9,449 matches
-
-se dupa proverbul :”frica păzește gospodăria”, adoptând o atitudine de superioritate, cel mai probabil că o consecință firească va fi aceea de dezvoltare a unei atitudini de obediență și supunere în raport atât cu părinți, cât și cu persoanele care semnifică autoritate (profesori, șefi), manifestând lipsă de inițiativă și încredere în forțele proprii. Mai mult decât atât, acest mod de disciplinare va crea un lanț de frustrări, intra și interpersonale. . Modelul parental indulgent caracterizat de conceptul de familie slab structurată, care
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
colectiv. Starea de graviditate, legată de sacralitatea procreației, este evidențiată la nivel artistic printr-o proeminență ușor reliefată. Statuetele feminine, întruchipări ale Mater Genitrix, devin simboluri ale fecundității, iar prin maniera de reprezentare a lor, prin gesturile pe care le semnifică “se încarcă nu numai de semnificație, ci și de putere”(M. Eliade, 1991, p. 27), motiv pentru care „sunt utilizate ca recuzită în cadrul ritualurilor de magie simpatetică”(D. Monah, 1997, p. 87). Importanța personajului feminin în cadrul sistemului religios ca “deținător
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
frământări sociale, București, 1945. </ref>, „acoperea” lipsa de referințe argumentate asupra momentului 1881. Până la tratatul academic de Istoria României, din anii 1960-1964, cu volumul relativ la perioada de după 1878 retras, se pare, „În machetă”, orice abatere de la amintita „teză” ar fi semnificat un grav delict. Degajarea scrisului istoric la români de un atât de drastic „clișeu ideologizant”, ca și de altele de sorginte „marxist-leninistă”, mai ales de acelea contravenind „comunismului național” și „protocronismului cultural” <ref id="13">13 V., pentru critica fenomenului
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
dorințele” În fapt. Și dacă la 1859 și 1864 „Înaltele curți” sancționaseră, prin acte politico-diplomatice, mutațiile provocate de faptele Împlinite ale românilor „ordinei” plasate sub incidența regimului de garanție colectivă, la 1866 nu a mai fost posibil același lucru. Realitatea, semnificând o acută criză a „concertului european”, Își va pune serios amprenta asupra viitorului (până la 1878) raporturilor dintre România Înfăptuită (În sensul că Întrunea atributele reclamate de forurile reprezentative românești la 1857) <ref id="29"> 29 T. W. Riker, Cum s-
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
1974, p. 115-118), a fost descoperit fără capac, dar are le corpul tronconic, terminat sub formă de cap, cu ochii în relief și cu urechile proeminente, verticale; din diametrul maxim pornesc cele două brațe, aproape vertical, terminate cu crestături care semnifică degetele (fig. 7/5). Vase antropomorfe, folosite uneori ca urne funerare, au fost descoperite în Ungaria. Ne referim, mai întâi, la vasul descoperit in stațiunea de la Szegvár, aparținând culturii Tisza, cu torțile înălțate sub forma mâinilor, și cu decor format
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
factură religioasă, unele dintre acestea reprezentând, după opinia lui VL. Dumitrescu (1979, p. 72) „sculptura cucuteniană”. Pictura de caracter religios se referă, mai întâi, la trei fragmente, provenind de la vase diferite, cu reprezentare antropomorfizată, pe care o considerăm feminină. Acestea semnifică oranta, după modelul redat în relief pe numeroase alte vase cucuteniene, descoperite în diferite stațiuni și niveluri de locuire. Primul fragment care s-a păstrat (fig. 8/1a-b) pare să provină de la un vas de dimensiuni medii, probabil un chiup
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
paleolitică și neo-eneolitică erau reprezentate, vizual, material, sub formă de semne, cărora creatorii lor le acordau semnificații speciale, poate specifice unor areale spațiale și culturi (civilizații) arheologice. Ne bazăm pe faptul că, în spiritualitatea preistorică, fiecare semn creat trebuia să semnifice, să simbolizeze ceva, iar acel ceva era reprezentat de semnul creat în cadrul sacrului individual, dar cu manifestări ale întregii comunități, privind sensurile atribuite semnului. În ceea ce privește raportul magie - religie, credem că distincția dintre cele două noțiunielemente ale spiritualității este greu de
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
valoare de sacru colectiv. Precizăm că redarea mâinii protectoare sau de sacrificiu a trecut și în iconografia creștină (V. Chirica, 2006, p. 26), poate tot prin acele elemente de trecere și transmitere. Interpretarea mâinilor cu cinci degete desfăcute, în sus, semnificând oranta, redate pe ceramica de tip Precucuteni-Tripolie, este deosebit de interesantă și aduce noi valențe în ceea ce privește semnificațiile spirituale ale posibilelor manifestări cultice, cu caracter religios, obligându-ne să revenim din nou la scrierile lui M. Eliade (1992, passim). * Revenind la imaginea
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
