3,476 matches
-
în perioada 27-28 octombrie 2005. Iată câteva extrase din textul invitației, în care sunt prezentate problemele actuale pe care le ridică elipsa în fața cercetătorilor: "Domeniile lingvistice în care se încadrează tema: analiza discursului; lingvistică generală; descrierea limbii; morfologie; pragmatică; semantică; sintaxă; lingvistică textuală. (...) Elipsa, veche noțiune a gramaticii (în care constituie un mod de explicare a "aberațiilor" în descriere) și a retoricii antice (în care este o figură de stil vizând un efect pragmatic), este considerată, alternativ, fie instrument metalingvistic, fie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
puncte de suspensie (care poate indica, grafic, oricare dintre fenomenele de mai sus). Este astfel ușor de constatat că așa-numita elipsă, care se referă, de fapt, la fenomene lingvistice diverse, ține de mai multe ramuri ale lingvisticii: fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, semantică, stilistică, ortografie (în sens larg) etc. Sensul său lingvistic se reduce, așadar, la cel etimologic, extrem de general: "absență, lipsă, omisiune, omitere, suprimare". Pentru a evita, în măsura posibilului, polisemia termenului în discuție și, în consecință, ambiguitatea sa
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etc. Din păcate, puțini sunt cei care nu încurcă și aici lucrurile: chiar și lingviștii care disting elipsa lexicală de elipsa gramaticală denumesc în același fel fenomene evident diferite, care se produc unul la nivel sintagmatic, iar altul la nivelul sintaxei propoziției sau a frazei; de pildă, sunt apreciate ca rezultate ale elipsei lexicale atât roșie, cuvânt nou creat prin substantivarea unui adjectiv, ca urmare a suprimării elementului determinat dintr-un grup nominal stabil (pătlăgea roșie), cât și n-are cum
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
elementului determinat al sintagmei terminologice, pe când elipsa lexicală propriu-zisă (pe care o numește "reluare anaforică") nu poate elimina decât determinanții. * Putem stabili, așadar, că, pentru a identifica esența procedeului condensării, trebuie să eliminăm din discuție, din capul locului, elipsele caracteristice sintaxei propoziției și frazei, în care elementele omise sunt sugerate prin intonație, gesturi, mimică (De luni la muncă!; Dă-mi creionul, că de nu...) sau, în scris, prin semne de punctuație (virgulă, linie de pauză, puncte de suspensie) ori sunt subînțelese
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagmei originare, astfel încât interlocutorul nu mai trebuie să identifice niciun sens ascuns. În consecință, deosebirea dintre elipsa lexicală și condensarea lexico-semantică rezidă, după părerea noastră, în următoarele particularități: Elipsa lexicală nu formează cuvinte noi și se produce fie la nivelul sintaxei propoziției sau frazei, fie la nivel sintagmatic caz în care se poate afla însă, în anumite condiții, la originea procesului de formare a unor cuvinte noi. Ea înlătură elemente redundante, care nu erau necesare la aceste niveluri, deoarece semnificația lor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din situația dată; elementele menținute sugerează adesea, deja aprioric, și sensul celor omise, care au o importanță secundară, de vreme ce folosirea lor ar fi redundantă. Condensarea lexico-semantică are ca efect final formarea unui cuvânt nou și se petrece exclusiv la nivelul sintaxei sintagmatice, iar înțelegerea mesajului nu mai depinde de contextul lingvistic imediat și, în etapele avansate ale condensării, nici de cunoștințele interlocutorilor. Ea nu mai implică, așadar, descifrarea sensurilor elementelor omise, întrucât elementul menținut nu sugerează sensul cuvântului omis, ci se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
apă", iar closet înseamnă "cămăruță, debara" numai în engleză, nu și în franceză. Se poate întâmpla ca un termen complex străin să fie parțial calchiat, eventual printr-un compus sau printr-o sintagmă cu elementele așezate în ordine inversă, conform sintaxei limbii receptoare; nici în astfel de cazuri nu știm dacă procedeul condensării a fost aplicat etimonului străin sau formației complexe proprii, preluate prin calc: rom., magh. vatir "țesătură apretată folosită pentru întăriri la haine" poate proveni din rom. [pânză] vatir
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
al XVII-lea, [București], Editura pentru Literatură, 1968. SCL = "Studii și cercetări lingvistice", [București], anul I (1950) ș.u. Stati = Sorin Stati, Elemente de analiză sintactică, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1972. Stati, TMS = Sorin Stati, Teorie și metodă în sintaxă, București, Editura Academiei R.S.R., 1967. Suciu, CLS = Emil Suciu, Condensarea lexico-semantică, în SCL, LVII (2006), 1 (ianuarie iunie), pp. 3-23. Suciu, ÎTC = Emil Suciu, Împrumuturi din turcă prin condensare lexico-semantică, în SCL, XXXIV (1983), 4, pp. 336-340. ȘDU = Lazăr Șăineanu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
