3,089 matches
-
te iubește, tu ce faci? Ești o marionetă! Ești o egoistă!” Dar mai presus de toate, ești o biată fată inocentă! NECAZUL Liniștea mă apasă, tremur de un dor cumplit, Fericirea e departe, necazule, bine ai venit Graiul mi-e secat, de apă mi-este dor Și limba amorțită pronunță încetișor... “Ai grijă de viața ta, doar una ai în vizor!” ÎNCERCARE Mă pun la laptopul stâlcit de atâta tastat, Îmi fac cruce cu mintea mea sublimă, Las imaginația să cadă
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
noastre, atât de strălucită în arătare, atât de cumplită în esența ei, va procura, ca fenomen, se-nțelege, căci nu mai implică voința și eșofare, multe ore de petrecere strănepoților noștri. Am putea zice că adevărul nici interesă măcar. Ce seacă și neplăcută ar fi o istorie care ar arăta pur și simplu pe om dezbrăcat de închipuirile cu care-și îmbracă voința, un motor orb și surd, care zdrobește sau e zdrobit, în fine această dinamică a puterilor soțiale, dezbrăcate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
își are durerile ei de naștere. Și nu o dată, ci în fiecare individ. Abia cu ocazia unei întîmplări dureroase omul se pătrunde ce adevărată fuse cutare regulă de viață, și din momentul acela ea devine pentru el nu o teorie seacă, pe care-o știa și mai nainte, ci un călăuz concret. Ea se naște în el într-un mod dureros. Tot astfel e c-o abstracțiune. Prin învățătură nimeni n-o capătă complectă în capul lui. Trebuie ca figura construită
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
spuse mirat-constatator fără să-și dea seama cu duioșie: - Însă, muierea asta... chiar ține la mine!? Nu se mișcă profesional, mai degrabă instinctual! Totul deveni atât de limpede și nu se mai gândi la nimic! Determină clar implozia care o seca. Aproape inconștientă gemu adânc, îl ținu strâns de umeri... nu mai văzu nimic.. doar lumini, umbre și-o iubire simfonică. El rămase nemișcat, înțelegând-o și eliberă automat jetul puternic care îi frământa starea. Îl primi supusă, amestecându-l cu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fetei, îl accepți sau o lași. Eu nici nu l-am acceptat, nici nu am lăsat-o. Și tare ne-am chinuit, mai mult ea pe mine și nu numai pe mine. Dar nu regret nimic. Moni Cuta mi-a secat primul izvor de lacrimi de iubire, atât am plâns cu ea în brațe de fericire, din cauza ei, când m-a înșelat, și după ea, când m-a părăsit. Într-un târziu a ajuns și ea la Paris, dar nu cu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
zecea, în ziua întîi a lunii, s-au văzut vîrfurile munților. 6. După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse. 7. A dat drumul unui corb, care a ieșit, ducîndu-se și întorcîndu-se, pînă cînd au secat apele de pe pămînt. 8. A dat drumul și unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe fața pămîntului. 9. Dar porumbelul n-a găsit nici un loc ca să-și pună piciorul, și s-a întors la el în corabie, căci erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
că apele scăzuseră pe pămînt. 12. A mai așteptat alte șapte zile; și a dat drumul porumbelului. Dar porumbelul nu s-a mai întors la el. 13. În anul șase sute unu, în luna întîi, în ziua întîi a lunii, apele secaseră pe pămînt. Noe a ridicat învelitoarea corăbiei: s-a uitat, și iată că fața pămîntului se uscase. 14. În luna a doua, în a douăzeci și șaptea zi a lunii, pămîntul era uscat de tot. 15. Atunci Dumnezeu a vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
viu și moale, bălos și obscen, când avem perfecțiunea cochiliei? Am făcut timp de zece ani critică modernistă, s-au scris cărți despre diverși autori aproape fără să li se mai menționeze 98 nici numele, până am obosit de atâta seacă abstracțiune. Ne-am dat seama că, de fapt, pe noi chiar ne interesează viețile scriitorilor, că am vrea să știm chiar și "de câte ori a căscat Cantemir", că ne-am da pielea de pe noi să-l putem vedea și auzi măcar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
zile am mers cu toții de la țărm. De trei zile suntem pe drum noi doi. Oare cât ne-a mai rămas de mers, Auta? Dar sclavul nu-l auzi. Altădată Iahuben s-ar fi mâniat. Acum, nu era în stare. Arșița seacă îl muiase de tot și își dădea seama că nu poate fi trufie muțenia și lipsa de luare aminte a acestui sclav care mereu părea a se gândi la ceva. Totuși, Iahuben mai întrebă o dată. Atunci sclavul murmură: - Cine știe ce poate
