3,823 matches
-
sociale. * Studiază comparativ trei tipuri de guvernare (republică, monarhie și despotism), a căror esență, considerată a fi "principiul animator", le conferă specificitate. Acesta este virtutea pentru republică, onoarea pentru monarhie și teama pentru despotism. * Susține și încearcă să argumenteze valoarea separației puterilor în stat, adică fiecare dintre cele trei puteri, judecătorească, executivă și legislativă trebuie încredințată unui organ care funcționează independent. Cele trei forme de guvernământ pot fi caracterizate prin prisma modului de distribuție a puterii, totală în republică, limitată în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
trei puteri, judecătorească, executivă și legislativă trebuie încredințată unui organ care funcționează independent. Cele trei forme de guvernământ pot fi caracterizate prin prisma modului de distribuție a puterii, totală în republică, limitată în monarhie, nediferențiată în despotism. Montesquieu este adeptul separației limitate și, de pe acest fundament teoretic, îmbrățișează monarhia considerând-o cea mai favorabilă oamenilor. * Imaginează modelul sociologului ca inginer social și mâna dreaptă a legiuitorului în măsură să-l sfătuiască, pentru că el este prudent în consiliere și utilizează spiritul legilor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
prelucrările și calcurile lingvistice. Situația s-a schimbat în epoca de aur a culturii latine, perioada secolelor I î.Hr. I d.Hr., cînd s-au preluat de la greci atît idei, cît și cuvinte și, în același timp, s-a produs o separație netă între limba latină literară (cultă) și limba latină populară. Limba literară a evoluat astfel independent de aspectul popular, de la care a încetat să mai preia elemente. A rămas astfel în atenție numai limba literară (clasică), singurul aspect învestit cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și în alte lucrări cu caracter normativ și prescriptiv, care nu reprezintă din acest motiv o fază spre constituirea lingvisticii care s-a fundamentat la începutul secolului al XIX-lea și care s-a orientat spre cunoașterea limbilor populare. Această separație a vechii lingvistici, interesate de limba de cultură, de știința care pornea avînd la bază metoda comparativ-istorică nu are însă caracter absolut, deoarece și în vechea lingvistică s-au emis idei cu valabilitate generală indiscutabilă, iar limba literară, deși pune
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lor constituție în timpurile tulburi ale Revoluției de la 1789. Secolul al XIX-lea va fi mult mai productiv în materie de texte constituționale (cu precădere în contextul revoluțiilor burgheze de la 1848), antrenând dezbateri ideologice și juridice în care individualismul liberal, separația puterilor și statul minimal vor fi teme de bază, alături de mai vechile idei despre garantarea proprietății și a libertăților (economică, religioasă, de conștiință și de expresie). Lucrul acesta nu s-a petrecut, însă, peste tot în lume; imperiile conservatoare au
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aplicate abia prin introducerea Regulamentelor Organice (1831 în Țara Românească și 1832 în Moldova), sub autoritatea puterii protectoare Rusia -, care a stăpânit militar Principatele, prin guvernatorul Pavel Kiseleff, până în anul 1834. Actele constituționale foarte asemănătoare din cele două state consacrau separația puterilor și monarhia electivă. Domnitorii păstrau însă o mare autoritate, ei exercitând integral puterea executivă, dar regăsindu-se și în palierul legislativ (alături de Adunarea obștescă ordinară) și în cel judecătoresc. Regulamentele au mai statuat crearea ministerelor sau departamentelor administrative centrale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a transformat în Adunare Constituantă, producând și votând primul text care nu era impus nici de puterea suzerană, nici de cele șapte puteri garante. Potrivit Constituției, România devenea o monarhie ereditară, în care erau respectate următoarele principii politico-juridice: suveranitatea națională, separația puterilor în stat, guvernământul reprezentativ, responsabilitatea ministerială, supremația Constituției în fața tuturor legilor. De asemenea, Constituția României proclama și garanta toate drepturile și libertățile civile înscrise în "Declarația drepturilor omului și cetățeanului din 1789. Cel mai longeviv act fundamental al României
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Carol al II-lea) și distrugerea vieții parlamentare, preeminența îndatoririlor cetățenilor în raport cu drepturile lor și creșterea la 30 de ani a vârstei pentru exercitarea dreptului de vot, care era acum acordat doar știutorilor de carte (dar lucru bun și femeilor). Separația puterilor în stat era pusă între paranteze, regele concentrând în mâinile sale autoritatea legiurii și pe cea guvernamentală. Parlamentul bicameral a rămas un element de decor. Printre "performanțele" antidemocratice, Constituția carlistă reține faptul că ea l-a avut ca promotor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
să modifice peisajul formațiunilor politice. În situația specifică a abrogării de facto a constituției comuniste, Legea electorală a trebuit să stabilească forma de guvernământ (republica semi-prezidențială) și tipul de adunare legislativă (parlamentul bicameral, cu statut de Adunare Constituantă), să proclame separația puterilor în stat și alegerea prin vot universal a parlamentarilor și a președintelui. Tipul de scrutin stabilit prin lege a fost cel pe liste de partid (partidele însele fiind create în baza Decretului-lege nr. 8 din 31 decembrie 1989), fără
