6,936 matches
-
elementele reci ca și cum ai avea o singură viață și vrei dragoste la desert Nu te grăbești să stingi lumânarea să cucerești creasta de pe valuri stai și asculți zgomotele naturii nu ataci, nu te aperi doar stai și asculți din adâncul săpat în tine timbrul vocii ce-ți străpunge timpanul afecțiunii și al conștiinței înfometate Sinteza zilei: am kilograme în plus și sufăr de însingurare cronică îmi caut perechea de scară am scris la toate matrimoniale caut urechea potrivită pentru o voce
NU ATACI, NU TE APERI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357046_a_358375]
-
în ochi am privit zbaterile neputincioase ale acestora adunați la porțile închise ale Cotrocenilor, acolo unde m-aș fi aflat și eu dacă nu mă strămutam în Canada. Erau bătrâni care se zbuciumau în gol, cu chipuri pe care deznădejdea săpase cute adânci, doborâți de arșița nemiloasă a soarelui torid și duși cu ambulanțele. Unii încercau să dea trânta cu brațele de fier ale polițiștilor, alții tremurau sau plângeau de revoltă neputincioasă, lipsiți de orice fel de apărare, oameni ai nimănui
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
lumina picta Umbre răsfrânte în adânc. O! Fluviu despletit Care înconjori toată țara Havilla, Prin apele tale zglobii Înoată pești șăgalnici Care sar curcubeul Cel care arcuieste lumina. Fără număr erau turmele Ce coborau cu vuiet la vale Pe sub bolți săpate în cetini Buciumul cerbilor vestea Eterna dimineață. Pe nesfîrșita catifea a serilor Stelele țintuiau apusul Pe acolo vulcanii erupeau viță-de-vie Și în struguri răbufneau. Iar vinul curgea ca dintr-o coastă împunsă Aici ploile erau atât de fine Că le
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357106_a_358435]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎN UMBRA ADEVĂRULUI Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Ridicați ziduri înalte cât mai înalte să n-auzim tăcerile strigând să n-auzim tăcerile săpând la temelia șubredă a așteptărilor... ... ... în fiecare răsărit mi-au promis evadarea dar lutul mă ținea din ce în ce mai strâns ... de ce să cauți adevăruri când totul e ascuns! și eu... eu să cred că viața-i scoasă la mezat când nopțile se
ÎN UMBRA ADEVĂRULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357125_a_358454]
-
Pe lângă acestea romanii mai descoperiră turme de oi și vite, ascunse în peșteri de pământ săpate chiar de tâlhari în coastele versanților dincolo de niște intrări foarte strâmte, unde se deschideau încăperi vaste, grote naturale cărora, unora dintre ele, ei le săpaseră doar intrările, descoperind sub versanții aproape verticali cavități subterane în care mai apoi cetele de tâlhari se adăpostiseră cu tot cu turmele lor acolo. Procuratorul Ponțiu Pilat care se și vedea triumfând în fața lui Tiberius cu reușita aceasta și cu prada, ordonă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
Pentru prima dată simțeam că în viață sunt multe lucruri care ne scapă de sub control și în afară de lecții, cel mai frumos lucru era prietenia și cel mai trist, despărțirea. L-am îngropat pe Cartuș în pământul înghețat de sub cais. Am săpat toți la groapa, pe care tata-mare a vrut să fie mare. Ani de zile, când intram și ieșeam din curte, primul gând era la Cartuș. Adesea îl salutam în tăcere, dar nu cu indiferență; știam că îi plăcuse să fie
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
casei, proaspete, pline de sănătate și culoare. Orânduite de mama sa, potrivit perioadei în care trebuiau să înflorească, păreau a fi aliniate după o regulă foarte strictă, ce nu se încălca în nicio primăvară. Erau ronduri ovale, pătrate și hexagonale, săpate într-o anume orânduială, nici prea aglomerate, dar nici prea rare, astfel încât ofereau ochiului un tablou uriaș de armonie și frumusețe naturală. Plantele crescute din rădăcina veche, ce fusese bine adăpostită sub stratul bogat de zăpadă al iernii care părea
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
Era cald, oamenii se usucau. În halba dusă la gură cădea sudoarea, trupurile erau cleioase. Berea nu mai făcea spumă! Un gropar a lăsat sticla și colacul pe gardina sicriului cu un mort crescut ca un cozonac, căruia groparul îi săpa tunelul spre focul de dincolo, unde avea să se ducă deja prăjit! Cu fiecare secundă, viața e alta: iarna nu mai e iarnă, vara nu mai e vară, frigul nu mai e frig, caldul nu mai e cald! Nimic, la
