4,326 matches
-
osul tâmplei mele sunt tablouri Din plaiul mioritic - soartă Pentru toamna pierdută-n ecouri. În priviri răsfrânte imagini - Fantastice crâmpeie sub brumă, La care fac rondul pe margini, Că, sigur, vot fi cele din urmă. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: SIMFONIA ASTA ... / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SIMFONIA ASTA ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377862_a_379191]
-
fiecare an pe cuprinsul țării atât la nunți, boteze, înmormântări, dar și cu ocazia unor sărbători religioase. Cel mai mult ele se manifestă în plenitudinea lor în perioada sfintelor sărbători de iarnă. Astfel sărbătoarea creștin ortodoxă, Moș Nicolae, constituie uvertura simfoniilor ce urmează la cumpăna dintre ani. Moșul este așteptat cu nerăbdare în special de copii, căci le aduce noaptea daruri pe care le lasă în ghetuțe, iar uneori și câte o nuielușă pentru cei care își supără părinții, ca un
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
străzile orașelor răsună de cântările grupurilor de la cei mici până la cei mari și continuă toată noaptea și a doua zi. Dar colindătorii nu reușesc să-și drege bine glasul că deja încep colindele care vestesc Anul Nou și lanțul acestor „simfonii populare” se încheie cu Botezul Domnului și obiceiul lăutarilor, Iordanul, când vin la domiciliul celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul să le cânte și să le facă urări. Aceste obiceiuri au fost transmise din generație în generație de-a
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
Dac-aș putea, lacrimi șiroaie Ți-aș strânge-n cupa mea de dor. Cu tine-aș merge fără teamă Pe un sălbatic contrasens, N-aș lua pericolele-n seamă, Iubirea ta mi-a dat un sens! Te vreau ca dulce simfonie, A unei veri ce n-a venit! În primăvara mea zglobie, Ești tot mereu binevenit! Referință Bibliografică: Te vreau... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean
TE VREAU... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377955_a_379284]
-
în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Două gânduri împletite rătăcesc în noapte Prin unghere amorțite și tainice șoapte. Pe obrazul diafan și umbrit de lună Pleoapa cade obosită pe-un acord de strună. Și în simfonia-i mută, genele se zbat Fâlfâiri de rândunele...ce urcă...și cad, Strivind vălul de argint-curcubeu de lacrimi Stârnind roiuri contradicții,pasiuni și patimi. Transparența unei mâini cu mângâieri ușoare Atinge macul buzelor, suspinul să-l omoare. Când sideful frunții
FEMEIA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377949_a_379278]
-
ajuns legendă; într-atât zisa anticorupție prigonește la vedere, zice-se, ca să destabilizeze corupția când de fapt nu legea cântărește, ci cântarul face legea, încât ni se pare că ne-a dat Dumnezeu mâini numai ca să triumfe în secolul douăzeci și unu simfonia cătușelor; într-atât ne e libertatea de amenințată încât ne grăbim ca să trăim, căci vine într-o zi clipa când trebuie să hotărâm dacă mai are rost să fim în viață sau nu și nu le mai facem pe toate
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
alge putrede-n amiază. E vânăt cerul, poate violet. În sânge însereaz -a primăvară. Invoc-o rugăciune un ascet în deghizata zi, suicidară. Plămânii s-au încins cu fantezii, Să nu răcească-n ploaia abuzivă de muguri și petale-n simfonii compuse într-o notă aluzivă. Fecunde clipe, estompează trapa din sânul unei veri alambicate. O vânătaie își închide pleoapa, De-atâtea înserări premeditate. Referință Bibliografică: ÎNSERĂRI PREMEDITATE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2254, Anul VII, 03 martie
ÎNSERĂRI PREMEDITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378021_a_379350]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DOAR AUR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DOAR AUR Cântecul perforatorului, Confundat cu tobele, Din uvertura, Unei simfonii. Noi vedem în aur, Metalul cel curat, Dar orice meșter faur, Îți va spune simplu Că nu-i adevărat! Ai în deget un inel, Plin de nestemate, Mereu să-ți amintești, Că prin el a trecut, Și viață, și moarte
DOAR AUR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378047_a_379376]
-
Să-mi sune mie, stele...! Buze lascive mușcau din trilul nopții Frânturi de partituri din noi... Ahh !...degetele cum iți mai căutau Mătasea pielii să ț-o cânte, Ciupindu-te de strune ! Și trupurile rezonau Acorduri înfundate de viori... Ce simfonie de culori Și ce concert de noi Icnind sub lună !! Referință Bibliografică: CONCERT DE NOI / Marta Polixenia Ursuleanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1943, Anul VI, 26 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marta Polixenia Ursuleanu : Toate Drepturile