tip orantă, considerate a fi mediatoare între oameni și divinități ( C.-M. Mantu, 1993, p. 67) a fost atestată în creația artistică de la Scânteia-Iași, și din alte stațiuni cucuteniene. C.-M. Lazarovici (2006, p. 68) mai apreciază că brațele ridicate semnifică gesturi de implorare, poate chiar o invocare dinspre cer spre pământ, semnificând solicitarea ploii sau a altor favoruri cerești. Este evident faptul că însăși prezența orantei în arta neoeneolitică este considerată ca reprezentarea relației htonic uranic, dar poate și a
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Mantu, 1993, p. 67) a fost atestată în creația artistică de la Scânteia-Iași, și din alte stațiuni cucuteniene. C.-M. Lazarovici (2006, p. 68) mai apreciază că brațele ridicate semnifică gesturi de implorare, poate chiar o invocare dinspre cer spre pământ, semnificând solicitarea ploii sau a altor favoruri cerești. Este evident faptul că însăși prezența orantei în arta neoeneolitică este considerată ca reprezentarea relației htonic uranic, dar poate și a unei relații speciale, uranic uranic, dacă vom considera modelarea orantei ca divinitate
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
sociale a fost relativ scurtă, de circa trei decenii. Ea coincide cu începuturile „erei burgheze” în România, de la 1828 la 1866 (Zeletin, 1925/1991, p. 48-99). Scurt inventar al schimbărilor declanșate de procesul de modernizare Începuturile revoluției burgheze în România semnifică transformări în structura social-economică, politică și culturală a societății agricole primitive, declanșate de un agent social nou - burghezia apuseană - și apoi desăvârșite împreună cu „nou-născuta” burghezie românească. Expresia condensată a acestor schimbări este dată de construcția mercantilismului în societatea românească. Cele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o pespectivă pozitivă și constructivă asupra situației; culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul. Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia. Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi: pălăria albă - pălăria roșie; pălăria neagră - pălăria galbenă; pălăria verde - pălăria albastră. Exemplificăm metoda pălăriilor gânditoare, în cazul povestirii clasice „Scufița Roșie”, de Frații Grimm: Pălăria
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
stările de inhibiție sau poate fi trăsătura dominantă, caracterizându-se prin instabilitate, excitabilitate și chiar agresivitate. În general exitația este reproductivă și sterilă. Din perspective cercetărilor fiziologice și neurofiziologice, inhibiția se deosebește de epuizare și de paralizia unei funcții vitale, semnificând un proces activ și cu durată limitată În timp. Acest concept va căpăta un rol din ce În ce mai important În semiologia psihiatrică contemporană, cu referire la inhibiția din psihoze și alte procese patologice, la inhibiția din stările depresive sau nevrotice, inclusive la
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
Sub raport funcțional, parametrii ventilației pulmonare se îmbunătățesc, frecvența respiratorie scade în timp ce amplitudinea mișcărilor respiratorii crește, capacitatea vitală crește, consumul maxim de oxigen se ridică în mod considerabil (Ifrim, 1986). 2.1. Efortul fizic Cuvântul efort (din franceză „effort” = sforțare) semnifică o încordare voluntară accentuată a unui organ sau a întregului organism pentru realizarea unui randament mai mare decât obișnuit; el se referă la mobilizarea forțelor fizice sau intelectuale. Teoretic sensul cuvântului efort semnifică o stare opusă repausului. În fiziologia efortului
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
fizic Cuvântul efort (din franceză „effort” = sforțare) semnifică o încordare voluntară accentuată a unui organ sau a întregului organism pentru realizarea unui randament mai mare decât obișnuit; el se referă la mobilizarea forțelor fizice sau intelectuale. Teoretic sensul cuvântului efort semnifică o stare opusă repausului. În fiziologia efortului, sensul cuvântului efort este considerat sinonim cu termenul de „travaliu” pentru a denumi lucrul mecanic prestat de subiect (munca). Forma metodică (tehnică) de aplicare a efortului fizic este exercițiul fizic care urmărește fie
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în sfera psihopatologiei, depinde de modul în care este conceput și înțeles sistemul personalității, ca mod de organizare. Pentru P. Sivadon, înțelegerea organizării, a structurii sistemului personalității, se realizează în conformitate cu următoarele principii: diferențiere și integrare, structurare, constanță și adaptare. Diferențierea semnifică faptul că funcțiile, primitiv confundate, se vor separa în forme distincte, individualizate, cu caracter complimentar și apariție succesivă. Integrarea ulterioară, într-o structură coerentă a diferitelor modalități funcționale, va constitui personalitatea. Prin structurare se înțelege că personalitatea este o totalitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
