2,094 matches
-
primul copil al lui St.V.V. s-a căsătorit la 1489 cu fata lui Bartolomeu Draghe (Birtok) +1496 Două fiice Maria + 1518 Ana + 1498 Stratonic Călugărul cel nebun se duce în solie la sfântul Munte, unde a mai rămas răsunetul slovei împăraților creștini dela Bizanț. Acolo află vești felurite e spionajul de atunci, făcut de cuvioșii monahi. Despre muntele Atos Toate lucrurile aceste, le spune Unde păgânul păsește cavalerul când îl trimite acolo? Pământul se pustiește Biblioteci școală de zugravi haraba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rămasă nelocuită după moartea lui, cu tot ce cuprindea în două etaje, e de lemn. Vineri, 29.VI Din vremea însorită a Leningradului, revenim în ploaia Moscovei. Sara, spectacol la operă. Muzică simfonică, arii, fragmente de operă d-na Pantofel (Slovei) danțuri. Interesant "Arcana" dans atribuit Huțulilor și care debutează cu o doină românească. PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
chiar în ziua sosirii noastre, am petrecut până într-un târziu, aici, la casa partidului, unde ne aflăm, cu conducătorii locali, abhazieni și gruzini, înfrățindu-ne și mai ales consumând o cantitate respectabilă de vin n-o 3 de Gruzia. Slove gruzine. Inscripția de pe sticla de apă minerală B O R J O M I. Rusește .............. În gruzină ......................... Din locul unde stăm văd calea ferată urmând țărmul mării. În partea aceasta nouă a orașului, la rând grădini mari până cătră plajă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
neputând fi ascunsă. Antofiță nu e inițiat în breaslă și comensualitatea nu se poate îndeplini. În plus, el aspiră la un vânat cu mult mai mare, cerut de altfel de viitoarea soție: „Și ea, taică, mi-a trimes/ Carte albă, slovă neagră,/ Ca să-i aduc/ Știucile/ Ca vacile,/ Morunii/ Ca biolii,/ Să-i aduc ca oile,/ Cu carnea nunta s-o nuntesc,/ Cu oase casa s-o zidesc,/ Cu coastele s-o-nlănțuiesc,/ Cu solzii s-o șindrilesc,/ Cu sânge s-o zugrăvesc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de întunecate. Care au fost modelele tale culturale? Cum ai ajuns la ele? Cât de rușine ți-a fost când cei din jur au descoperit că scrii poezii? N-am avut modele culturale, deși le-am căutat fără odihnă. Odată slova învățată m-am înfruptat din cărțile cele mari și-nțelepte. Am luat literatură după literatură, fără sațiu am străbătut lucrările marilor autori, poeți și filosofi, din Egipet până-n Anglitera. M-am străluminat cu Critica rațiunii pure pe un pat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scrie una din cele mai originale și inovatoare lucrări metodice privind predarea limbii materne în învățământul primar ,,Povățuitoriu la cetirea prin scriere după sistema fonetica” ( 1876) după ce publicase în 1871 ,,Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primare, cu litere, slove și buchii cuprinzând învățături morale și instructive. „Gândindu-și cartea, se vede clar că autorul era profund pătruns de ideea potrivit căreia vocația unei mari culturi rezidă înmanuale școlare de calitate. O asemenea credință era, de altfel, frecvență în orizontul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
vecină, ca sursă de trimiteri și iradiații semantico-stilistice, cu galbenele file, dar stârnind, parcă mai abitir, impresia amară cășunată de diferitele întruchipări ale degradării fizice, nu lipsită, totuși, de acea simțire tandră, sfiită, pe care o trăim față de manuscrisele, cărțile, slovele vechimii [...]. Îmbinarea galbenele file cheamă lângă ea, printr-o asociere firească, alta, la fel de "eminesciană", strecurată într-o antologie de portrete din Epigonii: "mucedele pagini stau domniile române" [...] reabilitarea stilistică a unui epitet (muced) ce stârnește, îndeobște, reprezentări dezagreabile este înnobilat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
adresată lui Iacob Negruzzi, pe care îmi permit să o reproduc mai la vale, căci ea dă notă exactă a stărei noastre sufletești de atunci. LUI IACOB NEGRUZZI 111 Suflă vijelia-n geamuri, eu pe-o carte stau plecat Urmărind slovele negre, de mii gânduri spulberat. Într-un colț nevasta coasă pentru opt copii ștrengari, Care zburdă împrejuru-i și-i fac capul călindar; Eu însă n-aud nimica din furtuna de afară. Din furtuna dinlăuntru, a mea-nchipuire zboară La ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Biruit-au gândul Gând cu gând am sorbit din slove, Peste veacuri multe pășind, Biruit-au vrerea-mplinirii Ce să dea lumii un nou gând. Vise mari și blânde speranțe Luminat-au ani mulți de-nălțări, Noi văzut-am cu ochii gândirii Drumul ce-aveam de-mplinit. Refren În sălașul cu
