3,395 matches
-
tăiau și spînzurau în România și de umilințele la care au fost supuși după ce a dispărut Securitatea, dar nu și securiștii. Sper ca Andreea Pora să strîngă într-o carte-document toate istoriile acestor oameni neștiuți, cu destinul făcut țăndări de securiștii de ieri oamenii respectabili de astăzi. Și mă întorc la speranța că prietenii mei n-au uitat de ceea ce au început.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
Băneasa pentru a nu strica tihna aurită a posesorilor de vile cu piscină construite la câteva zeci de metri de pista aeroportului. Se vorbește, de asemenea, de redistribuirea zonelor de influență între capii lumii interlope susținuți, firește, de aceiași tartori securiști. Unii intră la închisoare, alții sunt eliberați iar alții trecuți pe linie moartă, după cum dictează capetele neîncoronate, dar pline de grade pe umeri. Nu pot încheia acest tablou al României post-constantinesciene fără să mai spun o dată ceea ce-am spus
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
a fost aceea a lui Artur Silvestri din "Luceafărul" condus de Nicolae-Dan Fruntelată și Mihai Ungheanu - alți doi oameni de încredere ai Partidului unic ajunși, firește, și ei politicieni cu funcții după 1989. Sub genericul Pseudocultura pe unde scurte, colaboratorul securiștilor (care îi puneau la dispoziție înregistrările emisiunilor) a publicat pe parcursul anului 1983 aproape săptămînal texte în care "înfiera", cu limbaj din Cursul scurt de istorie a PCUS, postul "antiromânesc, finanțat de capitaliști" și îi ataca dur pe "agenții cosmopoliți", trădători
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
Gheorghe Grigurcu N-am mai putea însă împărtăși întrutotul opinia lui Sorin Lavric, cînd d-sa scrie: " Paradoxul este că, în timp ce Noica era privit de securiști ca un legionar reeducabil, Noica îi privea pe securiști ca pe niște ființe manipulabile pe latura patriotismului cultural. Sub unghiul acestei diferențe de optică s-a desfășurat dialogul lui Noica cu angajații Securității". Căci nu putem desconsidera inteligența filosofului ce
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
Gheorghe Grigurcu N-am mai putea însă împărtăși întrutotul opinia lui Sorin Lavric, cînd d-sa scrie: " Paradoxul este că, în timp ce Noica era privit de securiști ca un legionar reeducabil, Noica îi privea pe securiști ca pe niște ființe manipulabile pe latura patriotismului cultural. Sub unghiul acestei diferențe de optică s-a desfășurat dialogul lui Noica cu angajații Securității". Căci nu putem desconsidera inteligența filosofului ce țintea, în nefericirea sa, un scop la care ținea
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
de exeget cînd acesta afirmă: "Cei care îl învinuiesc pe Noica de colaboraționism pe linia naționalismului de inspirație comunistă uită că Noica își căpătase ideile naționaliste înainte ca România să devină comunistă și să se înființeze Securitatea. De aceea, nu securiștii trebuiau să-l învețe pe Noica patriotismul". Desigur, însă Noica nu-și putea înjosi naționalismul racordîndu-l la contextul ceaușist, drept care a recurs la o tactică dictată de situația în care se afla, la o manevră rece de care nu putea
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
perioada esențială a formării "eului social" (George Mead) într-o societate dominată de figura paternală a Dictatorului, înconjurați de părinți și rude, terorizați de orișicine deținea o poziție de putere (asta atunci când nu făceau parte dintr-o familie privilegiată - activiști, securiști etc.), tinerii politicieni de astăzi nu vor alege să copieze alte modele decât cele pe care le cunosc. De unde, până la urmă, să se nască integritatea morală, ideea de a îi servi pe cei care te-au ales și ți-au
Generația așteptată? by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/10632_a_11957]
-
societății românești nu sunt doar la vârf, ci și la bază. La vârf, e limpede, s-au cățărat cei mai abili dintre nemernici. Dar baza însăși produce, pe bandă rulantă, astfel de monștri. Iliescu n-ar fi posibil fără mulțimea securiștilor și activiștilor obsedați de rolurile malefice jucate în trecut - și pe care-ar vrea să le interpreteze și astăzi. Pe lângă ei, s-a creat o imensă masă de resentimentari, de ratați fără speranță, în mintea cărora nu pâlpâie decât ambiția
Voioasa resemnare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8693_a_10018]
-
era într-o curbă descendentă. Mă întrebam ce-am făcut până atunci, căci planurile mele schițate în linii mari pe la optsprezece-douăzeci de ani erau departe de a fi duse măcar la jumătate. Apoi, din când în când, apăreau niște tovarăși (securiști, probabil) care mă întrebau ce mai scriu. Mă temeam că sunt pe urmele mele și că mă vor înhăța. Îmi doream ca, plecând, să scap de ei. În plus, eram bântuit de spaima cutremurului. Apoi, în casa din București zăceau