randament și fidelitate, în raport cu sarcina propusă și cu posibilitățile personale ale subiectului. După A. Porot, termenul de inteligență are următoarele semnificații: - desemnează o anumită categorie de acte deosebite de activitățile automate sau instinctive; - definește facultatea de cunoaștere sau de înțelegere; - semnifică randamentul general al proceselor de elaborare ideativă mintală. La edificarea proceselor de inteligență contribuie două categorii de factori (Wenzl și Gottschaldt): a) Factori noematici, de ordin psihologic reprezentând întinderea (documentarea cognitivă a câmpului intelectual), profunzimea (capacitatea de a surprinde esențialul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au pregătit terenul pentru știința și tehnica moderne, precum și pentru capitalism. Prin intermediul școlii etatizate, ieșită de sub tutela Bisericii, secularizarea s-a desăvârșit, a devenit „cultură populară”. Dar nu cumva puterea științei moderne de a emite profeții raționale a secătuit? Ce semnifică, în fond, paradoxul lui Gödel, experimentul Einstein-Podolsky-Rosen și teoria bootstrap? Intrarea în epoca secularizării s-a produs deja, însă „omenirea medie” continuă să fie mirată că a venit momentul ieșirii din această epocă denumită încă „modernă”. Ea părea să se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fenomenologică capătă adesea calități poetice. John Ciardi observase că pentru înțelegerea unui poem nu ajunge o sinteză de câteva propoziții care precizează sensul încapsulat în poem; pentru a înțelege poemul, cititorul trebuie să participe, să se implice în ceea ce poemul semnifică 121. Cercetarea fenomenologică presupune ceva similar. Ea nu poate fi redusă la „rezultatele cercetării”. Ca și poezia, fenomenologia presupune o „glăsuire incantatorie”, o „spunere primară”; scopul fenomenologiei este tocmai acela de a folosi în prezent acest cânt originar al lumii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Theorizing, 3 (1), 1981, pp. 185-192. 111. În fenomenologie și hermeneutică se respectă distincția propusă de Wilhelm Dilthey - în Die Enstehung der Hermeneutik (1900) - între Verstehen („înțelegere) și Auslegung („interpretare”, „explicitare”); pentru „conștientizare” este adecvat termenul Dasein, care la Dilthey semnifică ființa empirică prezentă a unei persoane sau a unui lucru (în opoziție cu Sosein, care desemnează ceea ce este ceva, structura sa). La Heidegger însă, Dasein devine conceptul central pentru „ontologia fundamentală”, însemnând simultan esența și sensul, adică fenomenologia (în accepțiunea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cărora va trata de acum înainte orice informație. Când spunem că s-a adaptat la context, că și-a dezvoltat mijloace de ancorare, ne referim, în primul rând, la procesele cognitive de categorisire și la apartenența socială. Operațiunea de categorisire semnifică ordonarea mediului în categorii, dar și situarea individului însuși în această ordine, (auto)plasarea în cutare sau cutare categorie (grup), în funcție de obiectivele sale. Aceasta presupune și diferențiere și/sau distanțare de unele categorii, precum și accentuarea apartenenței sale la un grup
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt etichetate negativ (burghezi, exploatatori) și plasate la periferia socialului sănătos, pe când grupurile mai puțin bine situate devin grupuri favorizate, exprimând sănătatea morală a societății, normalitatea. Apartenența la prima categorie atrage blamul, discriminarea, etichetarea negativă, identificarea cu al doilea grup semnifică înscrierea de partea cea bună, împărtășirea unor credințe și convingeri sănătoase. Acțiunile colective sunt coordonate apoi de identitatea colectivă, comună actorilor sociali. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că identificarea cu un grup nu înseamnă doar proclamarea apartenenței, ci o poziție
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cei mai mulți. Acest acord cu ambianța socială, caracterizat prin absența conflictelor, conferă confort psihic, o stare de echilibru, o dorință de realizare personală. A aparține grupului valorizat social înseamnă a dobândi o identitate socială pozitivă. A aparține unui grup etichetat negativ semnifică pierderea stimei de sine. Avem un exemplu - subiecții pe care i-au intervievat Smaranda Vultur și colaboratorii săi, foști deportați în Bărăgan, chiar la o jumătate de veac după acest episod adoptă un discurs disculpativ: noi nu am fost exploatatori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trăirilor, încrederea în corpusul de texte ideologizante sacralizate, apartenența la un grup, afirmarea dorinței de a-i convinge și pe alții, de a face prozeliți, dar mai ales prin afișarea publică zgomotoasă a noilor convingeri. Intrarea într-o identitate militantă semnifică dorința de reconversie, de renaștere, de schimbare a pielii, chiar a numelui (Chouvier, 1986). Adesea militantul devine luptător contra membrilor grupului din care provine, iar din persecutat se transformă în persecutor. El se identifică cu individul-simbol al noului grup, se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]