p. 182, citat după TLG, p. 312). 4 K. Bühler, Die Sprachteorie, Jena, Fischer, 1934, p. 397. 5 Pușcariu, p. 121. 6 Idem, p. 351. 7 Vezi idem, p. 122. 8 Vezi Stati, p. 25. 9 Aurel Nicolescu, Probleme de sintaxă a propoziției, București, Editura Științifică, 1970, p. 14. Autorul dă, în această privință, un citat din poetul I. Pillat: În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins..., în care se constată "elipsa celor două predicate, care pot fi sună și am
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-se - iertată să ne fie comparația !- într-o instituție cu rol de «protecție a consumatorului», iar lucrarea, într-un ghid de bune practici lingvistice pentru acesta”. Segmentele principale ale lucrării urmăresc paliere și forme ale limbii: pronunțare, grafie, punctuație, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, stilistică, urmate de un pasionant capitol cu exerciții pentru toată lumea, de o bibliografie orientativă și o addenda, ce conține patru sinteze cu rezultatele celor patru etape ale monitorizării media. Grila de prezentare a informației în carte este
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
adresează exact categoriei despre care vorbeați: consumatorul de limbă română. Recomandam această lucrare ca pe una indispensabilă pentru orice român. Este o carte de buzunar, dacă vreți, un ghid structurat pe mai multe paliere ale limbii: pronunțare, ortografie, punctuație, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, stilistică. O limbă este la fel de importantă, atât în aspectul ei scris, cât și în aspectul ei vorbit. În primul rând “Ești cool și dacă vorbești corect” preia o grilă de analiză care a funcționat secolul trecut și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
insensibilă la modernizarea și chiar postmodernizarea discursului, adeptă a unei polifonii structurale, Gabriela Adameșteanu a rămas în fond fidelă marii tradiții a prozei „realiste“ dintotdeauna - în fapt, a Prozei. Dincolo de asta, maniera ei particulară stă în orchestrarea muzicală, estetizantă a sintaxei (un sound de modă retro, cu tăietură rafinată, foarte modernă), în balansul abil al discursului între oralitatea populară și distincția cultă, și mai ales în dramatizarea accentuată a narațiunii. Multe dintre scrierile acestei autoare sunt parcă scrise pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
A. Teodoru, Tiktin; D. Tomescu, plin de simț și de gust; Ventura, mort în 1909, bun critic dramatic, printre ale cărui opere una deloc neînsemnată este fiica sa, tragediana noastră*. Filologia Când critica ideilor se ocupă de expresii, cuvinte, forme, sintaxă și lexic, ea devine critică a textelor și filologie. În acest gen34 excelează, pentru a continua glorioasa tradiție a lui Petru Maior, Samuil Micu, Ienăchiță Văcărescu, Iorgovici, Golescu, filologii și gramaticienii moderni: Bălcescu, Al. Bogdan (lucrări despre metrica lui Eminescu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu ușurință o multitudine de texte pornografice mult mai reușite. Nu se pot semnala greșeli precise, dar cititorul are sentimentul că autorul nu stăpânește cu adevărat limba, că nu se află în largul lui în nici un plan al textului: vocabular, sintaxă, înlănțuirea frazelor... Un profesor de franceză l-ar plasa, fără îndoială, în marja unor adnotări de genul "anevoios", "stângaci"... Această stângăcie nu este doar o problemă de expresie, ea aduce atingere eficacității scriiturii pornografice, puterii sale de excitație sexuală. Dacă
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
afacerile cu poezia, scriind exclusiv în formă fixă, în special epistole horațiene, dar și epigrame erotice după Martial, ba chiar și câteva stanțe mai exotice dedicate unor misterioase Amaterasu și Xochiquetzal. Datorită în special satirelor conduse după regulile (și adesea sintaxa) latină, poezia lui Decuble din acel volum putea fi (cu un dram de iresponsabilitate asumată) considerată o poezie „horațiană“: nu doar pentru că pe autor îl chema Horațiu, ci datorită modelului asumat cu curaj și cu o rară consecvență. Față de volumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