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
fragmente din jurnalul intim al lui Eugen Barbu din anii '70, fără să se indice sursa. Chiar dacă este autentic, jurnalul nu conține decît niște mizerii, care astăzi s-ar numi turnătorii. Toți scriitorii, apropiați maestrului sau dușmani ai lui, sînt securiști, imorali, netalentați, bețivi, afemeiați. Singurul impecabil moral este autorul jurnalului. Nicio idee, nicio imagine plastică, niciun portret, nicio descriere. Eugen Barbu plătește polițe. Unele, desigur, meritate. Altele, ce să mai spunem? Dacă am presupune că jurnalul a ajuns vreodată în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
ajuns să susțină (într-o cronică din "Bucureștiul cultural") că Nini e criminalul. Dincolo însă de acest qui pro quo, e de observat că, în timp, mai tânăra victimă ia fața călăului său. Grigore rămâne Milițianul. În schimb, Nini devine Securistul, cu o majusculă și mai terifiantă. Cu învârtelile, cotizațiile și șantajurile lui, gardianul ordinii publice pare un găinar în comparație cu liniștitul, discret-maleficul Jighereanu. Imaginea acestuia dinspre finalul romanului e un stop-cadru al puterii absolute. Precum demonii umani din excepționalul F al
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
și ea. Vine la rând bătrânețea, împreună cu speranțele și apoi dezamăgirile postrevoluționare, resimțite adânc. Dacă sensibilitatea și moralitatea îl fac pe Mihai Cantuniari să judece în mod sever ceea ce vede în spațiul socio-politic (ocuparea prim-planului de către foștii activiști și securiști, schimbarea lor la față, de dragul unei economii de piață aducătoare de uriașe beneficii personale, jaful național și incredibila sărăcire a intelectualilor), rareori jurnalul său capătă tonalitatea și stilistica pamfletului. Și aceasta fiindcă autorul, spre deosebire de unii dintre colegii săi de breaslă
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
stigmat), ca autori-tatile nu au răspuns acelei misive pentru că Cela "nu ar fi făcut doi bani că polițist", nefiind decît un "amator", "iar acel sistem reprobabil nu era dirijat de amatori". Cu alte cuvinte, scriitorul ar fi picat examenul de securist, la care se prezentase cu entuziasm. În alt eseu, este menționat gestul curajos și demn al lui Cela de a renunța la o slujbă prestigioasa și foarte bine plătită (Președinte al Ateneului din Madrid), la aflarea veștii că Franco executase
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
și încă acum, ce să mai așteptăm un an și jumătate!” Fișele torționarilor În ACOLADA (nr. 7-8), revista pe care Gheorghe Grigurcu, Radu Ulmeanu și Petre Got o scot la Satu Mare, găsim un binevenit memento, cuprinzând nume și fapte ale securiștilor torționari care au activat în regiune, în anii ’50, contribuind la schimbarea în rău a cursului istoriei noastre recente. Iată câteva dintre fișele acestora: „Laitner Alexandru. Comandant-adjunct al Securității din Carei, în anii 1948- 1949. A practicat bătăile și tortura
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4414_a_5739]
-
portul Constanța. Chiar și autorul rememorărilor de astăzi a vrut să i se alăture: „Însuși mirajul portului încercuit cu sârmă ghimpată ne atrăgea și mai ales unele perspective de fugă; era obsesia noastră permanentă, evadarea în Vest, eliberarea de teama securiștilor, a închisorii, a persecuțiilor, a batjocoririi valorilor în care crezusem și care erau spulberate cu cinism. Ne-amprezentat amândoi, dar numai Stelaru care era foarte voinic și rezistent a fost primit. Din zilele acelea grele am amintirile cele mai vii. Stelaru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4414_a_5739]
-
se concentreze pe limitarea abuzurilor, să reducă pensiile speciale și să anuleze legile aberante, noua putere a indus o sinucigașă harababură în sistem. Dacă tot are acest colosal sprijin în Parlament, de ce nu se hotărăște, în fine, să redimensioneze pensiile securiștilor și activiștilor peceriști? Îi asigur că s-ar face economii uriașe. Cum să-mi mai ardă să zâmbesc văzând ce se întâmplă într-o instituție cu pretenție de onorabilitate, cum e Academia Română? Dacă la nivel de administrare a intereselor breslei
De ce nu zâmbesc românii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7676_a_9001]
-