CONCERT DE NOI de MARTA POLIXENIA URSULEANU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378084_a_379413]
-
Pe față i s-a instalat tristețea...apoi a dat din umeri, a neputință.... Departe bătea o toacă, pentru slujba de seară, vestind spre toaca altei biserici vremelnicia omului dar și veșnicia credinței. Se auzea ”un inedit concert de toacă - simfonie ireală, din care, întotdeauna se deslușesc sunetele lemnului sfânt cu ritmicități misterioase”... În respirația veșnică a Timpului,creștinismul transformă,în prag de Paște,fiecare biserică sătească în noaptea Învierii. Elisabeta IOSIF 21 aprilie, 2016 Referință Bibliografică: BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SIMFONIA OCHIULUI NEVINDECAT Autor: Marin Moscu Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sub privirea încețoșată Crâcnesc secundele Rezervorului cuvintelor Cu sânge otrăvit. Casa oaselor Sprijină coama vântului Care-aduce pe pământ Măduva florilor speriate De umbra
SIMFONIA OCHIULUI NEVINDECAT de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376546_a_377875]
-
speriate De umbra creștetului purității Spălat În lacrimi de cârpe. Ingenios pământul Deschide poarta cartierului Unde tăcerile Se suprapun În sfere Netezite de-ntuneric. Primitorul Umple căciula Cu frunze putrede. Timpul Leagă rănile Trecute prin compoziția Unui ochi nevindecat De simfonia conștiinței. Referință Bibliografică: Simfonia ochiului nevindecat / Marin Moscu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Moscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SIMFONIA OCHIULUI NEVINDECAT de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376546_a_377875]
-
purității Spălat În lacrimi de cârpe. Ingenios pământul Deschide poarta cartierului Unde tăcerile Se suprapun În sfere Netezite de-ntuneric. Primitorul Umple căciula Cu frunze putrede. Timpul Leagă rănile Trecute prin compoziția Unui ochi nevindecat De simfonia conștiinței. Referință Bibliografică: Simfonia ochiului nevindecat / Marin Moscu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Moscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SIMFONIA OCHIULUI NEVINDECAT de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376546_a_377875]
-
blesteme și păcate ancestrale duios călcând pe jar și pe spini fericit că numai o săgeată bine-ascuțită mi-a rămas înfiptă între coaste mândru că n-am scăpat niciodată în noroi crucea pe care urma să fiu răstignit amețit de simfonia minciunilor fulgurante de sub cupola himerei vrăjit de zigzagul clipei lunecoase prin fluviul de cuvinte mușcat de o singurătate turbată fermecat de cântecul de sirenă al deșertăciunii și de potecile basmului în care m-am rătăcit mângâiat de neant și ispitit
MIHAI MERTICARU [Corola-blog/BlogPost/376074_a_377403]
-
spate ducând o raniță plină cu temericu blesteme și păcate ancestraleduios călcând pe jar și pe spinifericit că numai o săgeată bine-ascuțitămi-a rămas înfiptă între coastemândru că n-am scăpat niciodată în noroicrucea pe care urma să fiu răstignitamețit de simfonia minciunilor fulgurantede sub cupola himereivrăjit de zigzagul clipei lunecoase prin fluviul de cuvintemușcat de o singurătate turbatăfermecat de cântecul de sirenă al deșertăciunii și de potecile basmului în care m-am rătăcitmângâiat de neant șiispitit de zâmbetul colorat al iluzieigăunoasetânjind
MIHAI MERTICARU [Corola-blog/BlogPost/376074_a_377403]
-
Cu bufnituri ce câmpul îl inundă, Ritmate-n timp cu glas de zurgălăi Pudrată armonie peste văi. Iar clinchetul se pierde printre dealuri, Cum pierd arinii chiciura pe maluri Și-n urmă numai vântul mai adie, Ecouri stinse dintr-o simfonie. Târziu pe zarea largă se întinde, O liniște ce nu o pot cuprinde. Doar fulgii se aud cum se așează Pe pături ce în alb se colorează. *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Ecouri stinse ... (lui S. Esenin
ECOURI STINSE ... (LUI S. ESENIN) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376058_a_377387]
-
Lactee, Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele, Răvășitor, e Phoenix din mit, printr-o scânteie Aruncă, spre-a renaște, un trup în limbi rebele. Hoinar printre planete, inundă omenirea Cu fraze adormite, în nopți ce-și torc misterul. E simfonie scrisă, exaltă dăltuirea Cu-amprenta dulce-amară ce-alungă efemerul. Se-amuză-n nebunia-i, cu vise zgribuite Pe gheață azvârlite, de-o mână de iluzii, Se amăgește-n patimi, prin treceri răvășite, O minte îi degajă mănunchi de deziuzii. Citește mai mult
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
