2,112 matches
-
Lisandru, Filip al II-lea al Macedoniei și Cornelius Piso, socrul lui Iulius Cezar. Orașul antic ("„Palaeopoli”") era situat pe țărmul de nord al insulei, unde astăzi încă se găsesc importante ruine (zidurile au fost constuite în stilul masiv Ciclopic). Sanctuarul Marilor Zei, unde aveau loc ritualuri misterioase, asemănătoare Misterele din Eleusis, se află în aceași zonă nordică a insulei. Samothraki a fost locuită întâi de către pelasgi, apoi de către carieni și abia ulterior de către traci. Deși Strabo a contrazis această teorie
Samothraki () [Corola-website/Science/325155_a_326484]
-
localități din nordul Greciei: Alexandroupolis și Kavala. Insula nu are niciun aeroport comercial. Printre atracțiile turistice ale insulei se numără și ruinile fortificațiilor genoveze, pitorescul "Chora" (orașul vechi) și mai multe cascade. Cel mai faimos sit arheologic al insulei este Sanctuarul Marilor Zei ("Hieron ton Megalon Theon"). Cel mai cunoscut artefact al insulei a fost descoperit în anul 1863 de către arheologul francez Charles Champoiseau. Statuia de 3,28 m sculptată în marmură albă de Paros este dedicată zeiței Nike și datează
Samothraki () [Corola-website/Science/325155_a_326484]
-
Capitol Royal Arch. Călătorește în Belgia și Franța unde stabilește legături cu Supremele Consilii. În 1883 devine Mare Maestru de Onoare al Supremului Mare Consiliu General de Misraim din Statele Unite ale Americii. În 1883 și 1905 devine garant al Suveranului Sanctuar al Marii Britanii și Irlandei în Suveranul Sanctuar din România. În aceeași perioadă este ales garant de amiciție al Supremului Consiliu din Jurisdicția de Nord a Statelor Unite ale Americii și al Supremului Consiliu pentru Mexic în România. În 1883 devine garant de amiciție
Constantin Moroiu () [Corola-website/Science/326109_a_327438]
-
Franța unde stabilește legături cu Supremele Consilii. În 1883 devine Mare Maestru de Onoare al Supremului Mare Consiliu General de Misraim din Statele Unite ale Americii. În 1883 și 1905 devine garant al Suveranului Sanctuar al Marii Britanii și Irlandei în Suveranul Sanctuar din România. În aceeași perioadă este ales garant de amiciție al Supremului Consiliu din Jurisdicția de Nord a Statelor Unite ale Americii și al Supremului Consiliu pentru Mexic în România. În 1883 devine garant de amiciție al Marii Loji a Franței și Marelui
Constantin Moroiu () [Corola-website/Science/326109_a_327438]
-
jumătatea celui de-al doilea mileniu. O teorie cu susținere incertă vehiculează ideea că în zona Buzăului ar fi acționat misionarul "Audius" - întemeietorul sectei "Audienilor". Unii dintre cercetătorii locali susțin chiar opinia că unele dintre aceste situri au servit drept sanctuare dacice. Alături de funcția cultică, locațiile au folosit și pentru refugiu, fiecare dintre cele două destinații fiind susținută atât de dispunerea izolată și de existența unor inscripții, cât și de mențiuni documentare medievale. În mod indirect, bisericile rupestre de aici au
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
sale a avut loc între secolele III-VI, cu toate că veridicitatea acestei datări este pusă la îndoială. Există opinia susținută pe moment de către unii dintre cercetătorii locali precum Prof. Dumitru Nica sau Diana-Liana Gavrilăcă unele dintre aceste situri au servit drept sanctuare dacice, cum ar fi cel situat deasupra bisericii de la Aluniș. Arealul Ivănețului reprezintă unul dintre cele două nuclee principale de aglomerare a așezărilor monahale din Subcarpații Buzăului, cu origine în secolele XV-XIX. Deși condițiile propice monahismului sunt din punct de
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
La Policiori”. Atestarea documentara atribuie ctitorirea ciobanilor - Simion și Vlad - în inima unei imense stânci compacte din culmea Martiriei, o ramificație a muntelui Crucea Spătarului. Tehnică cioplirii, un însemn solar și altarul de jertfă, denotă prezenta aici ântai a unui sanctuar geto-dacic, si apoi a unui lăcaș de propovăduire ortodoxă. Mic Muzeu local al Chihlimbarului, dar și o expoziție cu vânzare de bijuterii confecționate din chihlimbarul exploatat altădată în zonă. Sunt o serie de obiective: Valea Râmnicului superior (Depresiunea „Între Râmnice
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
mulți eroi, iar creaturile pot merge pe harta fără ajutorul unui erou (dar nu pot captura mine, orașe ș.a.m.d). Eroii pot fi omorâți în luptă, participând pe câmpul de bătălie. Ei pot fi înviați în castel sau la Sanctuar. Altă schimbare este faptul că trupele nu mai vin în număr de 7 că în Heroes 3, ci în număr de 8. Ele nu pot fi îmbunătățite (engleză upgraded), dar din cele 8 se vor putea recrută doar 5. În
Heroes of Might and Magic IV () [Corola-website/Science/322501_a_323830]
-
șase fresce (patru cu scene biblice, iar celelalte două cu scene istorice), așezate pe boltă și executate în jurul anului 1845 de către pictorul Nicolae Alexici care în anul 1863 realizează și pictura iconostasului. Sculpturile de pe iconostas aparțin sculptorului Mihai Ianici. În sanctuar se află o icoană operă a meșterului Ștefan Tenețchi, reprezentând pe Maica Domnului. În biserică sunt păstrate cele mai vechi steaguri ale breslelor din Arad. În biserică se află mormântul lui Sava Tekelja (1761-1842), patriot sârb.