precizări interesante privind structura și mecanismele CNSAS. Articolul conține o serie de dezvăluiri, unele șocante, referitoare la apartenența la fosta Securitate a unor funcționari superiori de astăzi. Semnificativă e și afirmația că CNSAS însuși ar fi avut în componență foști securiști. Biroul de Protecția Informației din cadrul CNSAS ar fi fost, de pildă, o structură compusă și condusă din foști ofițeri de Securitate. Despre conflict de interese, dl Onișoru și compania n-au auzit. Gh. Pașc și colegii săi au dispărut, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
îndemnat s-o fac. Ne amintim cu toții de bătăliile sângeroase purtate la începutul anilor '90 în jurul ideii de restaurare a monarhiei și a felului cum persoana Regelui a împărțit societatea românească: pe de o parte, liber-cugetătorii lui Iliescu (flancați de securiști, turnători, indivizi total dezinformați și resentimentari, și urmașii sărăntocilor de altă dată - ai leneșilor care și pe vremea monarhiei o duceau prost), pe de alta, sub stindardul simbolic al lui Corneliu Coposu, cei care cereau revenirea la logica politică a
Monarhie sau Republică? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7239_a_8564]
-
ceea ce-și propuseseră, și în orice caz mai mult decat meritau. Farsori și demagogi, oamenii aflați astăzi la putere în România vor îngropa, de dragul vremelnicei lor măreții politice, însăși ideea de viitor. Plutind în aceleași ape tulburi, în care securiștii de ieri au reînceput să joace, pe față, roluri importante, oamenii politici ai României de azi sunt răspunzători în fața istoriei pentru iresponsabilitatea pe care au transformat-o în principiu de guvernare a țarii. Așa se explică faptul că Vadim Tudor
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18162_a_19487]
-
făcut ca, în clipa de față, întreaga structura socială să fie infiltrata de vechile elemente securiste. Mai mult decat ieri, ele simt acum că pot renaște pe cadavrul în descompunere al unei societăți debusolate. Interpretând penibil partitura patriotismului triumfator, vechii securiști s-au reorganizat și, cu binecunoscutele mijloace ale șantajului, tind să conducă în România totul. Tinerii securiști, alcătuiți după chipul și asemănarea celor vechi, nu se sfiesc să spună, așa cum au făcut de curând la Universitatea din Timișoara, ca "răspund
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18162_a_19487]
-
mult decat ieri, ele simt acum că pot renaște pe cadavrul în descompunere al unei societăți debusolate. Interpretând penibil partitura patriotismului triumfator, vechii securiști s-au reorganizat și, cu binecunoscutele mijloace ale șantajului, tind să conducă în România totul. Tinerii securiști, alcătuiți după chipul și asemănarea celor vechi, nu se sfiesc să spună, așa cum au făcut de curând la Universitatea din Timișoara, ca "răspund" în continuare de această instituție, și își permit să intervină în planurile de cercetare științifică și academică
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18162_a_19487]
-
atitudine care ar fi putut să le creeze neplăceri sau chiar și cel mai mic disconfort. Conștient sau nu, și unii, și alții fac jocurile Securității, fac din Securitate o instituție mai vie decât ne-ar plăcea să credem. În timp ce securiștii își văd de treabă și fac pe mielușeii nevinovați."
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
ton, care mi s-a părut groaznic de sever, să se îmbrace și să-i urmeze. Mama i-a rugat să stea cu fața la perete pînă se îmbracă. în mod curios, s-au executat. îl văd și acum pe unul din securiști privind fotografiile de familie de pe unul din pereți. După mișcarea capului, îmi dădeam seama că, mirat de numărul lor, căuta să le "citească". Altul răsfoia o carte de pe noptiera bunicului. După ce s-a îmbrăcat, cu gesturi care-i trădau spaima
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
și abia vorbea. Reușise să vadă unde o duc pe mama. Chiar pe strada noastră, spre Episcopie, era intrarea din spate a securității și a miliției. Pe acolo au intrat mașinile. Reușise să afle și că datele de pe buletinul mamei, securiștii le aveau de la tata, arestat și el, în aceeași noapte, doar cu cîteva ore mai devreme, la Sibiu. Cel puțin așa îi spusese, ferindu-se de ceilalți, unul dintre ofițeri. Adăugînd, cu voce și mai scăzută: "Nu vă alarmați. îi
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
în aceeași noapte, doar cu cîteva ore mai devreme, la Sibiu. Cel puțin așa îi spusese, ferindu-se de ceilalți, unul dintre ofițeri. Adăugînd, cu voce și mai scăzută: "Nu vă alarmați. îi vom da drumul repede." Erau și printre securiști oameni de treabă, s-ar zice. Acel repede a însemnat aproape doi ani. În fiecare seară de 14 august o sun la telefon pe mama. Indiferent unde mă aflu. Ea, care împlinește în toamnă 92 de ani, așteaptă acest telefon
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]