temele sale dinainte revin cu pregnanță, uneori aproape în aceeași formă: deliberările anxioase asupra identității conținute de tricefalicu-i nume, de pildă. Sporul dat de volumul de față poate fi constatat în vehemența nou dobândită pe care constrângerile formei fixe, ale sintaxei latine și expresiei nemțești etc. i-o temperau. Volumul aduce teme cunoscute ale poeziei lui Decuble de până acum: mizeria etnocentristă și anxietatea influenței culturale, răzvrătirea celui umilit și dezavuarea moralei de compromis a tuturor epocilor istorice. Dorind mereu să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
un drept moral asupra limbii. Ei nu numai că decid ce intră și ce iese oficial din uz, dar construiesc și meta-regulile, sau regulile explicative, ale limbii. Probabil, în cazul limbii române nu e o ruptură flagrantă între vocabularul și sintaxa „populare“ și cele impuse de Academie, dar în cazul limbii franceze falia e aproape de netrecut. Astfel, te trezești cu două limbi care poartă același nume: o limbă open source, vorbită peste tot, populară, și o limbă în proprietatea Academiei. Sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Sau a unei alte instituții. Se vorbește foarte des de re-tribalizare, mai ales în cazul Internetului sau al mediilor de comunicare. Triburi care modifică, prin noile relații sociale, limba. Apar un nou argou, noi automatisme, uneori chiar și o nouă sintaxă. Mutația nu e una de suprafață. Dacă în cazul triburilor native avem în față o problemă, acum problema trece în interior. O limbă care începe să conțină noi idiomuri tribale. Pasul următor va fi, desigur, luarea lor în proprietate. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
și funcții "actuale" sau "relaționale" (cum ar fi cazul - că funcție - sau comparația), distincție care, în forme material diferite, dar în mod ideal identice, găsește numeroase aplicări în diferite secțiuni ale sistemelor lingvistice respective: în secțiunea numită morfologie și în sintaxa, în sintaxa formelor nominale și verbale și în secțiunea propoziției și a frazei, în lexic și în formarea cuvintelor."103 Dezvoltînd și rafinînd observațiile cu privire la tipologia limbilor romanice, Coșeriu observa următoarele: "tipul limbilor romanice (cu exceptia francezei moderne) este guvernat de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
actuale" sau "relaționale" (cum ar fi cazul - că funcție - sau comparația), distincție care, în forme material diferite, dar în mod ideal identice, găsește numeroase aplicări în diferite secțiuni ale sistemelor lingvistice respective: în secțiunea numită morfologie și în sintaxa, în sintaxa formelor nominale și verbale și în secțiunea propoziției și a frazei, în lexic și în formarea cuvintelor."103 Dezvoltînd și rafinînd observațiile cu privire la tipologia limbilor romanice, Coșeriu observa următoarele: "tipul limbilor romanice (cu exceptia francezei moderne) este guvernat de un principiu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
altceva decît o determinare paradigmatica internă (patris/patri, altus/altior), sau o determinare sintagmatica externă (de patrem/ad patrem, altus/magis altus). Concluziile tipologiei coșeriene sînt că limbile romanice nu sînt nici totalmente sintetice, nici totalmente analitice, pentru că morfologia și sintaxa romanice urmează principiul determinării materiale interne pentru funcțiile interne și principiul determinării materiale externe pentru relațiile externe"162. Munteanu Colán crede că oricît de seducătoare ar fi această propunere de tipologie, dificultatea aplicării ei provine din dificultatea "selecției caracteristicilor a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
9) Din punct de vedere sintactic, "comportamentul identic" are în vedere constrangerile de coreferențialitate în formarea frazelor, atît în coordonare, cît și în subordonare. Dacă aceleași constrîngeri privesc pozițiile S și O, dar nu și poziția A, atunci limba are sintaxa ergativă. Dacă aceleași constrîngeri privesc pozițiile S și A, dar nu și poziția O, atunci limba este acuzativă din punct de vedere sintactic. (Dragomirescu 2010: 18-19). Altfel spus, în construcția ergativă subiectul unui verb intranzitiv se marchează printr-un caz
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cîștigat partida."; ergativul este marcat prin morfemul -k)180; în georgiana: kac-i (nominativ) midis - "omul merge" vs kac-ma (ergativ) molda datv-i (nominativ) - "omul a ucis ursul". Multe limbi au trăsături atît de tip acuzativ, cît și de tip ergativ. În sintaxa, termenul ergativ este folosit pentru a descrie o structură actanțială, spre deosebire de acuzativ. "Ergativitatea este o structură în care pacientul (actant secund) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care furnizează (prin intermediul absolutivului, caz nemarcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de ergativ. Acuzativitatea este, astfel, o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]