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu munții aflați la miazăzi de strâmtoarea numită acum Stâlpii lui Melkart. Veni însă o vreme grea pentru păstorii din marile pășuni ale țării vecine, zicea cronica. Valuri de arșiță uscară într-un număr lung de ani acele pășuni și secară marile râuri. Da, Auta își aducea aminte că a văzut nu o dată în țara lui de obârșie asemenea albii seci. Cronica mai povestea cum apoi păstorii își mânară turmele spre răsărit. Unii din ei erau cu pielea roșie, alții cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în cutie. Era îngîndurat. Atlantida, în care trăia acum, era o țară unde nici căldura nu era niciodată prea mare, nici frigul. Apele nu înghețau, cum se spunea că ar îngheța în țările de miazănoapte, dar nici arșița nu le seca. Cele patru lanțuri lungi de munți înalți apărau țara și de vânturile reci și de cele fierbinți. Pe câmpiile uriașe din valea nesfârșită de sub munți, spre apus, grânele și pomii dădeau rod de două ori în fiecare an. Munții trimiteau
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Plânset Geamăt Tip periculos de vreme Vânt Căldură Umiditate Uscăciune Frig Anotimp Primăvară Vară Mijlocul verii Toamnă Iarnă Culoare Verde Roșu Galben Alb Negru Direcție Est Sud Centru Vest Nord Dezvoltare Naștere Creștere Transformare Recoltă Depozitare Cereală benefică Grâu Mei Secară Orez Fasole Carne benefică Pui Oaie Vită Cal Porc Notă muzicală chio chih kung shang yu * Acru ca oțetul, amar ca lămâia amară, dulce ca zahărul, iute ca ghimbirul, sărat ca sarea obișnuită. Exemplul II: Corespondențele wu-hsing Activitate lemn foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
morți de curvă se răcesc automat, de parcă s-ar pregăti deja pentru următorul client, iar eu plec să iau ceva În gură. Mă duc la una dintre pizzeriile alea de nedescris de pe Damrak care sunt În general nespectaculoase și Îi seacă de bani pe turiști. După ce mănânc mă Întorc la mine În cameră. Încă mai am În buzunar chiloții ei. De noaptea trecută. N-am putut s-o rog pe curva aia cu care am fost să și-i pună. Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Îl trage pe câine diacolo, iar eu plec cu mașina, Încă enervat pe Claire fiindcă s-a dus cu ticălosul ăla bătrân. Femeile. Nu pot. Carole Shirley Nu pot Shirley, găsește pe cineva puternic. Slujba asta, viața asta, m-au secat de vlagă. N-am nevoie acum să remorchez o invalidă. Un ticălos mă claxonează pe centură și mă gândesc să mă iau după el dar nu mă simt În stare. Ne-a scăzut capacitatea de a face față. 00mănâncă000000mănâncă00000mănâncă00 Halesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Un pic cam tristă. Dar senină. Hippocren și haiku Hippocrenul este o specie a enigmisticii. Numele l-a primit Însă de la fîntîna sacră a muzelor de pe muntele Helicon, din Grecia, izvor ivit acolo unde Pegasul a lovit cu copita piatra seacă și cunoscut ca unul din care se adapă inspirația poetică. În cazul nostru, el numește Însă enigma În care soluț ia (o zicală sau o expresie cunoscută) este găsită prin citirea unei ilustraț ii. De pildă, imaginea În care oricine
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vuietul stins al mării locuindu le Dar absența poate fi numită și prin adjective care semnifică golul Într-un mod particular, potrivindu-se doar cu unele lucruri, respectiv substantive: Copaci desfrunziți - În paragina verii nici n-ai ce fura Apa secată din lutul uscat - țipătul prigoriei Pe bradul de Crăciun, despuiat de daruri, două vrăbii Un cuib părăsit: singură-n el tăcerea și poate vântul Plouă monoton peste gara pustie cu ceasul stricat Luna lui cuptor - ulița e pustie Îmi caut
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
politicii mondiale; în parte, este o dezbatere despre modul în care această structură dă naștere la "învingători" și "învinși". În anii 1960 și 1970, unele abordări marxiste au înlocuit umanismul din scrierile timpurii ale lui Marx cu o analiză structurală seacă, ce a pierdut din vedere problemele etice care sunt miza politicii. Cu toate acestea, marxismul și-a intrat mereu în drepturi atunci când a combinat analiza empirică a structurilor și proceselor globale cu un angajament moral spre înțelegerea și combaterea inegalităților
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