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
comisiei, juristul Antonie Iorgovan și câte un parlamentar aparținând altor patru formațiuni politice și minorităților naționale) a avut de rezolvat câteva probleme de principiu, înainte de a ajunge la o variantă de text: forma de guvernământ, includerea expresis verbis a principiului separației puterilor în stat, garantarea proprietății private și caracterul național unitar al statului român. Pe parcursul anilor 1990-1991, în societatea românească s-a exprimat în repetate rânduri, mai ales în unele cercuri intelectuale, ideea că menținerea republicii ar reprezenta o rămânere în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
formei de gvernământ, tema fiind trecută de multe ori în derizoriu, parazitată de discursuri populiste privind revendicarea bogățiilor patriei de către "clica regalistă și burgheză". A doua problemă de fond a schimbării sistemului constituțional din România a fost aceea a principiului separației puterilor. După experiența totalitară de câteva decenii, România trebuia să evite riscul unui nou regim dictatorial, prin separarea puterilor și controlul lor reciproc. Acest principiu al statului de drept fusese proclamat pe 22 decembrie 1989, dar fusese pus între paranteze
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Constituție, pentru a fi astfel garantat. Totuși, problema aceasta nu s-a rezolvat, așa cum voia opoziția, prin menționarea sa expresă în Constituție. Specialiștii în drept constituțional care au contribuit la redactarea textului legii fundamentale au avansat o critică a principiului separației puterilor, considerându-l o obsesie dăunătoare atât teoriei constituționale, cât și practicii exercitării puterii. În plan teoretic, experții noștri s-au bazat pe reflecțiile unor gânditori care au subliniat inconsistența doctrinei lui Montesquieu. Astfel, Rousseau arătase că Montesquieu, neputând diviza
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
parlamentare sau pentru reglementarea unor situații în regim de urgență; Președintele acordă comutarea pedepselor și grațierea; organele judecătorești au și ele anumite activități administrative etc.). După epuizarea disputelor teoretice, comisia care a redactat Constituția României a optat pentru ideea unei separații suple a funcțiilor puterii (care rămâne unitară, ca și suveranitatea din care rezultă) și pentru principiul supremației legislativului, înscrise în numeroase titluri și articole: articolul 2, privind indivizibilitatea suveranității naționale și unicitatea titularului ei (poporul); Titlul III, referitor la delimitarea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Președintele Republicii, primarii, consiliile locale și cele județene, precum și Președintele Consiliului Județean, începând din anul 2008); b) autoritățile derivate sau indirect reprezentative (Guvernul, administrația publică centrală și serviciile ei din teritoriu, autoritatea judecătorească, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului). Deși principiul separației puterilor, în forma lui "modernizată", a stat la baza Constituției României, nemenționarea lui explicită în text a reprezentat un motiv de tensiune politică între majoritatea parlamentară și opoziție. Aceasta din urmă i-a acuzat multă vreme pe guvernanți că doresc
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
lui "modernizată", a stat la baza Constituției României, nemenționarea lui explicită în text a reprezentat un motiv de tensiune politică între majoritatea parlamentară și opoziție. Aceasta din urmă i-a acuzat multă vreme pe guvernanți că doresc menținerea confuziei în privința separației puterilor, pentru a lăsa deschisă posibilitatea instituirii unui regim autoritar. Reprezentanții puterii au replicat că opoziția nu s-a racordat la dezbaterile actuale pe plan mondial cu privire la inconsistența principiului separației puterilor în stat. În final, cei mai mulți dintre reprezentanții opoziției au
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acuzat multă vreme pe guvernanți că doresc menținerea confuziei în privința separației puterilor, pentru a lăsa deschisă posibilitatea instituirii unui regim autoritar. Reprezentanții puterii au replicat că opoziția nu s-a racordat la dezbaterile actuale pe plan mondial cu privire la inconsistența principiului separației puterilor în stat. În final, cei mai mulți dintre reprezentanții opoziției au votat împotriva textului Constituției (fapt care le-a atras un surplus de antipatie în opinia publică). A treia problemă spinoasă a Constituției postcomuniste a constituit-o garantarea proprietății private principiu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ale sistemului politic postcomunist. Unele au vizat raporturile noastre cu Occidentul care, în contextul procesului de integrare euro-atlantică, s-a arătat nemulțumit de soluțiile constituționale în cazul garantării proprietății private (și al dreptului de proprietate pentru cetățenii străini), în cazul separației puterilor, al autonomiei locale etc. Altele au vizat ambiguitățile semi-prezidențialismului într-o societate marcată de spaimele dictaturii, dar obișnuită totodată să aștepte soluții mântuitoare de la șeful statului, în toate chestiunile importante ale vieții publice. În anul 2003, înainte de finalizarea negocierilor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
