10,767 matches
-
spor la retrezirea sentimentului de frățietate. Cele economice abia acum s-au intensificat. Amenințarea transnistreană, confecționată de Moscova, a început să semene, tot mai mult, cu o paparudă. Zburlirile Kremlinului par ridicole în contextul mondial. Așa să arate noua democrație rusească? Să fie Putin un dictator? Ca și anteriorii? „Никогда!” spun unii. Vom vedea! Uriașă manevră istorică, a vânzării de la Yalta, este pe cale a fi reparată. Sper ca doamna U.E. să aibă puterea repunerii, de facto și de jure, a unei
NOUA TABLETA DE WEEKEND (48): LA UN SEMN DESCHISĂ-I CALEA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344526_a_345855]
-
am trecut. După prăbușirea zborului cu elita politică poloneză la Soerdeovse, domnul comandant Paul Mitu a fost invitatul multor televiziuni pentru a da relații referitoare la catastrofa aeriană care s-a produs, ca un bun cunoscător al aparatelor de zbor rusești (pe care le cunoaște) și pe care a zburat, a dat cele mai competente explicații, excluzând categoric ipoteza vreunei defecțiuni a aparatului de zbor. * Se pare că, precum Al. Odobescu, în loc de prefață la manualul de vânătoare al lui Cornescu, i-
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > AMINTIRI DESPRE STAȚIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEȘTI, ÎN COMUNA COSTEȘTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului AmintiAmintiri despre staționarea temporară a trupelor rusești, în comuna Costești - Vâlcea, în timpul
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
AMINTIRI DESPRE STAȚIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEȘTI, ÎN COMUNA COSTEȘTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului AmintiAmintiri despre staționarea temporară a trupelor rusești, în comuna Costești - Vâlcea, în timpul înaintării lor spre Apus, după 23 august 1944. ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU Trecerea și staționarea temporară a unor eșaloane ale trupelor rusești, nu mult după 23 august 1944 și prin comuna Costești-Vâlcea, a ținut
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului AmintiAmintiri despre staționarea temporară a trupelor rusești, în comuna Costești - Vâlcea, în timpul înaintării lor spre Apus, după 23 august 1944. ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU Trecerea și staționarea temporară a unor eșaloane ale trupelor rusești, nu mult după 23 august 1944 și prin comuna Costești-Vâlcea, a ținut probabil de strategia înaintării spre Apus, (ținta fiind Germania nazistă) a acestora, pe mai multe căi rutiere din țara noastră, dându-se astfel impresia că s-a săvârșit
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
gât, iar jos, în fața animalelor erau aduse maldăre de nutreț verde ( fân, costreie, iarbă), proaspăt. Toată această alimentare a fost luată de la populația locală, care n-a crâcnit în fața eliberatorilor, fiind bucuroasă, nevoie mare! In ceea ce a privit mulțimea armatei rusești, așezate temporar - sine die - pentru întremare și odihnă, s-au luat, operativ, două feluri de măsuri: -ofițerii au fost încartiruiți prin casele mai arătoase ale sătenilor, iar gradații inferiori și restul trupei au fost instalați în câteva livezi și grădini
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
lor era făcuța în tăvi de tablă și era foarte acră. Mai toți fumau mahoarcă - tutun ordinar tocat, și de proastă calitate-, păstrată în săculeți de pânză, strânși la gură cu sfoară, iar foițele le păstrau în tabachere. După ce trupele rusești pătrunseseră în inima țării, li s-au pus la dispoziție niște dicționare ruso-române, cuprinzând vocabularul uzual, de strictă necesitate și cu o serie de sintagme, expresii și locuțiuni, cu ajutorul cărora să se poată descurca. Am avut prilejul să constat lucrul
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
care am reușit să încheg puțină conversație a scos din raniță un mic dicționar, încercând să-i simtă cât de cât sprijinul. Mai eficiente au fost însă, tot semnele limbajului mut, gesturile și mimica, rusul cerându-mi: pila-pila, însoțind cuvintele rusești de un semn cu mâna, care a fost perceput de mine ca un du-te - vino, însemnând rezultatul acțiunii de pilit fier sau lemn. M-am repezit acasă și i-am adus o pilă, dar văzând ce am înțeles să
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
