5,379 matches
-
economic, pe cele de ordin valoric. Deși raportarea la Europa se face încă preponderent în termenii resurselor materiale, datele culese la sfârșitul campaniei indică o schimbare a opiniilor, comparativ cu situația existentă înainte de desfășurarea acesteia. La finale campaniei, unii dintre sătenii intervievați nu mai judecă Europa numai după calitatea drumurilor sau după aspectul caselor, ci și după felul în care gândesc oamenii din ceea ce ei numesc generic Europa. Tendința aceasta poate fi sesizată la cei care au intrat în contact cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Nu există armonie între oameni, numai invidie!” (bărbat, Trifești). „La noi, când auzi de cooperare spui CAP! În Europa, cooperarea este totală!” (bărbat, Ațintiș). Nu există consens în ceea ce privește diferențele percepute între România și țările din Uniunea Europeană, cu privire la mentalitate. Unii dintre sătenii intervievați consideră că nu există astfel de diferențe, europenii fiind superiori numai în ceea ce privește informarea și banii. Cu toate acestea, există opinii care susțin existența unor diferențe în termeni de mentalitate. Potrivit acestor opinii, cetățenii europeni sunt mai activi, au încredere
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
europeni sunt mai activi, au încredere în cei din jur, nu sunt corupți și au mentalitate capitalistă. Caseta 10. Diferențe de mentalitate: România versus Uniunea Europeană „Oamenii sunt mai organizați, mai uniți... Au încredere unii în alții!” (femeie, Ațintiș). „La noi, sătenii nu sprijină dezvoltarea, sunt fericiți cu ceea ce au... Nu suntem creativi... Suntem pasivi și așteptăm totul de la primărie” (femeie, Ațintiș). „Oamenii obișnuiți au o mentalitate diferită de a celor din UE. Aici oamenii nu au gândire capitalistă!” (femeie, Tomșani). „Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
l-a produs în mentalul colectiv al celor șase sate studiate, cercetarea realizată ne oferă însă câteva date despre eficiența pe termen scurt a unui instrument de comunicare sau a altuia și ne ajută să vedem cum au evoluat opiniile sătenilor pe parcursul a zece luni, cu privire la Uniunea Europeană și la ceea ce înseamnă valori europene. Privind comparativ cele șase comunități investigate, se poate spune că efectul cel mai puternic al campaniei a fost simțit în satele sărace, cu nivel scăzut de dezvoltare, la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de dezvoltare, la care informația ajunge în general cu dificultate. Din acest punct de vedere, campania a fost o reușită, atingând practic segmentul care avea cea mai mare nevoie de informare. Chiar dacă nu au intrat în provocarea lansată de concurs, sătenii din Hănești și Trifești au început să înțeleagă cum gândesc europenii. În schimb, în satele cu nivel mai ridicat de dezvoltare, cu grad sporit de modernitate, populația a fost mai puțin receptivă și nu a acordat prea mare atenție informațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
titlul de sat european au avut audiența cea mai crescută și efectul cel mai mare. Trebuie precizat faptul că aceste scurt-metraje au fost difuzate la o oră de maximă audiență și, având o durată redusă, au putut fi urmărite de către sătenii intervievați. Deși filmele dedicate celor șase sate prezentate in extenso și spoturile de la începutul campaniei au avut o audiență scăzută, din cauza orei de difuzare, efectul lor pe termen lung a putut fi observat. „Băiatul cu bagajul”, personajul spoturilor, a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
celor șase sate prezentate in extenso și spoturile de la începutul campaniei au avut o audiență scăzută, din cauza orei de difuzare, efectul lor pe termen lung a putut fi observat. „Băiatul cu bagajul”, personajul spoturilor, a rămas în mentalul colectiv al sătenilor ca simbol al campaniei. Porniți în drumul către Europa, sătenii României se percep a fi încă departe de aceasta și văd integrarea mai ales prin prisma avantajelor economice. Privind din acest unghi, România este încă departe de celelalte state membre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
campaniei au avut o audiență scăzută, din cauza orei de difuzare, efectul lor pe termen lung a putut fi observat. „Băiatul cu bagajul”, personajul spoturilor, a rămas în mentalul colectiv al sătenilor ca simbol al campaniei. Porniți în drumul către Europa, sătenii României se percep a fi încă departe de aceasta și văd integrarea mai ales prin prisma avantajelor economice. Privind din acest unghi, România este încă departe de celelalte state membre ale Uniunii, de unde și impresia că drumul este lung și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
