15,989 matches
-
special al membrilor fondatori ai sindicatului depune o cerere de înscriere la judecătoria pe a cărei rază de activitate își are sediul sindicatul; după admiterea cererii, judecătoria înscrie sindicatul într-un registru special, iar acesta dobândește astfel personalitate juridică. Organizațiile sindicale legal constituite se pot asocia după criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau după criteriul teritorial. Două sau mai multe organizații sindicale constituite la nivelul unor unități diferite din aceeași ramură de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sindicatul; după admiterea cererii, judecătoria înscrie sindicatul într-un registru special, iar acesta dobândește astfel personalitate juridică. Organizațiile sindicale legal constituite se pot asocia după criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau după criteriul teritorial. Două sau mai multe organizații sindicale constituite la nivelul unor unități diferite din aceeași ramură de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei federații sindicale. Două sau mai multe federații sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se pot asocia după criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau după criteriul teritorial. Două sau mai multe organizații sindicale constituite la nivelul unor unități diferite din aceeași ramură de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei federații sindicale. Două sau mai multe federații sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederații sindicale. Federațiile sindicale și confederațiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale (ibidem, art. 41). Organizațiile sindicale asociate în federații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de activitate, al profesiunii sau după criteriul teritorial. Două sau mai multe organizații sindicale constituite la nivelul unor unități diferite din aceeași ramură de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei federații sindicale. Două sau mai multe federații sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederații sindicale. Federațiile sindicale și confederațiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale (ibidem, art. 41). Organizațiile sindicale asociate în federații sau confederații dobândesc personalitate juridică; în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la nivelul unor unități diferite din aceeași ramură de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei federații sindicale. Două sau mai multe federații sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederații sindicale. Federațiile sindicale și confederațiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale (ibidem, art. 41). Organizațiile sindicale asociate în federații sau confederații dobândesc personalitate juridică; în acest scop, pe baza hotărârii adunării de constituire și adoptare a statutului organizației respective, tribunalul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unor unități diferite din aceeași ramură de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei federații sindicale. Două sau mai multe federații sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederații sindicale. Federațiile sindicale și confederațiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale (ibidem, art. 41). Organizațiile sindicale asociate în federații sau confederații dobândesc personalitate juridică; în acest scop, pe baza hotărârii adunării de constituire și adoptare a statutului organizației respective, tribunalul județean sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei federații sindicale. Două sau mai multe federații sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederații sindicale. Federațiile sindicale și confederațiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale (ibidem, art. 41). Organizațiile sindicale asociate în federații sau confederații dobândesc personalitate juridică; în acest scop, pe baza hotărârii adunării de constituire și adoptare a statutului organizației respective, tribunalul județean sau al municipiului București are competența de a hotărî acordarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
constituirii unei federații sindicale. Două sau mai multe federații sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederații sindicale. Federațiile sindicale și confederațiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale (ibidem, art. 41). Organizațiile sindicale asociate în federații sau confederații dobândesc personalitate juridică; în acest scop, pe baza hotărârii adunării de constituire și adoptare a statutului organizației respective, tribunalul județean sau al municipiului București are competența de a hotărî acordarea sau neacordarea personalității juridice. Confederațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
asociate în federații sau confederații dobândesc personalitate juridică; în acest scop, pe baza hotărârii adunării de constituire și adoptare a statutului organizației respective, tribunalul județean sau al municipiului București are competența de a hotărî acordarea sau neacordarea personalității juridice. Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și participante la dialogul social sunt în număr de cinci: Confederația Națională Sindicală „Cartel-Alfa” (CNS „Cartel-Alfa”), Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția” (CNSLR-Frăția), Confederația