i-am adus o pilă, dar văzând ce am înțeles să-i aduc, m-a privit strâmbându-se a silă și mi-a dat de înțeles tot prin gesturi că sunt îngust la minte ori nepriceput, completând cu o zicală rusească: -Tî durak crasnâi, i burak! Văzându-mă nedumerit, a deschis dicționarul de campanie și, adunând înțelesurile cuvintelor din cuprinsul zicalei sale, am obținut următoarea calificare: -Tu ești prost și roșu ca dracu! M-am repezit din nou acasă și i-
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
mai mult prin gesturi și semne, o discuție), aceștia dovedindu-se mai corecți și ceva mai manierați. Am observat că unul dintre cei doi likinanți scrisese o epistolă întinsă, într-o caligrafie de toată lauda, familiei sale din îndepărtata patrie rusească. A scos apoi din portofel o fotografie cu soția și copiii, arătându-mi-o cu o înfățișare înduioșată. Pregătindu-și o țigără din tabacioc, scos cu vârful a trei degete din acealși tip de săculecior, a închis scrisoarea fără plic
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
de praf. În ceea ce mă privește, ca martor și actor în aceste momente de tristă memorie, am reținut că ,,sunt prost și roșu ca dracu”, dar și că pila-pila, adică ferestrăul și coasa familiei mele au intrat în patrimoniul trupelor rusești eliberatoare, ca pradă de război. Prof. pensioner Emil Istocescu Referință Bibliografică: Amintiri despre staționarea temporală atrupelor rusești, în comuna Costești-Vâlcea, în timpul înaintării lor spre apus, după 23 august 1944 / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
reținut că ,,sunt prost și roșu ca dracu”, dar și că pila-pila, adică ferestrăul și coasa familiei mele au intrat în patrimoniul trupelor rusești eliberatoare, ca pradă de război. Prof. pensioner Emil Istocescu Referință Bibliografică: Amintiri despre staționarea temporală atrupelor rusești, în comuna Costești-Vâlcea, în timpul înaintării lor spre apus, după 23 august 1944 / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
teșchereaua făcută în Lituania, dar - shit! - îmi scapă imprecația strămoșească: nu mai am nici un chior de money. Nu-i nimic, mă împrumut la prietenul meu venit din Grecia. Mai întîi voi lucra cîteva ore pe computerul american la traducerea mea rusească. După aceea voi călători cu autobuzul german, luat la mîna adoua, da’ bun pentru noi, ca să merg la banca cu capital francez, ca să-mi rezolv problemele pecuniare. Dar să nu uit să mă întorc acasă la timp, ca să văd ce
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
Acasă > Manuscris > Cugetări > CITATE MEMORABILE (71) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1095 din 30 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului 71- Adevărul pe jumătate e o minciună întreaga. Proverb evreiesc - Prima oara e izbândă rară. Proverb rusesc - Cand furnică vorbește de ocean, ea se referă la băltoaca. Proverb afgan - Pasiunea este mai puternică decât viața. Sergiu Nicolaescu - Există amintiri atât de dureroase, încât îți pricinuiesc o suferință fizică. Feodor Dostoievski - Să nu râdă frunză de sus când
CITATE MEMORABILE (71) de ION UNTARU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347694_a_349023]
-
unui acord în termenii căruia Rusia avea controlul instalațiiilor militare din Crimeea până în 2042, cu posibilitatea prelungirii acordului pe o perioadă suplimentară de cinci ani. Marea Neagră, care în antichitate era numită “Oceanul care înconjoară Lumea”, în secolul XX “o baltă rusească”, iar de când a intrat România în NATO și în UE, va deveni, probabil, un “lac” plin cu submarine Delfin, cu monștrii marini, sonde Oil-gaz și, probabil, câteva “mini-orașe”și fregate plutitoare pe “nuferi albi” cu 12 steluțe galbene. Reamintim teoria
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
grăunte de lumină pură în sufletul depravatului, al hoțului, al ucigașului, și un germene al satanicului în cel al poetului, al intelectualului, al nobilului? Aceasta să fie arma alegerii? O armă blestemată cu care jucăm, încă de la naștere, cumplita ruletă rusească? Există însă ceva care să intervină, chiar atunci când ți se pare că le-ai aflat pe toate, că ai descifrat sensurile profunde, care să aibă impactul devastator al unui cutremur sau al unui tsunami, aruncând asupra ta îndoiala și teama
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
dreptul stupid. Cum să se elibereze singur, dacă nu putea nici să meargă la toaletă cum trebuie? Probabil că, în cazul lui, Dumnezeu a făcut o glumă proastă... Trei. Orele trec greu și apăsător - și mă înspăimântă, ca o ruletă rusească a destinului. Aș vrea să fiu din nou tânăr, să pot râde, să pot iubi, să mă frec pe față cu zăpadă în aerul rece al iernii. Să pot glumi, să simt că trăiesc. Să pot privi către Infinit. În loc de