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
În manuscrisul inițial, adesea de o singură pagină numai. Iar Tudor Arghezi Îmi spunea că nu-și dă seama de scă pările scrisului lui din condei decât numai la corectura În șpalt și mai bine, mai nuanțat, mai evident după ce slova e gata tipărită. Toată producția lui tipărită are, În exemplarul păstrat cu grijă, corecturile creionului lui ascuțit, scrupulos până la manie și precis. Ce va fi Însemnând și cum să ne explicăm această transfigurare, această indiscretă oglindă care ne trădează negii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unii nu sunt capabili nici să deschidă cartea, alții izbutesc s-o deschidă, dar dau pagină după pagină zadarnic, sunt uimiți și dezamăgiți, căci nu găsesc nimic scris înăuntrul cărții; în fine, doar puțini, puțini dintre străini ajung să descopere slove cu înțeles în cartea ciudată. Acestei îndeletniciri Lazarus îi rezervă câteva ceasuri în fiecare zi: cu o îngerească răbdare el îi întâmpină pe toți peregrinii doritori să pătrundă taina cărții pecetluite. Și neîncetat, pentru fiecare nou-venit, îngerul are întipărit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ei, mulți, în în limba lor bucovineană. Ne întâlnim ades. Dar când e-n toi o nuntă sau vreo sfântă sărbătoare— simțim cum curge Prutul între noi și sârma cea ghimpată cum tresare. Nu va fi unic Domnul, cel din slove și Domnul, cel ce umblă pre pământ, în lume mai sunt două Moldove și două Bucovine cât mai sânt. Bogat e cine are o poiană, Munți cine are nu mai e sărac. ...Mă doare Bucovina ca o rană, și nu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
iarăși la scoala, Câți am ramas dintre noi toți, Căci timpul trece și doboară... Prin ani, am-dus cu noi-n lume, Păstrând în minte că un dar, Al școlii noastre vechi renume, De unde am luat carte și hâr. Pe cerul slovelor, un clopot Răsună pân-la astrul clar. Tot mai incet e-a vieții ropot, Pe marea care n-are... far, Iar peste ani... cine va ști, De noi în lume să vorbească? Vom fi atât...cât vom trăi, În lumea asta
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93287]
-
zece ani de existență a noii Chine Populare e cazul de a ura marii țări socialiste din Extremul Orient: să trăiască zece mii de ani.“ („Dragonii de scântei“, Contemporanul, octombrie 1959) Delirul istoric al lui George Călinescu (nota V. I.) „Din slovele hotărârii prin care acum 40 de ani a luat ființă Partidul Comunist din România au răsărit și răsar mereu uzinele, șoselele, orașele, monumentele de civilizație și cultură ale Republicii Populare Române. Fiecare om de cultură, la postul său de onoare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
trebuie să constituie izvorul din care să ia puteri talentul fiecăruia. Mai mult ca oricând, fiecare privire aruncată în jur se poate încărca de poezie și poate divulga condeiului, spre consemnare, Marea Poezie a acestui timp. Spre aceasta ne îndeamnă slovele recentului document. Conștienți de misiunea pe care o au, scriitorii pot să arate lumii fața țării în care trăiesc, oamenii în slujba cărora își pun talentul. Pe întinsul țării se petrec în fiecare clipă fapte capabile să inspire epopei, epopeile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
inel, o țară, La care înnimbând Carpații Destinul lor e piatră rară. Veni pe lume iarna, ca bărbații, Să nfăptuiască-un gând, ca o poruncă De la strămoși. În bătălii se-aruncă Precum Bălcescu nemurindu-și visul Sufletul nostru să-i cunoască slova, scrisul, Inima noastră să-i urmeze fapta.