vieții publice. În anul 2003, înainte de finalizarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, Constituția a fost modificată, Legea de revizuire nr. 429/23.10.2003 având nu mai puțin de 79 de articole. Dintre modificările semnificative, reținem: specificarea principiului separației și echilibrului puterilor; ratificarea tratatelor internaționale care contravin unor prevederi constituționale se face doar după modificarea Constituției; prioritatea normelor dreptului comunitar în raport cu prevederile contrare din dreptul intern; drepturi electorale, în colectivitățile locale, pentru cetățenii UE cu domiciliul în România; dreptul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Madison, care propunea două camere ale legislativului: cea inferioară, aleasă direct de popor, proporțional cu populația fiecărui stat, și cea superioară, aleasă la propunerea Camerei Inferioare, în urma desemnării de către statele membre a delegaților. Legislativul desemna executivul. Acest proiect, bazat pe separația celor trei puteri în stat, a fost la originea Constituției americane. Statele mici au propus un alt proiect: Planul New Jersey, care invoca doar adoptarea unor amendamente la constituția existentă, legislativul rămânând unicameral, cu reprezentarea egală (sub aspect numeric) a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
iar principala țintă a statelor era ca guvernământul să fie al legilor și nu al oamenilor. Astfel că statul Virginia oferea prin ale sale Bill of Rights, elaborate înainte de Declarația pentru Independență, modelul noului guvernământ și al noilor constituții. Principiul separației puterilor a condus la crearea unei republici prezidențiale în care șeful executivului își extrage puterea de la popor, față de puterea senatorilor și a membrilor Curții Supreme. De asemenea, controlul constituționalității constituia o componentă importantă a Constituției americane, devenind, în timp, o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sacră, inviolabilă, guvernământul nu poate submina, redistribui, confisca proprietatea, iar legile adoptate de conducători trebuie să facă aplicabile, clare, drepturile naturale. Locke aborda și conceptul de "autoritate politică", fixându-l ca promotor al liberalismului timpuriu. Deși nu a aprofundat temele separației puterilor, ale statului de drept și democrației, acestea sunt enunțate ca valori ale formelor de guvernare postrevoluționare din Europa. Filosofia politică a lui John Locke a exercitat în epocă un impact fundamental în dezvoltarea societăților moderne îndeosebi prin concepția sa
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Drepturilor), ultimul fiind propus la 25 septembrie 1789 și ratificat abia la 7 mai 1992. Comentatorii Constituției SUA subliniază trei principii care stau la baza acesteia 22: * federalismul, care asigură echilibrul între guvernarea centralizată și autonomia statelor componente ale Uniunii; * separația puterilor în stat, care repartizează autoritatea între cele trei ramuri ale puterii legislativă, executivă și judecătorească; * controlul și echilibrul puterilor, care asigură posibilitatea ca fiecare ramură a puterii să poată împiedica acțiunile ilegale ale celorlalte. Acum 200 de ani, Tocqueville
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
familiale, funcționarea campaniilor etc.), cât și în dreptul penal. Există două expresii ale acestui principiu și în zilele noastre: administrația centrală este autorizată să ia toate măsurile impuse de exercitarea prerogativelor sale prevăzute în Constituție; autoritatea civilă internă revine larg statelor. Separația puterilor în stat se regăsește în primele trei articole ale Constituției, care reglementează atribuțiile fiecăreia. Puterea legislativă este exercitată de Congres, alcătuit din Senat și Camera Reprezentanților. Corpul legislativ a fost constituit, în cele două camere, pe baza unor reguli
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
astfel încât această putere judecătorească federală a dus la formarea Curții Supreme de Justiție, ai căror membri sunt aleși de Președinte cu avizul Senatului. În același timp, s-au înființat tribunalele inferioare ale statelor, care judecă procese de competență locală. Principiul separației puterilor este axial în Constituția americană, completat de cel al controlului reciproc al puterilor, care urmărește prevenirea abuzurilor de putere, în mod echilibrat, de către fiecare ramură a puterii. Acest mecanism de autoreglare din sânul sistemului de putere american se regăsește
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
lui Locke și, mai ales, a lui Montesquieu subliniază faptul că exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale este imposibil în condițiile imixtiunii puterii politice. De aceea este necesară fragmentarea acesteia în trei puteri distincte, cea legislativă, cea executivă și judecătorească. Ideea separației puterilor nu e nouă, dar pentru prima dată devine o condiție necesară a politicului 1. În fapt, Montesquieu vorbește mai degrabă despre combinarea judicioasă a puterilor decât despre o separare strictă a lor2, două principii creionându-se în ideea liberală
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]