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
facem, ce să facem” își stropi el comisia cu dezinvoltură. “Profesorii candidați sunt de vină... ei nu au observat că răspund la niște subiecte scrise greșit pe tablă ?”... Logica inspectorului era irefutabilă, și se încadra, de fapt, în logica pur rusească, și în logica sănătoasă a țarului. Totuși, pentru a fi mai sigur că - în situația unei reclamațiuni - ministerul rus al educației va privi cu ochi buni această regretabilă eroare, care nici nu îi aparținea, nota bene, de facto, Girovrievici dădu
NIMENI NU ŞTIE NIMIC ÎN MINISTER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361844_a_363173]
-
mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului , formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea ca dotă, odată cu intrarea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
bogate. Mișu a plecat la scara sa cu o fată care nu era pentru prima oară preferata lui. Ea s-a dezbrăcat, începând de la ușă până la dormitorul pe care-l știa. El a mers direct la frigider. A adus votcă rusească, potrivit dorinței fetei. Ritmul melodiilor răbufnea cu forță din boxele ce trepidau și se împletea cu ritmul în care paharele se goleau ori trupurile se încleștau în cele mai ciudate poziții. S-au oprit toate atunci când el nu a mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
basarabenilor, se lovește în sufletul poporului român ca ansamblu, după atâția ani de înstrăinare Basarabia continuând să se zbată între românism și rusificare, între supraviețuire și adevăr istoric. În chiar timpul conferinței internaționale, la Chișinău, redevenit parcă centru de gubernie rusească, se sărbătorea nestingherit, cu mult fast și penibile excese, Ziua Rusiei. Desfășurată sub auspiciile Institutului de Studiul Arhivelor, Fundația Culturală „Memoria”, Filiala Argeș, Institutul de Istorie Socială „Pro Memoria” și Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu” din Chișinău, cu participarea unor istorici
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
Să reținem doar structura etnică și socială a populației atât de eterogenă, mentalitățile comuniste, legăturile economice puternice cu fosta mamă URSS, dependența energetică de ea, infrastructura căilor de transport îndreptate numai spre Crimeea și nu în ultimul rând presiunea propagandei rusești, prin intermediul politicienilor pro-ruși, asupra populației moldovenești. -Să reamintim că structura etnică actuală a populației din RM este: 69,6% moldoveni, 1,9% declarați români, 11,2% ucraineni, 9,4% ruși, 3,8%găgăuzi, 2% bulgari și 2% alte etnii. Că
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
11,2% ucraineni, 9,4% ruși, 3,8%găgăuzi, 2% bulgari și 2% alte etnii. Că dintre cei peste 70% români, o mare parte încă mai este dominată de mentalitățile comuniste, nostalgia după fosta administrație sovietică și bulversată de propaganda rusească, antiromânească, cea care consideră pe români fasciști imperialiști. Să nu uităm că etniile de găgăuzi și bulgari sunt pro-ruse datorită privilegiilor istorice primite de la Maica Rusia. -Să reținem că Rep. Moldova este un stat mic și slab, lipsit de apărare
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
caz. Am sperat ca măcar unul să le fi spus europenilor povestea raptului din trupul Moldovei a acestui teritoriu, istorie care sunt nevoit să o reamintesc: -acest RAPT s-a petrecut la 15 mai 1812. Nu a fost o cucerire rusească în luptă directă cu ostașii moldoveni, căci în acea vreme Moldova nici nu avea armată. Care au fost împrejurările istorice din acel an fatidic? Napoleon I era pregătit cu o armată de 640000 de luptători să atace Rusia lui Alexandru
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
comanda vestitului Kutuzov), rămași acolo după terminarea ultimului lor război cu turcii. Așteptau încheierea Tratatului de Pace cu Turcia, ce se ținea la București. Împăratul Alexandru I l-a chemat urgent pe Cutuzov cu trupele sale să se alăture armatelor rusești de la Niemen ca să facă față trupelor franceze, fapt care a determinat retragerea urgentă a rușilor din Moldova. Ce s-a întâmplat în acest timp la București unde aveau loc tratativele de pace dintre ruși și turci? Delegația turcă ar fi
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]