a Căilor Lactee,Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele,Răvășitor, e Phoenix din mit, printr-o scânteieAruncă, spre-a renaște, un trup în limbi rebele.Hoinar printre planete, inundă omenireaCu fraze adormite, în nopți ce-și torc misterul.E simfonie scrisă, exaltă dăltuireaCu-amprenta dulce-amară ce-alungă efemerul.Se-amuză-n nebunia-i, cu vise zgribuitePe gheață azvârlite, de-o mână de iluzii, Se amăgește-n patimi, prin treceri răvășite,O minte îi degajă mănunchi de deziuzii.... XXIX. E VREMEA!, de Carmen Popescu
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
tradus, împreună cu Ioana Nan, Românii și România de Ioan Aurel Pop (Columbia UP). Alexandra are o minte în continuu freamăt care își găsește liniștea în meditație, cănd scrie, sau când se plimbă de-a lungul Străzii Birkenhead pe muzica unei simfonii de mirosuri care i-ar face și pe orbi vizionari. Odată pe când călătorea cu trenul în Auckland, citind poezii de Michael Harlow, Nothing for it but to Sing, la ieșirea dintr-un tunel, și-a dat seama ce înseamna poezia
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
în comun cu Primaria orașului Edineț, Consiliul Raional Edineț, Asociația Culturală „Parcova Nova”, Primăria comunei Parcova, Primăria orașului Cupcini și Primăria comunei Trinca. Voi prezenta și printr-un modest rod liric, impresiile personale despre recentele evenimente din raionul Edineț: „Parcova - Simfonia Picturilor Veșniciei” (Dedicație poetică Dl Ion Bâlba, Președintele Asociației Culturale „Parcova Nova”) Motto: „Eu cred că veșnicia S-a născut la sat” (Lucian Blaga) Renaște, veșnicia, Prin porți de Paradis, Uniți în Simfonia Picturilor de vis... Pășim, smeriți, prin iarbă
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
despre recentele evenimente din raionul Edineț: „Parcova - Simfonia Picturilor Veșniciei” (Dedicație poetică Dl Ion Bâlba, Președintele Asociației Culturale „Parcova Nova”) Motto: „Eu cred că veșnicia S-a născut la sat” (Lucian Blaga) Renaște, veșnicia, Prin porți de Paradis, Uniți în Simfonia Picturilor de vis... Pășim, smeriți, prin iarbă, Chemați de-un tainic glas, Ca inima să fiarbă Prin lacrimi pe obraz... Artiști cu dor de casă, Copii, un pic cărunți, La Parcova duioasă, Ne-mbățișăm tăcuți... Aici, la scumpa vatră A Casei
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
respirația, ochii și-auzul universului! Cândva aripile ni se vedeau, încă le mai avem, copiii și tinerii le folosesc în zborul lor prin lumi nevăzute. Cu aripile tinereții, gândul prinde înveliș în azurul cerului. Asculți bătăile inimii? Sunt părți din simfonia pământului ce-și poartă în noi mesajul - viața are un sens -, nu uita cine și de ce suntem aici. LUMINĂ-N VEȘNICIE Suntem călători pe cont propriu, trenul pornit în călătoria descoperirii de sine, adunând toate sunetele împrăștiate, acea uimire a
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
Strivesc câte-o frunză uscată Privind înapoi...spre trecut... Și parcă din vremi depărtate O altfel de toamnă se-arată Frumoasă și blândă și dulce Cum nu va mai fi niciodată... E toamna iubirii dintâi Ce-și cântă din nou simfonia Cu vântul hoinar printre ramuri Și ploaia ce mătură glia... Îmi picură toamna în gânduri Cu stropi de mister și frumos Și cheamă la viață iubirea Pierdută-ntr-un vis tumultos... Referință Bibliografică: Melancolii de toamnă... / Maria Luca : Confluențe Literare
MELANCOLII DE TOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375194_a_376523]
-
Nici nu era cazul. Sergiu, căruia îi spuneam „Serghei Esenin” pentru poeziile sale deosebit de valoroase, se izolase printre muzele sale și, de câte ori desăvârșea o poezie, ne-o spunea, iar noi o scriam pe săpun și o învățam. Așa a apărut „Simfonia culorilor”, șapte sonete de curcubeu, unul mai reușit decât altul; tot aici a țâșnit, ca o durere, amarul „Suflet valah”. Îmi venea să urlu și să le spun: „Sunt un laș, am fost trimis între voi ca să vă spionez!”... Ar
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
și, mai presus de toate, a sufletelor mari și sensibile”, afirma Voltaire. Iar Mihai Eminescu o definea astfel: „Poezia - trandafirul ce crește în potir de aur, sufletul frumos”. George Călinescu descria poetul ca fiind „delegatul veșnic al sufletului omenesc în simfonia spiritului universal”. Muzica înălțătoare a sufletului și sensibilitatea sunt definitorii pentru versurile poetei Georgeta Minodora Resteman. În creațiile sale, cuvântul este un trandafir care înflorește într-o cupă de lumină în acorduri divine. Pe aripi de liniște, poeta plutește spre
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]