2,176 matches
-
Ungureanu, ministrul român al Afacerilor Externe, vorbește despre euroscepticismul în creștere al cetățenilor UE, despre lupta împotriva corupției și despre lipsa de strategie a UE. Otmar Lohadynsky: Aderarea de noi state declanșează în UE o rezistență crescândă. Politicienii reacționează la scepticismul în creștere al propriei populații, pledând cu circumspecție. Vă neliniștește această tendință? Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru acest scepticism există diverse cauze. Uniunea s-a extins în 2004 cu zece noi state membre. Aceasta a condus la diferențieri sociale, culturale și economice
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
corupției și despre lipsa de strategie a UE. Otmar Lohadynsky: Aderarea de noi state declanșează în UE o rezistență crescândă. Politicienii reacționează la scepticismul în creștere al propriei populații, pledând cu circumspecție. Vă neliniștește această tendință? Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru acest scepticism există diverse cauze. Uniunea s-a extins în 2004 cu zece noi state membre. Aceasta a condus la diferențieri sociale, culturale și economice care au dus la scepticism și temeri, cu toate că motorul real al Uniunii Europene este extinderea. Cu cât
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
populații, pledând cu circumspecție. Vă neliniștește această tendință? Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru acest scepticism există diverse cauze. Uniunea s-a extins în 2004 cu zece noi state membre. Aceasta a condus la diferențieri sociale, culturale și economice care au dus la scepticism și temeri, cu toate că motorul real al Uniunii Europene este extinderea. Cu cât aceasta se petrece mai repede și mai cuprinzător, cu atât există mai multe avantaje pentru cetățeni: piața se extinde, iar șansele de câștig cresc. Otmar Lohadynsky: În ceea ce privește temele
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
precum o gripă după rezultatul negativ al referendumului din Franța și Olanda, ci s-a constituit de-a lungul anilor. Politicienii s-au îmbătat, timp de 40 sau 50 de ani, cu entuziasmul pentru Europa. Dar acum oboseala europeană și scepticismul sunt prezente. Otmar Lohadynsky: Este România într-adevăr pregătită pentru aderare? În ultimul Raport al Comisiei Europene au fost identificate puncte slabe însemnate, mai ales în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Mihai-Răzvan Ungureanu: Bineînțeles că România nu poate atinge dintr-odată nivelul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
din obiect al curiozității, obiect al creditării politice. În România s-a investit politic, se investește economic, s-a investit enorm și se va investi cultural, cu gândul că această țară trebuie absorbită, trebuie lipită de UE. Există euroscepticism, există scepticism sau curiozitate, otrăvită chiar, însă vocea majoritară și decizia politică - când vorbesc despre decizia politică, mă refer chiar la semnătura autorității din statele membre - biruie. Cu alte cuvinte, chiar dacă mecanismul ar putea antrena și voci adverse, el are totuși ca
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
exporta democrație, dar putem importa terorism? Emil Hurezeanu: Nu, dar mă întreb în ce măsură avem și o ecuație problematică la Marea Neagră. Mihai-Răzvan Ungureanu: Cred că am înțeles accentele pe care le puneți și e și firesc să existe o doză de scepticism asupra plasării noastre oportune într-un asemenea joc strategic. Dar sunt câteva chestiuni pe care doresc să le luați ca axiomatice și e puțin probabil să existe o contradicție în următoarele afirmații: unu - faptul că, în acest moment, țărmul de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și cu pericolul unei nefericiri totale în creație și iubire. Iubiți femeia numai când sunteți puternici, feriți-vă ca de moarte când sunteți slabi" (p. 28). Scriitorul are umorul superior al propriei experiențe, iar recomandarea are o bună doză de scepticism și precauție. Critica severă pe care Marin Preda o face jurnalului se bazează pe faptul că astfel de mărturisiri îl arată pe artist deprimat și decăzut, victimă a unor slăbiciuni deplorabile care îl înjosesc. De aceea e indignat de jurnalul
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