Biserica Sârbească din Arad () [Corola-website/Science/322699_a_324028]
-
acoperită cu șindrilă și este în stare slabă. Turnul este de 8 m înalt din lemn, acoperit cu șindrilă, având două clopote, unul de 75 kg iar altul de 50 kg cumpărate pe spesele credincioșilor. Biserica este dedicată Sfintei Treimi.”" "„Sanctuarul: aici se află altarul zidit din piatră, de un metru lung și un metru larg. Pe altar se află: icoana Sfintei Treimi, ciboriul de aramă aurit pentru Sfânta Cuminecătură, 2 sfeșnice de aramă și 2 de sticlă, evanghelia cu litere
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
prin urmare, cuprinsă între regiunea "I - Porta Capena" la sud și la est, și "III - Isis et Serapis" și "V - Esquiliae", la nord. "Templul Divinului Claudius", "Piața lui Nero", cât și vecinătățile "Colosseumului" aparțin acestei regiuni. Își ia numele de la sanctuarul lui Isis și Serapis. Se situeză între "Caelius" la sud, "Esquiliae" la est, Colosseumul la vest, și "Cispius" la nord. "Oppius", cât și Termele lui Traian, aparțin acestei regiuni. Astfel, la sud de situează regiunea "II - Caelimontium", la est "IIII
Cele paisprezece regiuni ale Romei () [Corola-website/Science/322809_a_324138]
-
586 î.Hr. de către regele Babilonian Nabucodonosor al II-lea. După tradiția iudaică, prezervată în Biblia ebraică, Templul a fost clădit cu asentimentul împăraților persani, exprimat într-o proclamație adresată evreilor de către Cirus cel Mare. El este considerat continuarea firească a sanctuarului evreiesc distrus de babilonieni, cunoscut ca Templul din Ierusalim sau Templul lui Solomon. Reconstrucția s-ar fi întâmplat la circa 70 ani de la distrugerea Primului Templu, deci prin anul 516 î.Hr. (anul al șaselea al împăratului persan Darius cel Mare
Al Doilea Templu din Ierusalim () [Corola-website/Science/329986_a_331315]
-
scop, fiecare cetate trebuie să participe cu câte un contingent de corăbii, cu echipajele mobilizate permanent, adică cel puțin 8 luni din an, pe cheltuială proprie, sau, dacă nu poate, plătește o contribuție anuală, phoros, la tezaurul comun, păstrat în sanctuarul de la Delos. Cu aceste fonduri, atenienii să angajează să construiască, să echipeze și să întrețină cota de triere care ar fi revenit fiecărei cetăți care plătea tributul. Aceste cote au fost stabilite cu mare grijă de către Aristeides și au fost
Liga de la Delos () [Corola-website/Science/328148_a_329477]
-
socrul profetului, care a devenit primul muzein al Islamului. Bogații, înfricoșați de propagandă care i-a făcut să surâdă, apoi i-a iritat, trec la ostilități. Mahomed încerca să convingă oamenii să-l venereze pe Allah ca zeul suprem în sanctuarul de la Kaaba. Provăduia de asemenea egalitatea tuturor oamenilor în fața lui Allah, comunitatea având datoria de a combate sărăcia și sclavia.Mahomed le spunea adepților să se roage vinerea și îl pune ca "muezzin" ( persoană însărcinată cu chemarea oamenilor la rugăciune
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
mormintele erau grupate pe națiuni și confesiuni: germani, austro-ungari, bulgari, turci și români. Ulterior, unii militari au fost reînhumați în alte cimitire. Astfel, în toamna anului 1928 de aici au fost exhumați 178 eroi români și au fost transferați la "Sanctuarul Eroilor din Primul Război Mondial", care se află în incinta Cimitirului Militar Ghencea. Acesta a fost construit la câțiva ani de la terminarea războiului, din inițiativa și cu sprijinul „Așezământului Regina Maria pentru Cultul Eroilor”, al cărui continuator de drept este
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
pergaminus" sau "pergamena", după numele orașului. Aceasta era realizată din piele fină de vițel, fiind un predecesor al calcului. Se mai spunea că biblioteca număra 200.000 volume, dăruite mai târziu Cleopatrei de către Marcus Antonius, ca un dar de nuntă. Sanctuarul lui Asclepios, situat la 3 km la sud de Acropole, având următoarele coordonate: 39 7' 9" N, 27 9' 56" E). Asclepius mai era cunoscut ca Asclepium, zeul vindecării. Sanctuarul a fost ridicat la finele unui drum sfânt de circa
Pergam () [Corola-website/Science/327664_a_328993]
-
târziu Cleopatrei de către Marcus Antonius, ca un dar de nuntă. Sanctuarul lui Asclepios, situat la 3 km la sud de Acropole, având următoarele coordonate: 39 7' 9" N, 27 9' 56" E). Asclepius mai era cunoscut ca Asclepium, zeul vindecării. Sanctuarul a fost ridicat la finele unui drum sfânt de circa 820 m, unde bolnavii veneau pentru a se scălda în apa Ivorului Sfânt, urmând apoi a-l visa pe Asclepius, care le trimitea o viziune, menită să-i învețe cum
