5,963 matches
-
the World report on violence and health (2004, 1) conceptul de violență Îmbracă mai multe forme. Ne referim, În primul rând, la violența Îndreptată către propria persoană, În care victima și agresorul sunt una și aceeași persoană. Ca subtipuri Întâlnim sinuciderea și abuzarea de propriul trup (de exemplu, injectarea de droguri). În al doilea rând, avem violența interpersonală. Este violența exercitată Între indivizi; ca subtipuri Întâlnim violența familială și violența dintre partenerii intim, pe de-o parte, și violența exercitată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiică a apelor Dunării, „femeie-sirenă”, prezență secundară, însă destul de bine conturată, după cum se arată și atmosfera particulară, de un poetic nedefinit, a meleagurilor dobrogene. Uneori senzaționalul echilibrează și susține epicul, altfel fragmentat de pasaje artificioase: dispariția misterioasă a bătrânului Polimeropol, sinuciderea fără noimă a lui Capetan Odyssea ș.a. Impresia de monotonie e alungată, în parte, de accentele umoristice (mai ales în descrierea exoticilor „capetani”). O oarecare pornire spre superficialitate și frivolitate devine evidentă, chiar dacă P. tinde să o contracareze prin secvențe
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
și-a asociat consecvent o filozofie și/sau o ideologie justificative. Științificitatea sociologică ar rezulta din aplicarea metodologiei de cercetare din științele naturii, din observarea și experimentarea socială ce procură date empirice despre societate. Cu rare excepții (e.g. Durkheim despre sinucidere sau Marx despre clasa muncitoare din Anglia epocii), sistemele sociologice iluministe sau de sorginte iluministă au fost în cel mai bun caz comparative și cel mai adesea istoriste. Explicația rezultată a fost una eminamente istorică. Societatea apare ca o totalitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tirania tradițiilor și a cutumelor comunitare. Tranziția de la un tip de organizare socială la celălalt s-a asociat cu tulburări ale ordinii normative (numite de Durkheim stări anomice) și cu manifestări tipice pentru o patologie socială în creștere. Crima sau sinuciderea, lipsa de încredere sau cea de securitate personală, substituirea relației bazate pe status de către relația contractuală, disiparea și scăderea încrederii interpersonale sau diminuarea crescândă a controlului social și moral al comunității de apartenență se amplifică și chiar devin permanențe în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
obstinență, independent de cadrul referențial: iubirea, singurătatea, frica de boală, moartea. Din grupul acestora derivă toate celelalte „obiecte” ale observației și analizei, dezambiguizate de autor prin prezentarea lor sub aspectul unor studii de caz: Despre păcatul plictiselii, Despre vulgaritate, Despre sinucidere, Despre gustul estetic, Despre arta conversației și miracolul tăcerii, Despre vanitatea iertării, Despre mizantropie, Despre gelozie, Despre tabieturile noastre, Despre fumat, Despre sexualitate, Despre minciună, Despre echilibru. În ceea ce privește latura aplicativă, comedia Cine pe cine mântuiește, de exemplu, inclusă în volumul
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
miracolul tăcerii, Despre vanitatea iertării, Despre mizantropie, Despre gelozie, Despre tabieturile noastre, Despre fumat, Despre sexualitate, Despre minciună, Despre echilibru. În ceea ce privește latura aplicativă, comedia Cine pe cine mântuiește, de exemplu, inclusă în volumul Teatru, dezvoltă într-o structură dialogică problematica sinuciderii, a cărei expresie teoretică se regăsește într-un eseu din Ipocrizia disperării. Două personaje, „un candidat la sinucidere... sănătos tun” și „un salvator de meserie... c-un picior în groapă”, aflate în biroul unei instituții filantropice profitabile, din moment ce poate fi
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
Despre echilibru. În ceea ce privește latura aplicativă, comedia Cine pe cine mântuiește, de exemplu, inclusă în volumul Teatru, dezvoltă într-o structură dialogică problematica sinuciderii, a cărei expresie teoretică se regăsește într-un eseu din Ipocrizia disperării. Două personaje, „un candidat la sinucidere... sănătos tun” și „un salvator de meserie... c-un picior în groapă”, aflate în biroul unei instituții filantropice profitabile, din moment ce poate fi ușor confundată cu sediul unei reprezentanțe comerciale, efectuează un exercițiu demonstrativ: sinuciderea nu este decât „soluția comodă” de
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
disperării. Două personaje, „un candidat la sinucidere... sănătos tun” și „un salvator de meserie... c-un picior în groapă”, aflate în biroul unei instituții filantropice profitabile, din moment ce poate fi ușor confundată cu sediul unei reprezentanțe comerciale, efectuează un exercițiu demonstrativ: sinuciderea nu este decât „soluția comodă” de scăpare, la care apelează toți cei care nu-și asumă povara cunoașterii de sine, este, în egală măsură, un act de vanitate și de frivolitate. Într-un dozaj bine controlat, sistemul de teme și