“ („Inima noastră să-i urmeze fapta“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 452) „Pământu acesta naște bărbați, Furtuna, nu plânsul, îi crește, Apele noastre și munții Carpați, O matcă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Închinăm gândurile și neostoita noastră slovă, Tuturor celor care trec azi prin veac pe acest sfânt și frumos meleag al satului nostru Cârțișoara, Tuturor celor care cândva aci și-au trăit văleatul și tot aci și-au încredințat țărânei spre veșnică odihnă truditele lor oseminte. Precum și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cele ma frumoase poezii ale sale, «Casa noastră» ne vorbește despre aceasta: Înfipt în meșter grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. Șiragul lui de crestături Se uită-atât de trist la noi! Mă duce mintea-n alte vremi, Cu slova binecuvântată....... Pentru realizarea unui asemenea computer, se lua un bețigaș lătăreț și se cresta pe mijloc de la un capăt până aproape de celălălalt capăt, unde crestătura longitudinală se întâlnea cu alta oblică transversală. Se obțineau în felul acesta două răboaje, unul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au servit a doua zi. Petrecerea de neuitat s-a încheiat pe la orele 18:00, când autocarul ne-a transportat obosiți dar plini de voie bună, nu înainte de a stabili viitoarea întâlnire peste cinci ani, vara anului 2010. Scrisă cu slove ale neuitării în memoria noastră, a participanților, această reuniune va fi păstrată și evocată cu emoții peste ani și ani. Dreptul la amintiri Este o însușire specifică ființei umane de a tezauriza în portofoliul său mnemic evenimente, fapte, întâmplări, trăiri
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de pe câmp ale oamenilor, prăpădindu-le câteodată și vitele” <endnote id="(161, pp. 104-105 ; 35, pp. 141-148 ; 14, pp. 166-259 ; 578, p. 33)"/>. Faptul că În „Cartea solomonarului” apăreau descântece și formule magice scrise cu diverse caractere exotice, inclusiv cu „slove jidovești”, i-a făcut pe țăranii români să o confunde cu cărțile de rugăciune pe care le vedeau la evrei. Astfel, În zona Bucovinei, se credea că „taina școlii de solomonărit o știu numai jidovii, din cartea din care se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plăcut cîndva fumul de tămîie al literaturii vechi. știu că nu fugi de o carte de demult. În al doilea rînd, te consider un admirator al profesorului Simonescu și publicînd ceva despre el, chiar dacă e scris de altul, parcă e slova d-tale, fiindcă fără girul d-tale n-ar apărea acele rînduri. - Zilele trecute, dl Ciopraga făcea socoteala doctoranzilor și am observat că te socotea cu teza terminată. M-am bucurat în sinea mea, dar n-am deschis vorba. Aștept
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
septembrie 1944 li s-au adăugat și „ajutoarele” date românilor dar nu În aceeași cantitate ci cvadruplată, spre veșnica afurisenie a bârdanelor nesătule de la Răsărit conduse de „tătucul” Stalin. După cum se poate vedea fără ajutorul vreunui aparat de mărire a slovei, minciuna comunistă a avut picioare scurte, acum aflându-se Întregul adevăr spre veșnicul oprobriu al ticăloșitului sistem În care ne-am scăldat (fără vina multora dintre noi) vreme de 45 de ani. După cum scrisese fostul responsabil Naty Terdiman Într-un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lăuda cu deșteptăciunea, o putea face măcar cu Înalta funcție comunistă din aparatul local: „De aceeași părere a fost și tov. Țolescu S. secretar cu probleme de propagandă și agitație a comitetului orășenesc de partid”. Ce a pus În loc pescuitorul slovelor nelalocul lor? „Ca urmare, aceste maxime au fost Înlocuite cu o rubrică intitulată <<Ce să citim>>” și-atât. Vorba aia: nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu ne pute, tov. secretar cu propaganda și agitația! v. Femeile n-au
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe acolo, jurnaliștii mai omiteau niște litere sau niște abrevieri dar rolul cenzorului, care era? Acela de a le adăuga! Spre exemplu, În numărul 85/30 mai 1968, În articolul „Forme organizatorice noi, impuse de cerințele vieții” vigilentul paznic al slovei scrise remarcase o mare și gravă eroare. În textul „Conform normelor aprobate de Comitetul Executiv al PCR...” acesta mai adăugase și acronimul C.C. devenind „Comitetul executiv al C.C. al PCR”. Celălalt Îndrumător al clasei muncitoare spre noi culmi ale minciunii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
articolul cu pricina a fost scos din ziar: dușmanul intern și extern nu trebuia să știe că bihorenii și, prin extensie, toată populația adultă a României era amatoare mai mult de palincă, rachiu „doi ochi albaștri” și zaibăr decât de slova scrisă. d.m. Cârâieli scriitoricești bucureștene Cu câteva notabile excepții, scriitorii au fost, sunt și vor fi exclusiviști, egoiști, suficienți și ceva de genul „laudă-mă gură/ că ți-oi da friptură”. Chiar și În mult slăvita epocă de aur inaugurată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]