lui I. Peltz culminează la "Sburătorul", cenaclu pe care l-a frecventat asiduu. Iată cum îl vedea pe E. Lovinescu: Era un bărbat masiv, cu părul prematur încărunțit, cu un zâmbet sceptic pe buze, cu o inimă comprehensivă a semenilor. Scepticismul nu l-a împiedicat niciodată să acorde tinerilor care băteau la ușa lui tot sprijinul." Memorialistul descrie interiorul camerei de primire și felul cum erau așezați participanții, începând cu mentorul: "...se așeza în spatele biroului. Când invita pe cineva să citească
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
previzibil să apară și oboseala, teama de clișeizare, plictiseala, exasperarea monotoniei: ,Jurnalul nu mă mai interesează deloc, probabil pentru că din prezentul meu viitorul a dispărut" (p. 287) - notează în 25 martie 1967, deși atunci era foarte aproape de momentul afirmării. Însă scepticismul și susceptibilitățile sunt reflexele sale de reacție, ca și trecerea dintr-o extremă în alta. Debutul din 1966 în revistă îi produce mai mult amărăciune decât bucurie: ,La 15 iulie anul acesta a apărut în românește un text de înaltă
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
pumnul fragil al lui Hagi-Tudose". Dezamăgirea lui Ion Vinea, în 1925 seamănă izbitor cu experiențe de astăzi, umilind personalitatea ziaristului prin cenzura economică a patronului sau a firmei, obligând la ,disciplină întru amorf, banal și tern". Concluzia e de un scepticism paralizant în legătură cu șansele de independență ale ziaristului: ,Suspect cel ce nu s-a înduplecat la rolul de informator simplu sau de blajin comentator de fapte. Suspect cel însuflețit de o cauză. Suspect cel preocupat de idei generale, cel ce s-
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
care nu îl mai asculta, Georgeta Năpăruș, imobilizată și cu mîna grea, se luptă în ultimele sale clipe deopotrivă cu materia din afară și cu aceea dinlăuntru. Ca document uman, aceste lucrări reconfirmă, în acest timp al disoluțiilor și al scepticismului extrem pe care tocmai îl trăim, că mitul creației, al idealității artistice, al aspirației către incoruptibil și etern, nu este o simplă ficțiune, doar un exercițiu de retorică și un ornament metafizic pentru cei care se simt în siguranță, ci
O expoziție Georgeta Năpăruș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16618_a_17943]
-
a alimentat. Astfel că utopiei comuniste i se răspunde cu o antiutopie, care se compune din factorii negativi ai reprobării sensibile, în tiparele unei scriituri pe măsură. Imaginile dobîndesc alura unor replici intransigente, ingenuitatea lezată trece în refuzul moralmente gradat. Scepticismul devine năvodul amplu în care este cuprinsă existența curentă, demonizată ca o frivolitate în chiar elementele sale prozaic-vitale: "Unii fac gimnastică suedeză/ unii nu mai pot trăi fără saună/ unii aleargă 7 kilometri pe zi/ alții înoată 50 de bazine
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
care au expus în Elveția în anul 1999, Stela Lie, Elena Scutaru, Ruxandra Grigorescu, Marcel Breilean, Marian Dobre și Valeriu Pantelimon, însoțiți de Bruno Landis în calitate de gazdă și de interfață, au cu toții o anumită detașare față de actul artistic, un anumit scepticism în ceea ce privește gestul eroic al creației, punînd un accent special pe conștiința limbajului și mizînd explicit pe un evident rafinament al exprimării. Parcă anume spre a ține lucrurile într-un echilibru perfect, și artiștii elvețieni care expun acum în România, la
România-Elveția și retur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16651_a_17976]
-
teoretic nelimitată de moduri, cum distingem o interpretare validă de una aberantă? Sau renunțăm complet la conceptul de "validitate" și astfel separăm domeniul literaturii, al criticii și teoriei, de temeliile sale axiologice și epistemologice stabililite încă din Antichitate? Pentru adepții scepticismului postmodern o asemenea separare nu numai că nu constituie pricini de regret și nu dă strîngeri de inimă, dar e chiar firească. Însă pentru circuitul oficial al literaturii situația e puțin mai complicată. După ce studiile în chestiune ale unui Umberto
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
modelul lumii nu poate tinde să fie același în cazul omului de știință și în cazul romancierului, ci doar că fiecare dintre ei e mai pregătit să perceapă noul în propriul domeniu decît în al celuilalt. Această constatare atenuează întrucîtva scepticismul epistemologic ce pare a se fi instalat în gîndirea contemporană și ne redeschide apetitul pentru marea unificare a cunoașterii.
