". (op. cit., p. 106.) 167 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 195. 168 Ilie Bădescu definește relațiile sociale ca fiind "...acel tip de legătură între doi, trei sau mai mulți actori sociali care acționează împreună, gândesc împreună, simt împreună, așteaptă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sociale", în Dumitru Otovescu-co, Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 279. 169 Ibidem, p. 194. 170 Ibidem. 171 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 112. 172 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002 p. 196. 173 Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, "Răsplata fraierului", în Dilema Veche, anul XI, nr. 519, 23-29 ianuarie 2014. 174 Vezi și Vasile Morar, Morala elementară. Stări, praguri, virtuți
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lui Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 9-27. 1227 Ibidem, p. 9. 1228 Claude Lévi- Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2002, p. 70. 1229 Vezi lucrările lui Cosmin Marinescu și colegilor săi din jurul ECOL. 1230 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 62. 1231 Ibidem, p. 197. 1232 Ibidem, p. 30. 1233 Dorin Bodea, " Cine e dușmanul nostru?", în Dilema Veche, anul X, nr. 514, 19 23 ianuarie 2013. 1234 Idem
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
umane generat de cerințele formării unor noi grupuri și relații profesionale adaptate economiei capitaliste și tranziției globale de la societățile de tip industrial spre cele conduse prin cunoaștere. În acest context, realizarea schimbării impune un management al schimbării caracterizat prin promovarea ,,rupturii”, cu alte cuvinte, managementul resurselor umane are ca obiectiv nu o simplă schimbare treptată, reproducând vechile tendințe, ci promovarea unor procese și tendințe noi care să asigure o ,,configurație indusă”, concepută și realizată prin măsuri manageriale concentrate pe obiectivele propuse
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
resursele umane se referă la actori relativ autonomi, strategiile vor pune accentul pe negociere, participare, calitățile charismatice ale liderului. Strategiile managementului resurselor umane se diferențiază și prin modul de a trata mecanismele schimbării (schimbări lente, de creștere sau schimbări de „ruptură”). „Pregătirea forței de muncă și promovarea anticipativă a schimbărilor în acest domeniu se înscriu, în ceea ce s-au denumit strategiile de ruptură, strategii care urmăresc în mod sistematic, voit, conștient și benefic, întreruperea proceselor de reproducere a vechilor tendințe și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
umane se diferențiază și prin modul de a trata mecanismele schimbării (schimbări lente, de creștere sau schimbări de „ruptură”). „Pregătirea forței de muncă și promovarea anticipativă a schimbărilor în acest domeniu se înscriu, în ceea ce s-au denumit strategiile de ruptură, strategii care urmăresc în mod sistematic, voit, conștient și benefic, întreruperea proceselor de reproducere a vechilor tendințe și generarea, consolidarea și generalizarea unor tendințe noi, ca expresie a trecerii spre noi realități societale, cu noi mecanisme și noi actori sociali
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
publice (în raport cu specificul fiecăreia). Ceea ce s-ar cere să reținem constă în necesitatea de a părăsi gândirea „clasică” a instituțiilor cu o puternică ierarhie a conducerii. Noile realități societale, în curs de cristalizare și la noi în țară impun o „ruptură” de vechea practică și gândire. „Într-un anumit fel, trebuie sa adoptăm o gândire de ruptură și să ieșim dintr-o logică centrată pe funcționarea internă, în care diferitele funcții depind de teritoriu, specializări și să ne concentrăm pe activitățile
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
gândirea „clasică” a instituțiilor cu o puternică ierarhie a conducerii. Noile realități societale, în curs de cristalizare și la noi în țară impun o „ruptură” de vechea practică și gândire. „Într-un anumit fel, trebuie sa adoptăm o gândire de ruptură și să ieșim dintr-o logică centrată pe funcționarea internă, în care diferitele funcții depind de teritoriu, specializări și să ne concentrăm pe activitățile care au ponderea valorii adăugate pentru client”<footnote Jacob, Guy, Le reenginering de l’entreprise, l
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
termenul mythos nu a fost Însă un simplu cuvânt, iar bătăliile duse În jurul lui nu au reprezentat simple dispute lingvistice sau literare. Dezbaterea asupra mitului și a mitologiei constituie terenul pe care și instrumentul prin care s-a produs, simultan, ruptura față de sistemul tradițional, arhaic, de a concepe lumea și configurarea unei noi viziuni și a noilor științe (matematică, fizică, filosofie, istorie, drept, politologie), caracteristică pentru modernitate. Din această perspectivă, observația lui G.S. Kirk (1970, p. 250) este perfect justificată: „Într-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În cazul mitului, mecanismul narativ este În așa fel organizat Încât Între acel „Început” și deznodământ să existe Întotdeauna o distanță enormă, dată nu de acumularea a sute și sute de episoade (ca În cazul epopeii), ci de ideea unei rupturi fundamentale: „Începutul” se plasează Într-un timp al originilor sau măcar Într-un trecut Îndepărtat și exemplar, iar sfârșitul povestirii mitice marchează desprinderea de această epocă și de această lume și Începutul existenței așa cum este ea cunoscută de membrii societății
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de departe trebuie să meargă cercetătorul Într-o investigație etnografică totală, ca să poată oferi suficiente contexte pentru o interpretare? Altfel spus, un observator, chiar dacă total străin de acea societate, poate diferenția un comportament ritual de alte comportamente, poate sesiza diferența, ruptura dintre acțiunile uzuale și cele ceremoniale. Dar, dacă ritul i se impune ca o „evidență”, semnificația acestuia nu este de la sine evidentă. În antiteză, narațiunea mitică relevă, În simpla ei enunțare, o seamă de Înțelesuri. Chiar dacă acestea nu sunt cele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
etnografi. Ele trebuie Înlocuite cu alte concepte, mai generale, referitoare la manifestări umane mai complexe. Cea mai elaborată construcție teoretică aparține antropologului englez Victor Turner, care a instituit sintagma social dramas. Ea ar integra toate manifestările sociale legate de o ruptură În ordinea vieții individuale, a existenței sociale, a ritmurilor naturale. Social dramas sunt compuse din patru momente: ruptura (apariția acelor evenimente care creează dezechilibrul), criza (distrugerea ordinii existente), redresarea (eforturile, reale și simbolice, de a reface ordinea) și reintegrarea (actele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
construcție teoretică aparține antropologului englez Victor Turner, care a instituit sintagma social dramas. Ea ar integra toate manifestările sociale legate de o ruptură În ordinea vieții individuale, a existenței sociale, a ritmurilor naturale. Social dramas sunt compuse din patru momente: ruptura (apariția acelor evenimente care creează dezechilibrul), criza (distrugerea ordinii existente), redresarea (eforturile, reale și simbolice, de a reface ordinea) și reintegrarea (actele care marchează intrarea Într-o nouă ordine). Din această perspectivă, riturile intervin mai ales În momentul redresării, ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
șamanul cere să fie purificat cu foc (cărbuni aprinși) pe o parte a trupului (M. Eliade, 1997, p. 220). O trăsătură specifică a șamanismului o reprezintă riscul și suferința. Viața șamanului este una marcată, În primul rând, de o criză, ruptură existențială care a „anunțat” statutul său ieșit din comun (un vis, o cădere În transă, labilitate nervoasă bruscă). De Îndată ce vocația sa este acceptată public, el trebuie să se supună unei inițieri Îndelungate și dificile, bazată pe diverse probe: Oricare ar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]