Pergam () [Corola-website/Science/327664_a_328993]
-
într-un incendiu, dar nu înainte ca flăcările sa fi întunecat pigmenții icoanei. Legenda în ceea ce privește cele două cicatrici de pe obrazul drept al Madonei Negre este că husiții, care au luat cu asalt mănăstirea paulină în 1430, au procedat la jefuirea sanctuarului. Printre lucrurile furate a fost și icoana. După ce au pus-o în căruța lor, husiții au încercat să scape, dar caii lor au refuzat să plece din loc. Atunci, ei au aruncat portretul la pământ și unul dintre jefuitori a
Madona Neagră de la Częstochowa () [Corola-website/Science/327750_a_329079]
-
e rândul complexului templier, această construcție imensă, cea mai bine întărită, cu galerii, balustrade și atrii. Comandantul suprem ține o consfătuire cu ofițerii. Mulți pledează pentru tratarea Templului ca cetate. Titus se împotrivește. El vrea, pe cât posibil, să cruțe renumitul sanctuar, cunoscut în tot Imperium Romanum. Prin intermediul solilor îndeamnă încă o dată la predarea fără luptă. Din nou primește un refuz ca răspuns. Abia acum Titus pornește acțiunile de luptă împotriva zonei sacre. O grindină de proiectile grele de piatră și o
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
O grindină de proiectile grele de piatră și o ploaie neîntreruptă de săgeți cad peste curți. Iudeii luptă ca posedați și nu dau înapoi. Au încredere că în ultima clipă Iahve le va veni în ajutor și își va proteja sanctuarul. Nu numai o dată legionarii ajung pe zid, cățărându-se pe scările de atac. Sunt împinși înapoi de fiecare dată. Spărgătoarele de zid și berbecii n-au nicio putere în fața acestor ziduri. Este imposibil să dărâmi aceste blocuri uriașe de piatră
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
forțeze intrarea, ordonă să se pună foc porților de lemn ale Templului. Abia au ars acestea, când dă ordin să se stingă focul și să se pregătească o cale de acces pentru legionari. Ordinul de zi pentru atac este: „Cruțarea sanctuarului”. Însă în timpul nopții focul și-a croit drum până la portic, iar romanii au de lucru până peste cap pentru a stinge focul. Asediații au folosit acest moment favorabil pentru o acțiune violentă. Într-un masacru necruțător legionarii îi împing înapoi
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
cap pentru a stinge focul. Asediații au folosit acest moment favorabil pentru o acțiune violentă. Într-un masacru necruțător legionarii îi împing înapoi pe evrei, se iau după ei, îi urmăresc prin atrii. Într-un tumult sălbatic luptătorii roiesc în jurul sanctuarului. Agitat și surescitat „unul dintre soldați, fără să aștepte un ordin și fără să se îngrozească de aceasta sau, mai degrabă, ca împins de un demon, a luat una dintre făcliile aprinse și, ridicat de unul dintre camarazii săi, a
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
Iudeea și zdrobește și ultima încercare disperată a iudeilor, care a durat trei ani, de a-și recuceri libertatea. Împăratul Adrian pune acum să mai fie construit un hipodrom, două băi și un teatru mare. Pe masele de moloz ale sanctuarului iudaic se înalță în toată splendoarea, parcă în bătaie de joc, un monument al lui Jupiter; iar acolo unde, conform tradiției creștine, s-a aflat mormântul lui Hristos, oameni străini merg în pelerinaj, urcând terasele în trepte, la sanctuarul zeiței
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
ale sanctuarului iudaic se înalță în toată splendoarea, parcă în bătaie de joc, un monument al lui Jupiter; iar acolo unde, conform tradiției creștine, s-a aflat mormântul lui Hristos, oameni străini merg în pelerinaj, urcând terasele în trepte, la sanctuarul zeiței păgâne Venus!
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
o armata cu o flotă care i-a permis să navigheze până la Boarn. Frizonii au fost învinși în lupta care a urmat, ce a rămas în istorie ca . În timpul bătăliei, regele lor, , este ucis. Învingătorii au început jefuirea și arderea sanctuare păgâne. După bătălia de la Boarn din 734, francii au anexat terenurilor Friziei dintre Vlie și Lauwers. Ei au cucerit zona de la est de Lauwers în 785, când Carol l-a învins pe Widukind. Carolingieni au pus Frisia sub conducerea unui
Regatul Frizon () [Corola-website/Science/327188_a_328517]