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și adoptare a statutului organizației respective, tribunalul județean sau al municipiului București are competența de a hotărî acordarea sau neacordarea personalității juridice. Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și participante la dialogul social sunt în număr de cinci: Confederația Națională Sindicală „Cartel-Alfa” (CNS „Cartel-Alfa”), Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția” (CNSLR-Frăția), Confederația Națională Sindicală „Meridian” (CNS „Meridian”). Deși sindicatele organizate pe profesiuni reprezintă o formă mai eficientă pentru apărarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tribunalul județean sau al municipiului București are competența de a hotărî acordarea sau neacordarea personalității juridice. Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și participante la dialogul social sunt în număr de cinci: Confederația Națională Sindicală „Cartel-Alfa” (CNS „Cartel-Alfa”), Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția” (CNSLR-Frăția), Confederația Națională Sindicală „Meridian” (CNS „Meridian”). Deși sindicatele organizate pe profesiuni reprezintă o formă mai eficientă pentru apărarea intereselor profesionale, în prezent, structura mișcării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la nivel național și participante la dialogul social sunt în număr de cinci: Confederația Națională Sindicală „Cartel-Alfa” (CNS „Cartel-Alfa”), Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția” (CNSLR-Frăția), Confederația Națională Sindicală „Meridian” (CNS „Meridian”). Deși sindicatele organizate pe profesiuni reprezintă o formă mai eficientă pentru apărarea intereselor profesionale, în prezent, structura mișcării sindicale în România este de tip industrial, sindicatul de întreprindere fiind celula constitutivă a întregului sistem. Sindicatul de întreprindere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
BNS), Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția” (CNSLR-Frăția), Confederația Națională Sindicală „Meridian” (CNS „Meridian”). Deși sindicatele organizate pe profesiuni reprezintă o formă mai eficientă pentru apărarea intereselor profesionale, în prezent, structura mișcării sindicale în România este de tip industrial, sindicatul de întreprindere fiind celula constitutivă a întregului sistem. Sindicatul de întreprindere cuprinde toate categoriile de personal (atât „gulere albastre”, cât și „gulere albe”), activitatea lui fiind orientată spre negocierea colectivă și supravegherea aplicării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fiind orientată spre negocierea colectivă și supravegherea aplicării corecte a rezultatelor acesteia. Deși se recunoaște că, în raport cu ceilalți parteneri sociali, sindicatele s-au structurat cel mai rapid, devenind în scurt timp cel mai activ actor în cadrul dialogului social, rezultatele activității sindicale pe parcursul celor zece ani sunt deosebite mai ales în plan instituțional și al reformei legislației muncii, dar sunt relativ modeste în raport cu așteptările imediate ale membrilor de sindicat. În această situație, capitalul de încredere de care s-au bucurat sindicatele în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
promovarea și dezvoltarea dialogului social și a solidarității sociale.” (Legea 109/1997, art. 1, 2) CES este format din 27 de membri (nouă numiți de guvern, nouă numiți de confederațiile patronale reprezentative la nivel național și nouă numiți de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național) și are ca principale atribuții: analiza și avizarea proiectelor de hotărâri și de ordonanțe ale Guvernului și a proiectelor de lege ce urmează a fi prezentate spre adoptare Parlamentului, precum și a proiectelor de programe și strategii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
îndeplinire, totuși el creează premisele unui dialog constructiv, în spiritul respectului reciproc, pentru continuarea proceselor de reformă în toate domeniile vieții economice, sociale și politice. 2. Studiu de caz. Dialogul social tripartit din țara noastră, din perspectiva liderilor unor confederații sindicale și patronale reprezentative la nivel național 2.1. Metodologia cercetării Dat fiind specificul temei - dialogul social, ca bază a comunicării dintre sindicate și patronate -, s-a folosit în special metoda de cercetare calitativă (studii de caz la câteva confederații sindicale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sindicale și patronale reprezentative la nivel național 2.1. Metodologia cercetării Dat fiind specificul temei - dialogul social, ca bază a comunicării dintre sindicate și patronate -, s-a folosit în special metoda de cercetare calitativă (studii de caz la câteva confederații sindicale și patronale din România), pentru a identifica modul în care se desfășoară acesta, care sunt principalele puncte forte, dar și principalele obstacole întâmpinate de actorii sociali. Motivul pentru care am recurs la cercetarea calitativă este chiar natura problemei cercetate: doar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