asupra importanței elementelor nevăzute ale schimbării: mentalitățile, dorința de a participa, valorificarea tradițiilor intr-un spațiu al modernității și al postmodernității. Am constatat un lucru deloc surprinzător: acolo unde satul este mai dezvoltat existau deja unele semne care arătau că sătenii nu se rezumă numai la dimensiunea economică atunci când se compară cu restul Europei. În astfel de locuri, campania de comunicare a contribuit la consolidarea unor idei deja existente în acest sens. În schimb, în satele mai nevoiașe, analizele noastre sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
2000) și Narayan (1999). Putnam (2001) este cel ce a popularizat-o, tratarea diferențiată a celor două tipuri de resurse devenind astăzi standardul în domeniu. Este vorba despre romanul Moromeții. „Poiana lui Iocan” era un loc între case în care sătenii se întâlneau ca să bea un pahar cu vin sau cu răchie. Acesta constituia însă doar pretextul pentru a dezbate probleme dintre cele mai diverse, multe dintre ele ținând de modul de organizare a vieții sociale, de relaționare a oamenilor între
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
alb-negru, amintit, mai mult el nu Încearcă să ne reprezinte izbânzile de astăzi ale clasei muncitoare de la noi Într-o lumină idilică; dușmanul nu a fost răpus, lupta de clasă mai dăinuie. Iată-l pe chiaburul Misir uneltind Împotriva bucuriei sătenilor săi: «Suduie-n noapte pe negre poteci, brațele Îi cad mai slabe, mai reci, dar viclean pândește, ar goli În noapte dimineața caldă de miere și de lapte». Eroului lui Dan Deșliu «I-o fi zicând Ionuț, Constantin, ori Culai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mijlocașul Încă nu vede bine drumul pe care trebuie să apuce, șovăie, nu sesizează limpede opoziția Între chiaburime și țărănimea muncitoare. Pentru el, după lichidarea moșierimii, Încă mai persistă două opoziții: români - maghiari, luați În totalitate și săteni-orășeni, la fel. Sătenii sunt cei care muncesc, orășenii sunt «domnii» care șed, merg la băi, iar când vin la țară cer ouă. (Ă)”. A doua oară, În sinteza Pe frontul colectivizării, Ioanichie Olteanu, analizând câteva dintre creațiile care i se par cele mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu gruparea. Va fi însă liber s-o oprească de la vot în caz de neînțelegeri familiare. Noi începem a face prima educație morală și socială a femeilor române. Vom merge la sate, pentru a vedea ce se petrece în inima săteanului. Nu ne vom duce acolo pentru a turbura sufletul țărăncii, care a păstrat flacăra mântuitoare a tradiției (vii aplauze). Asemenea, nu vom face acolo, politică ponegrind pe unii, lăudând pe alții. Noi femeile trebuie să facem front ca să scăpăm de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aceste ateliere și centre de producție se va răspândi cultura inului, a cânepei, a bumbacului, a viermilor de mătase. d) o baie publică pentru a invedera foloasele igienei. e) un cinematograf. f) un radio. g) o gospodărie model, posibilă pentru săteni, care să însemne promovarea vieții țărănești sub toate aspectele. h) un depozit pentru strângerea produselor gospodinelor, membre în cerc și desfacerea lor prin expoziții permanente județene, regionale și centrale. i) o bibliotecă-muzeu unde se vor găsi cărți, albume, tipărituri speciale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
județene, regionale și centrale. i) o bibliotecă-muzeu unde se vor găsi cărți, albume, tipărituri speciale, în jurul căreia se va face cea mai întinsă propagandă prin îndemnuri, prin conferințe, șezători, cursuri de gospodărie pentru: îmbunătățirea higienei corporale, higienei casei, îmbunătățirea alimentației săteanului, creșterea și îngrijirea animalelor și păsărilor, promovarea industriei laptelui, uscarea fructelor, adoptarea uneltelor perfecționate etc. 3.să organizeze expoziții de propagandă națională și de vânzare a produselor sale, atât în țară cât și în străinătate. 4.conferințe sau cursuri regulate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
tânărul țăran Toma Găvrilaș (...). În compoziția romanului, personalitatea lui Toma apare vie, convingătoare (...). Toma muncește pentru consolidarea organizației de partid, ajută la dezvoltarea spiritului ei de luptă (...). Prezența Iui Toma, energia lui nesecată, inițiativele sale răscolesc monotonia, apatia unora dintre săteni (...). Zugrăvind transformarea celorlalți sub înrâurirea puternică a lui Toma, autorul (...) a îmbogățit galeria de eroi înaintați din literatura noastră nouă despre viața satului (...). Romanul Pâine albă constitue un important succes și un pas înainte în dezvoltarea artistică a lui Dumitru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este Serken nu numai de stăpânitul Fényes, dar și de sfătosul Batiz, care suferă și el de păcatul înfumurării, dar manifestat în cu totul alt chip); despre umorul sănătos, uneori chiar mai brutal, cum e firesc să se întâlnească la sătenii din Borcut, care nu-s niște domnișori pomădați și spilcuiți (în privința redării vorbirii nesclivisite traducerea a fost credincioasă originalului, după cum se poate constata și din fragmentul de dialog citat mai sus). Toate aceste însemnate calități - ca și altele, multe, nemaipomenite