împărăția fusese înecată, toți locuitorii morți. Nu se mai vedea nimic decât o întindere nesfârșită de apă, care pustiise și înghițise totul. Numai nebunul Împăratului plutea pe deasupra valurilor, pentru că capul [sic, n.n.] lui era chel și gol ca o ticvă seacă; și i se auzea glasul, curmat din când în când de hohote de râs: "Ce de apă! Ce fericire! Ce de apă!"". Printr-un tertip auctorial, naratorul, în ipostaza feminină a "babei Neacșa", suprimă brutal imaginea apocaliptică: ea "se opri
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de Kelvin, l-a primit scara universal valabilă a temperaturilor. Pe scara Celsius, gradul zero reprezintă punctul de îngheț al apei. Pe scara Kelvin, gradul zero este zero absolut. Zero absolut reprezintă starea unui recipient cu gaz care a fost secat de întreaga lui energie. Acesta este, în realitate, un deziderat imposibil de atins. Nu poți niciodată răci un obiect până la zero absolut. Dar poți ajunge foarte aproape; prin răcire cu laser, fizicienii pot îngheța atomii până la câteva milionimi de grad
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
să construim motoare care să funcționeze numai pe baza energiei din punctul de zero absolut. Singurul lor dezavantaj este că ar destrăma țesătura universului. Încetul cu încetul. „Nu vom reuși niciodată să-l afectăm serios. Este ca și cum am încerca să secăm oceanul cu cana“, susține Puthoff. Totuși, am putea distruge universul. Nu este nici o îndoială că vidul posedă energie; forța Casimir este martoră. Dar o fi ea chiar cea mai scăzută energie posibilă? Dacă nu, pericolul nu poate pândi din vacuum
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și de cai. Lângă râu îi omoară pe Licaon, fiul lui Priam, și pe Asteropaios, un peonian din detașamentele aliate, până când Scamandrul, mânios, își învolburează apele, gata să-l înece pe Ahile. Îl salvează, stârnit de Hefaistos, un foc care seacă râul. Ahile trece mai departe și ajunge lângă Troia, unde luptă cu Agenor, fiu al căpeteniei troiene Antenor. Ca și la începutul luptei, când Enea e salvat de Poseidon, Apolon îl salvează pe Antenor. Troienii, în derută, se retrag în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și de cai. Lângă râu îi omoară pe Licaon, fiul lui Priam, și pe Asteropaios, un peonian din detașamentele aliate, până când Scamandrul, mânios, își învolburează apele, gata să-l înece pe Ahile. Îl salvează, stârnit de Hefaistos, un foc care seacă râul. Ahile trece mai departe și ajunge lângă Troia, unde luptă cu Agenor, fiu al căpeteniei troiene Antenor. Ca și la începutul luptei, când Enea e salvat de Poseidon, Apolon îl salvează pe Antenor. Troienii, în derută, se retrag în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
6) și „Eu, înțelepciunea, sălă șluiesc înminte” (Proverbe 8, 12). Acum, cum nu va fi fără Dumnezeu acelacare zice: Era o dată un timp când Fiul nu era? Pentru că aceasta arechivala cu susținerea: A fost o dată un timp când izvorul era secat,fără să fi fost viața și înțelepciunea... Adevărul, dimpotrivă, mărtu risește că Dumnezeu este izvorul veșnic al propriei Sale înțelepciuni.Dacă însă izvorul este veșnic, atunci trebuie ca și înțelepciunea săfie veșnică. Căci în ea s-au născut toate, cum
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
rom. Rotbav, srb. Rîșava > rom. Rîșaua), corespondență de elemente derivative sau de compunere (magh. Földvár - rom. Feldi oara, rom. Bucureni - magh. Bokorfalva, ucr. Komarivtzi - rom. Comărești, rom. Rîșnov - germ. Rosenau, rom. Albești - magh. Feriháza - germ. Weisskirch) nume traduse (rom. Valea Seacă - sl. Sohodol, rom. Rîu Bărbat - magh. Borbátvíz, sl. Bălgrad - rom. Alba Iulia - magh. Gyulafehérvár - germ. Weissburg Stuhl, rom. Cernavodă - tc. Karasu) nume independente (rom. Brașov - germ. Kronstadt, rom. Teliu - germ. Kreuzburg, rom. Pișchia - magh. Hidasliget, germ. Bruckenau), traduceri greșite (magh.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rom. Sărună, maced. Ohrid > rom. Ohîrda), corespondența de elemente derivative sau de compunere (magh. Földvár - rom. Feldioara, rom. Bucureni - magh. Bokorfalva, ucr. Komarivtzi - rom. Comărești, rom. Rîșnov - germ. Rosenau, rom Albești - magh. Feriháza/Fehéregyháza - germ. Weisskirch) nume traduse (rom. Valea Seacă - sl. Sohodol, rom. Rîu Bărbat - magh. Borbátvíz, sl. Bălgrad - rom. Alba Iulia - magh. Gyulafehérvár - germ. Weissburg Stuhl, rom Cernavodă - tc. Karasu), nume independente (rom. Brașov - germ. Kronstadt, rom. Teliu - germ. Kreuzburg, rom. Pișchia - magh. Hidasliget, germ. Rotbach - magh. Szászveresmart), traduceri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]