au trebuit să se finanțeze pornind de la zero; în acest context, s-a desprins ideea că ar fi nevoie de un ajutor concret către organizațiile patronale din partea Comunității Europene. (Interviu cu dl Florian Costache, președintele PNR) 2.4. Confederația Națională Sindicală „Cartel-Alfa” (CNS „Cartel Alfa”) În opinia vicepreședintelui CNS „Cartel Alfa”, domnul Petru Sorin Dandea, climatul general al dialogului social din țara noastră este unul tensionat. Deși structura instituțională este foarte largă (există foarte multe instituții specializate în dialog social pe diferite domenii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
negocierea în echipă comună a Contractului Colectiv de Muncă unic la nivel național; administrarea în comun a patrimoniului fostului UGSR; cooperează în cadrul Consiliului Economic și Social (CES). (Interviu cu dl Petru Sorin Dandea, vicepreședintele CNS „Cartel Alfa”) 2.5. Blocul Național Sindical (BNS) În opinia vicepreședintelui BNS, domnul Gheorghe Ilie, climatul general al dialogului social din țara noastră este nesatisfăcător, prin aceea că propunerile partenerilor sociali nu se regăsesc în forma finală a documentelor, în legislație și acest lucru din cauza aspectelor organizatorice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
bun flux informațional, acesta nu prea funcționează la nivel de ramuri decât acolo unde natura activității o cere (de exemplu, între ramura construcțiilor și cea a materialelor pentru construcții). Vicepreședintele BNS consideră că în țara noastră nu există o cultură sindicală autentică din cauză că lipsesc oamenii pregătiți, cu deschidere în acest domeniu, care să-și ajute dezinteresat colegii și să-și susțină liderii. (Interviu cu dl Gheorghe Ilie, vicepreședintele BNS) 2.6. Confederația Națională Sindicală „Meridian” (CNS „Meridian”) În opinia președintelui CNS
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în țara noastră nu există o cultură sindicală autentică din cauză că lipsesc oamenii pregătiți, cu deschidere în acest domeniu, care să-și ajute dezinteresat colegii și să-și susțină liderii. (Interviu cu dl Gheorghe Ilie, vicepreședintele BNS) 2.6. Confederația Națională Sindicală „Meridian” (CNS „Meridian”) În opinia președintelui CNS „Meridian”, domnul Ion Popescu, dialogul social este forma cea mai eficientă de cooperare cu toate instituțiile, cu condiția ca partenerii implicați să învețe să respecte instituțiile statului. În ceea ce privește climatul general al dialogului social
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Frăția” (CNSLR-Frăția) În opinia secretarului general al CNSLR-Frăția, domnul Sorin Stan, climatul general al dialogului social din țara noastră este unul bun, deși unii parteneri nu sunt suficient de maturi. Tot el consideră că, în țara noastră, cooperarea dintre confederațiile sindicale se realizează doar cu privire la obiective importante (de exemplu, Legea Sindicatelor a fost negociată întâi între confederații). CES este instituția ce facilitează dialogul social. (Interviu cu dl Sorin Stan, secretarul general al CNSLR-Frăția) 3. Concluzii Din analiza studiului de caz a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
celor intervievați, că în ceea ce privește climatul general al dialogului social la nivel național opiniile sunt împărțite. Reprezentanții celor două confederații patronale, care au acceptat să răspundă, îl apreciază ca fiind pozitiv (mai ales după înființarea CES, în 1998), pe când reprezentanții confederațiilor sindicale îl văd ca fiind mai degrabă „tensionat” și „nesatisfăcător”, în cel mai bun caz diferit de la minister la minister (în funcție de funcționalitatea autentică a Comisiilor de Dialog Social din ministere). În privința cooperării dintre actorii sociali, părerea generală este că relația dintre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Guvernului de a convinge actorii sociali de beneficiile introducerii anumitor legi sau măsuri înainte de adoptarea acestora și nu după; creșterea nivelului de experiență a partenerilor sociali și abordarea într-un mod cât mai responsabil a relațiilor tripartite; existența unei culturi sindicale autentice și a unor oamenii pregătiți, cu deschidere în acest domeniu, care să-și ajute dezinteresat colegii și să-și susțină liderii; respectarea instituțiilor statului de către sindicate și patronate. În privința concretizării dialogului social în încheierea de acorduri, contracte colective de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a fost semnat atât în anul 2001, cât și în 2002, Acordul Social Tripartit („Acordul de Pace Socială”). Tot la nivel național se semnează în fiecare an Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel național, semnat de reprezentanții tuturor confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național. Spre deosebire de Acordul Social Tripartit, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, neîndeplinirea obligațiilor asumate prin acesta atrăgând răspunderea părților care se fac vinovate. La nivel sectorial se semnează de către federațiile sindicale și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]