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tablou idilic, diformat (...) Marin Preda pătrunde cu îndrăzneală în adâncul realității, înfățișând conflicte pasionate și personaje variate și originale. Lupta de clasă apare - în nuvela Desfășurarea - în tot dramatismul și complexitatea aspectelor sale, într-un moment de răscruce din viața sătenilor din Udupu, când se înființează Gospodăria Agricolă Colectivă (...). Lupta împotriva vechilor și noilor chiaburi este cu atât mai aspră, mai grea cu cât stihia mic-burgheză a corupt unii comuniști cu posturi de răspundere în aparatul de partid (Ion Niculae prim
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
harnic autor de manuale școlare și cărți didactice (gramatici, abecedare franțuzești, o culegere de lecții istorice, fizice și morale). În „Învățătorul satului” apare, între 1843 și 1847, un ciclu de articole cu o pronunțată tendință etică, adunate într-un volum (Săteanul creștin sau Partea morală din foaia satului, 1853). Istorioare morale (Repezitatea vieții) sunt tipărite și în „Vestitorul românesc”. Într-un limbaj sfătos și curgător, ele alcătuiesc, la un loc, un fel de tratat de morală, ale cărui precepte sunt ilustrate
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
rămas și o tragedie în versuri, Iosef cel lacom sau Păcatul osândit (1842), o traducere din franceză. SCRIERI: Disertație asupra nașterei și vieței lui Omer, în Homer, Iliada, I, pref. trad., pref. I. Eliade, București, 1837; Prințul român, București, 1843; Săteanul creștin sau Partea morală din foaia satului, București, 1853; Disertațio despre hexametrul antic hellen și modern românesc și ceva despre limbă, în Homer, Iliada, București, 1868. Traduceri: Vittorio Alfieri, Din operile lui..., vol. I: Saul, pref. trad., București, 1836, Virginia
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
face nimic împotriva înaintării acelui brăzdar lustruit de țărână, împotriva acelui pământ deschis în așteptarea seminței, împotriva acelui vânt de o prospețime având încă miros de zăpadă, dar care se amesteca deja cu suflul călduț al arăturilor. Alteori, vorbind cu sătenii care îndrăzneau tot mai puțin să-și dea drumul la gură sau constatând înființarea unui nou comitet (comitetul săracilor, comitetul celor-fără-Dumnezeu, comitetul celor-rămași-fără-cai, în fiecare zi, avea el impresia, activiștii mai născoceau ceva nou), Nikolai nu mai avea încredere în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de zidul unei cârciumi. În mâinile uscate, scheletice, ține o cutie cu câteva bucăți de săpun vechi, năclăit; același de luni de zile. E sigură că nimeni nu le va cumpăra. (Geo Bogza, 1968, p. 22) Narativizarea informației. Scriind despre sătenii din Drăguș care au plecat la începutul secolului în America, riscăm să ne pierdem în cifre, statistici, nume de familii. Mult mai interesante sunt detaliile biografice ale unei familii, poveștile legate de emigrare, faptul că un drăgușan stabilit la Boston
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de a-l căuta. Prin urmare, avem despre ce să scriem. În cazul în care ne-am ales ca subiect un sat izolat între ape (Coteni, județul Giurgiu, de pildă), descrierea drumului poate reprezenta jumătate din reportaj, subliniind chiar izolarea sătenilor. Uneori, predocumentarea se dovedește a fi ineficientă. Plecând de la un subiect prestabilit (de exemplu, căutătorii de aur de pe Valea Arieșului, putem ajunge, în mod neașteptat, la o tulburătoare poveste de dragoste. Nu e o mare nenorocire. Puteți schimba subiectul din
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
universale. SCRIERI: Încercări în psihologia și în logica intuitivă, București, 1895; O vizită pedagogică la școalele primare și normale din Germania și Austria, București, 1899; Ionel, București - Gherla, 1901; Amintiri din copilărie, București - Brașov, 1909; Tatăl nostru în pilde din viața săteanului român, Blaj, 1914. Repere bibliografice: Dimitrie I. Goja, Pedagogul Vasile Gr. Borgovan, Cluj, 1935; Dan Mănucă, Unul din posibilele modele ale lui Rostogan, CRC, 1977, 4. D.M.
BORGOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
6, revista, al cărei subtitlu inițial era „Foaie pentru strângerea folclorului” devine „Foaie folcloristică-literară”. A doua serie, apărută la un interval de zece ani de la prima, păstrează formatul, profilul și numărul de pagini (18), schimbându-și doar frontispiciul: „Foaie pentru săteni. Literatură, cultură, folclor și artă populară”. Director: I. I. Buligan, învățător. Administrator: preot Teodor Gureanu. Comitetul de conducere: C. Brâncuș, I. I. Buligan, T. Gureanu, C. Gh. Popescu Tică. Din articolul-program (Prietene dragă), rezultă că revista își propune să publice
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]