Cum se înțeleg intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16675_a_18000]
-
jumătate respirînd libertatea sceptică, revoltată și tandră, a unei postmodernități instinctive, fără țintă clară și fără doctrină asumată. Monoxilul devenit așchie, statuia eșuată în carcasă, eliminarea transformată în adăugire, ca în tehnica modelajului, siguranța convertită în disperare, absolutul într-un scepticism incurabil și gravitatea în relativism și (auto)ironie, iată doar cîteva repere pentru traseul pe care l-a străbătut lemnul de la existența sa stihială și pînă la impactul său cu malaxorul (post)industriei. Dar această evoluție în jos, această golire
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
de curând. Nu e mai puțin adevărat că raportul se schimbă treptat în favoarea ficțiunii, dar e un fenomen care se află în plină ofensivă. O problemă aparte o reprezintă literatura exilului, privită în ultimii doi-trei ani cu tot mai mult scepticism. Dicționarul clujean se află, înclin să cred, tocmai pe creasta scepticismului față de exil. Înregistrează, e adevărat, cele mai importante cărți postbelice ale lui Mircea Eliade, Vintilă Horia, Dumitru Țepeneag, Bujor Nedelcovici, Horia Stamatu, Matei Vișniec, dar mi se pare cam
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
treptat în favoarea ficțiunii, dar e un fenomen care se află în plină ofensivă. O problemă aparte o reprezintă literatura exilului, privită în ultimii doi-trei ani cu tot mai mult scepticism. Dicționarul clujean se află, înclin să cred, tocmai pe creasta scepticismului față de exil. Înregistrează, e adevărat, cele mai importante cărți postbelice ale lui Mircea Eliade, Vintilă Horia, Dumitru Țepeneag, Bujor Nedelcovici, Horia Stamatu, Matei Vișniec, dar mi se pare cam puțin. Chiar dacă au fost publicate inițial în altă limbă decât româna
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
sine, el fiind pururea stăpînit de îndoială, care, efectiv, îl paraliza. Odată a notat: "Să te îndoiești de lucruri nu înseamnă nimic; să te îndoiești însă de tine însuți - asta înseamnă să suferi cu adevarat. Doar atunci te înalți, prin scepticism, la delir. Totul merge struna, cît timp e vorba de eu în general, nu și atunci cînd e vorba de noi, de eul nostru. Îndoială dobîndește atunci o dimensiune fatală, morbida, si poate deveni de nesuportat". Și altădată : Dacă un
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
care grația se îngîna permanent cu accentele de cruzime, se regăsește și în poemele din Libresse oblige. Optzecista bine temperata, știind adică să mențină un echilibru fragil, dar mereu seducător, între natură confesiva a unei feminități în plină expansiune și scepticismul lucid al creatorului de texte, poeta creează un spectacol continuu în care imaginea plastică și invenția lexicala merg în mod natural împreună. Cele mai multe efecte stilistice și expresive sînt obținute prin construcțiile lexicale din cîmpul omonimelor și al paronimelor, prin aglutinări
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
-și vadă de poezie" fără să încerce o detoxifiere a organismului social și politic pentru ca poezia să mai aibă un sens, pentru ca poeții să-și recapete statutul și să nu mai fie nevoie să-l cităm pe Hölderlin, plini de scepticism și dezamăgire ("La ce bun poeții..."). Duși de valul falsei democrații intelectualii și-au pierdut și orgoliul și solidaritatea, avertizează Ileana Mălăncioiu, iar o asemenea întîmplare nu poate decît să contribuie la extinderea irespirabilului într-o societate ca a noastră
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]
-
o mitologie previzibilă, se transformă subit în glosă ironică pe marginea unor poncife obosite. Dacă din punct de vedere plastic aceste compoziții sînt o sursă imensă de voluptăți senzoriale, moral ele oscilează între seriozitate și denunț, între tentația metafizică și scepticismul ghiduș al unei conștiințe postmoderne. De dimensiuni mici și medii, lăsate în voia gravitației sau lansate în spațiu, gracile ca niște săgeți, modelate subtil sau proiectate într-un decorativism hieratic, patinate greu sau polisate pînă la transparență, lucrările de sculptură
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
drepturi egale, în lumina justițiară a esteticului, cu cel al pretextelor. Pe scurt, poezia la poezie trage... Amintindu-ni-i întrucîtva pe Șerban Cioculescu și pe Cornel Regman, autorul Top-ten-ului îi abordează pe autori cu o incredulitate salubră, cu un scepticism stenic, care nu sînt, în pofida aparențelor, decît formule ale încrederii (Nietzsche socotea ironia drept un simptom de sănătate!). E o încredere paradoxală, desolemnizată, care transcrie certificatul de valoare nu cu cerneală festivă, roșie, ci cu una de lucru, neagră. Ceea ce
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
modern, ea izbutea a se impune abia în secolul al XVII-lea, cînd se stabilește o corespondență între natura disciplinei și mutațiile de mentalitate. René Wellek vorbește despre ,,dezvoltarea spiritului critic general și (...) răspîndirea lui în sensul unui mai mare scepticism, al neîncrederii în autoritate și în reguli, iar mai tîrziu în sensul unui apel la gust, sentiment, sensibilitate, "je ne sais quoi" etc.". Iar Tudor Vianu remarcă faptul că ,,antropologizarea" criticii coincide cu antropologizarea beletristicii, deoarece ,,în fiecare din etapele
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
de puține ori chipuri oribile. Pînă acolo încît aproape nu mai credem în prietenie pur și simplu, în locul ei putînd încăpea orice: lingușire, interese, grupuri și coterii, suspiciune continuă, exagerarea meritelor sau invers, imposibilitatea obiectivității. Cartea aceasta ne vindecă de scepticism. Mircea Iorgulescu și cei doi editori, Adina Kenereș și Petru Romoșan, au fost prietenii lui Florin Mugur. Ei au alcătuit împreună acest volum, fără să disimuleze nici o clipă dragostea cu care au făcut-o. O dragoste care se simte și
"De cînd mă știu am trăit într-o paranteză" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15585_a_16910]