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
1937 de același teatru de peste optzeci de ori, iar în anul următor montată și la Cluj) este un fel de Fedra modernă, în care iubirea dintre mama vitregă și fiul soțului ei este reciprocă. Cel distrus și adus în pragul sinuciderii este imprudentul tată, recăsătorit cu o femeie prea tânără, egoistă și necontrolată, pedepsită și ea de un justițiar misogin, care o împușcă pentru a-l salva și răzbuna pe nefericitul soț. Textul și construcția dramei sunt relativ izbutite, însă personajele
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
biografii imaginare scrise cu multă eleganță stilistică și într-o perfectă estetică a oralității (Paul Zarifopol). Se vizează fresca socială și comedia de moravuri, răspunzând gustului public pentru un modernism decadent, frivol, amoral și cinic, cu rezolvări melodramatice (sfârșituri tragice, sinucideri etc.) sau senzaționale (intrigă polițistă). Tot în modernismul decadent se include erotismul exacerbat, morbid și frivol, atribuit mai ales personajelor feminine. O încercare de tehnică romanescă pe mai multe planuri narative, cu un joc de duble și triple reflecții ale
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
filozofia politică, de la drepturi și valori la raporturile dintre sfera publică și sfera privată. Să luăm un exemplu concret: în numele autonomiei personale, un individ (sau un grup) susține dreptul la avort (am putea vorbi în același stil despre dreptul la sinucidere, asistată sau nu; despre pedeapsa capitală etc.); tot în numele autonomiei personale, un alt individ (sau grup) se opune, afirmând dreptul la viață al nenăscuților (sau alte drepturi, după caz). Potrivit lui Gray, exemplul ar arăta că accentul pe autonomia personală duce
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la sociologia criminologică (la fel ca alți mari sociologi ai generației sale, savantul german s-a ocupat insistent de sociologia dreptului, precum și de racilele care începeau să fie tot mai mult atribuite societății, după ce fuseseră exclusiv „explicate” prin patologii individuale: sinuciderea, criminalitatea), socotește că autorul lui Gemeinschaft und Gesellschaft a încercat să depășească - integrându-le - paradigmele unilineare ale schimbării sociale (organic-romantici ca Lewis Henry Morgan și Henry Sumner Maine; materialist-raționaliști ca Marx și Hobbes). Vezi judiciosul său articol despre Tönnies din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în canonul stângii academice, adevărați „idoli ai tribului”, cei trei - dincolo de marile lor diferențe - au fost mai curând subiectul unui cult extrem de ardent. Astfel, puțini discută sincer deriva lui Walter Benjamin - o derivă tragică, pe fundalul ridicării nazismului, sfârșită prin sinucidere (pe când încerca să fugă de nemți), dar totuși derivă -, începută și ea în teologie, mai exact în mesianismul apocaliptic al anilor ’20-’4013. În acel context, stânga și dreapta se aseamănă izbitor: coincidentia oppositorum. Prin urmare, avem datoria de a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să o... relativizăm întru câtva, fără a-i subestima gravitatea și îndreptățirea. În această istorie intelectuală a protocorectitudinii politice (dacă-mi este permis un termen propriu), Bloom divulgă deja dezagregarea curriculumului universitar nord-american sub presiunea unui fel de proiect de sinucidere culturală și științifică bazat pe abjurarea rădăcinilor greco-romane ale universității și asumarea unei vinovății infinite pentru tot ce a făcut vreodată lumea occidentală. Soluția propusă de autor în întreaga lucrare, de fapt în întreaga sa viață și în ansamblul operei
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
salt în lumea ciudată a Necunoscutului, nu-i decît un prim pas spre Depărtarea imensă, spre nețărmuritul și sălbaticul tărîm al apelor adînci; de aceea, pentru asemenea oameni care tînjesc după moarte și care mai au încă unele reticențe față de sinucidere, oceanul atotprimitor și generos le pune sub ochi imensa-i cîmpie ispititoare, plină de grozăvii inimaginabile, dar și de făgăduința unor noi și minunate aventuri; din pîntecele infinitelor Pacificuri, mii de sirene le cîntă acestor oameni: „Vino-ncoace, nefericitule cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