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
băteam cu tragere de inimă în poarta lui Matei, știindu-l în curtea școlii, alergând cu alți băieți după mingea plină de petice. -Matei nu este acasă, iar mă-sa-mare nu aude! ne-a strigat peste gard un moș care își săpa de zor grădina. -Când vine mama lui de la servici? l-a întrebat Cameluța, ridicându-se pe vârfuri să-l poată vedea mai bine pe vecin. -Pai voi ce vreți? ne-a întrebat moșul curios. -Ne-a trimis tovarășa învățătoare! i-am
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
înaltă printre ele. -Pai tovarășa asta, ce are mintea scurtă? Nu știe că mă-sa este moartă, săraca, de mai bine de patru ani? Și, fără să ne privească, după ce și-a scuipat în palme, moșul a început iar să sape. -Dar tatăl lui, la ce oră vine? a întrebat Cameluța și mai curioasă. -Da ce, taică, voi sunteți de la “siguranța statului”? Să vină tovarășa aia a voastră, ce vă trimite pe voi? Și după o clipă de tăcere, moșul ne-
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
Uitați-vă, de exemplu, am un preot care are trei copii și toți trei sunt la Me¬dicină. Dacă ați vedea mâi¬ni¬¬le tatălui lor, sunt crăpate de mun¬¬că, însă muncă cinstită. Slu¬¬¬jește la altarul lui, peste săp¬¬¬tămână muncește în gospo¬d㬬rie și, iată, are trei copii la Me¬¬dicină. Și mai sunt și alții. Mai am o altă familie care, tot așa, deși orfan (tatăl), deja alți doi copii la Medicină, din¬tr-o singură familie
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
aplecării lui Vâlceanu pentru comunism, l-a întrebat, cu toată sinceritatea: Cum ai devenit dumneata comunist? Fără ezitări, fără complexe de niciun fel, el i-a răspuns calm: M-am săturat să o văd pe mama lucrând la boieroi. Mama săpa pământul boierilor... Când am ajuns însă la liceu, deja dădeam ore în particular la copiii acestora, și de atunci, mama nu a mai săpat niciodată decât grădina noastră. Ajungând în Canada, Costică Vâlceanu a continuat să dea meditații, printre elevii
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
i-a răspuns calm: M-am săturat să o văd pe mama lucrând la boieroi. Mama săpa pământul boierilor... Când am ajuns însă la liceu, deja dădeam ore în particular la copiii acestora, și de atunci, mama nu a mai săpat niciodată decât grădina noastră. Ajungând în Canada, Costică Vâlceanu a continuat să dea meditații, printre elevii săi numărându-se și copiii lui Nichita Tomescu, un renumit avocat român, foarte cunoscut în branșă pentru profesionalismul său, în Montreal. „ Nea Costică, îmi
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
venind de la piață. ”Așa maică, așa, duceți-i că nu pot ieși cu nepotul la plimbare. Pe un vecin l-a mușcat chiar aseară”. În timpul acesta, hingherii își făceau treaba rapid și cu pricepere. Scotoceau după gardurile vii, prin cotloanele săpate cu ghearele labelor la temelia blocurilor de patrupezii hăituiți. O cățea a ieșit speriată de după un arbust plin cu flori galbene. Ducea în bot un cațeluș. A nimerit chiar în față unui hingher. Acesta a întins lațul crosei să i-
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
știe, și-i zâmbește poznaș, Îl însoțește, și când frunza-i alungă Rece-i șoptește: Nu eu ți-s nânaș, Chiar de-ți rup crengile lovindu-le-n dungă, Tu știi, nu ești VEȘNIC, și mori în picioare, VREMEA îți sapă necontenit mormântul, Până ce seva din trupul tău moare. Doar EU, cutreier, ne-con-te-nit pământul!”. . . Referință Bibliografică: COPACUL ȘI VÂNTUL / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate
COPACUL ŞI VÂNTUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357456_a_358785]
-
prin câteva simple cuvinte: “Știe Dumnezeu”, prin această complicitate cu divinitatea se creea un fel de înțelegere și acceptare a situației: dacă Dumnezeu știe, e bine. Înseamnă că de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
este trăită de oa �meni. Trăirea aceasta, considerată în totalitatea ei spațială și temporală, consti �tuie într-un fel viața însăși a învățăturii. Căci învățătura nu este un adevăr oare � care, pe care cineva l-a formulat odată, l-a săpat apoi într-o tablă de aramă și l-a pus undeva sub sticlă, ca să se uite lumea la el, sau chiar să i se închine. Ci e mai degrabă ca o sămânță care e pusă în pământ, încolțește și dă
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