datoria de a ne conserva viața, de datoria de a fi cinstiți când facem promisiuni, de datoria de a ne cultiva înzestrările și talentele și de datoria de a-i ajuta pe alții, iar într-o formulare negativă de interdicția sinuciderii, interdicția promisiunilor false, interdicția refuzului de a ne cultiva talentele și interdicția indiferenței față de suferințele semenilor noștri care nu se pot ajuta singuri. Exemplul unu și trei privesc datorii față de propria persoană, iar doi și patru datorii față de ceilalți oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cazuri, pe ceea ce autorii de limbă engleză numesc în mod curent generalizare utilitaristă. Este vorba de răspunsul la întrebarea „Cum ar sta lucrurile dacă maxima mea ar deveni o lege universală?”. Hare recunoaște, totodată, că exemplele unu și trei - interdicția sinuciderii și interdicția refuzului de a ne cultiva talentele - nu pot fi justificate în același fel. Putem voi, fără să ne contrazicem, ca toți cei care sunt pradă unor suferințe insuportabile să se sinucidă și ca oamenii să nu fie obligați
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de faptul că un asemenea refuz este incompatibil cu obligația noastră de a promova nu numai fericirea proprie, ci și fericirea a cât mai mulți dintre semenii noștri 17. Hare afirmă că doar prima maximă a lui Kant - maxima interzicerii sinuciderii - nu ar putea fi armonizată cu principiul utilitaristului. „Astfel, așa cum am spus la început, Kant ar fi putut fi un utilitarist în sensul că teoria lui este compatibilă cu utilitarismul, dar în unele din judecățile lui morale practice, rigorismul, care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de profundă neplăcere care este dezgustul față de viață să ducă, în toate cazurile, în mod necesar, la suprimarea vieții. Căci, în acest caz, aceleiași senzații, cea de dezgust, îi vor fi atribuite două funcții contradictorii: promovarea și distrugerea vieții. Maxima sinuciderii din dezgust de viață implică, așadar, o contradicție 24. Și în cazul respingerii maximei de a face promisiuni pe care știm că nu le vom respecta și nu avem intenția de a le respecta argumentarea lui Kant ar viza exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Cartea eșecurilor. Eseu despre rescriere (Univers, 1990), Masca de fiere (Polirom, 2000), Scutul lui Perseu (Curtea Veche, 2003), Femeia în roșu (în colaborare cu Adriana Babeți și Mircea Nedelciu, ediția a III-a, Polirom, 2003), Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea (ediția a II-a, Polirom, 2005), Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen (Polirom, 2005). Împreună cu Vladimir Tismăneanu, a publicat la Editura Polirom Vecinii lui Franz Kafka / The Neighbors of Franz Kafka (1998) și patru volume de convorbiri: Balul mascat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de iubirea absolută pentru o femeie care nu merita decât dispreț; Marlowe își recâștigă stăpânirea de sine, reîmbrăcând platoșa de ironie care seduce și, în același timp, ține la distanță femeile. Dar tot el îi găsește scuze Velmei, văzând în sinuciderea ei o încercare de a-l proteja pe singurul bărbat - Lewin Grayle - care o iubise cu adevărat. Referința la Othello (din finalul actului V) - And win, lose or draw, who would pay the biggest price for the show? An old
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cele trei personaje masculine principale ale romanului. Studiul Natashei Spender constituie, de altfel, o excelentă documentare a perioadei petrecute de Chandler în Anglia, în 1955, la câteva luni după moartea soției și la câteva săptămâni după încercarea sa nereușită de sinucidere. (O descriere amănunțită a acestui straniu și trist episod poate fi citită în monografia lui Tom Hiney Raymond Chandler. A Biography, pp. 214-216. Nici biograful american, asemenea exegetei britanice, nu-și refuză dreptul de a face legături între comportamentul scriitorului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
este un șantajist, playboy-ul Larry Mitchell. De primordială importanță nu e, însă, rezolvarea crimei, ci urmărirea procesului care o transformă pe femeia sigură de sine, prezentată atât de sintetic la începutul romanului, într-o ființă aproape paranoică, ajunsă în pragul sinuciderii. Mâna maestrului se simte în jocul subtil al vinovăției și inocenței. Nu vom ști niciodată dacă Eleanor/ Betty și-a ucis soțul, deși bănuim că nu ea l-a „ajutat” pe Mitchell să dispară de pe balconul unde i se păruse
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Pitești: cronica unei sinucideri asistate Cuprinstc " Cuprins" Lecția de anatomie (Ruxandra Cesereanu) 11 Cuvânt înainte 13 Introducere 17 Capitolul I - Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii 21 1. Suceava 21 Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici 21 O.D.C.C. și rivalitatea Bogdanovici - Țurcanu 24 2. Târgșor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
după ce se împotrivise fizic mutării sale. Cei din „comitet” l-au provocat la discuții, pe care Dimitrov le-a respins, numindu-i criminali și insultându-i. În timp ce era percheziționat (pentru a i se confisca orice l-ar putea ajuta la sinucidere) și amenințat că va fi izolat și ținut în picioare până la stingere, Dimitrov a spart geamul de la ușă cu galenții din picioare și a strigat: „Săriți, mă omoară!”, provocând vâlvă printre ceilalți deținuți. Dimitrov le-a strigat: „Asasinilor, o să dați
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]