nevăzut. Suntem atât de nefericiți, fiindcă nu vedem că totul e o minune, nu vedem că totul cântă, până și o pasăre moartă în drum. Bineînțeles, durerea din ele nu se poate exclude, ea e esențială și vitală. Cu cât sapă brazde mai adânci în suflet, cu atât te apropii mai mult de Dumnezeu, ajungi la dragoste și la ea nu se poate ajunge decât prin durere și eroism... și încap toate acolo, în câțiva centimetri de materie, în inima omului
SCRISOARE CĂTRE DULCINEEA de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357808_a_359137]
-
Slava mea să nu fie hrana humii Drept la inimă și nevinovat sunt Cu răbdare și tărie judecat Adevărul să nu intre în păcat Zămislit cum se face din lapte unt Fără parte de unelte de moarte Cei ce au săpat-o să cadă-n groapă Dincolo de gând pedeapsa s-o poarte Pe capul unui silnic să pogoare Cel care prin fapte morminte sapă Cum sapă șobolanii pe ogoare PSALMUL 8 S-a înălțat slova Ta peste ceruri Din gura de
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
păcat Zămislit cum se face din lapte unt Fără parte de unelte de moarte Cei ce au săpat-o să cadă-n groapă Dincolo de gând pedeapsa s-o poarte Pe capul unui silnic să pogoare Cel care prin fapte morminte sapă Cum sapă șobolanii pe ogoare PSALMUL 8 S-a înălțat slova Ta peste ceruri Din gura de prune și-a celor ce sug Ai săvârșit laude și-ai făcut rug Ca păcatele noastre să le înduri Ce este omul să
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
cum se face din lapte unt Fără parte de unelte de moarte Cei ce au săpat-o să cadă-n groapă Dincolo de gând pedeapsa s-o poarte Pe capul unui silnic să pogoare Cel care prin fapte morminte sapă Cum sapă șobolanii pe ogoare PSALMUL 8 S-a înălțat slova Ta peste ceruri Din gura de prune și-a celor ce sug Ai săvârșit laude și-ai făcut rug Ca păcatele noastre să le înduri Ce este omul să-ți amintești
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
oricum, nu ar fi avut acceptul tatălui său. Lasă, băiete! facem așa cum am convenit mai adineauri. Dar să știi, prefer să mergi la SMT, nu să lucrezi la colectivă. Acolo, la gropile alea pentru furaje la animale, nu te las. Sapi de te ia dracu’ până la doi metri jumătate și arunci și pământu-afară. E muncă grea. Îți termini șalele acolo... - Da, dar acolo sunt pontat două zile și jumătate la o zi de muncă, tată, adică plata este... - Nu! Am zis
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 500 din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului față în față metereze, archebuze și baliste care flutură batiste din ținuturi calabreze acareturile mixte, jucăriile chineze dorm cu simțurile treze și visează ametiste gândurile prind să sape nopțile un alt prăpăd oamenii doar nu mai văd din mulțimea de atrape, agonia lor hibridă dintr-o nouă atlantidă! Referință Bibliografică: agonia / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 500, Anul II, 14 mai 2012. Drepturi de Autor
AGONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357878_a_359207]
-
blogul lui Ionuț. Comori de artă semnate Ionuț-Cătălin Florea.” Cărțile au apărut în condiții grafice excepționale, la una din editurile cele mai prestigioase din Galați, grație directoarei acestei edituri, doamna Lili Constandache. Dincolo de lacrimi, dincolo de imagini, toate acestea sunt mărturii săpate în suflet, exerciții de virtuozitate și de pietate pentru un artist al cărui spirit respiră prin lucrările sale. Am insistat asupra fotografiilor, a imaginilor color, fie de la întâlnirile commemorative, fie din creația autorului, pentru acei oameni care nu sunt utilizatori
VENIM LA TINE-N LUNA MAI. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA LA MUZEUL CARE-I POARTĂ NUMELE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357896_a_359225]
-
pentru avalanșa întrebărilor, a cererilor de argumente. Și iată-l pe tăticul-pedagog pus la mare încercare. După o socoteală a sa, grăbit cumpănită, singura ieșire din impas era cea pe calea amăgirii subtile, prin exploatarea inocenței infantile: cu ce să sape, în absența unei unelte, a unei cazmale? O vor face împreună în altă zi ... În fine, argumentul amânării deschiderii “șantierului arheologic”, cu motivul invocat, a potolit văpaia pruncului său. Cu promisiunea solemnă, însă, cerută de fragedul învățăcel, anume, că asta
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]