2,620 matches
-
1945 ) și Antim Găină ( † 1975 ). Aceștia sunt doar câțiva pe care îi cunoaștem și Dumnezeu dorește să-i proslăvească, însă câți sunt cei ce s-au sfințit pe aceste lespezi de piatră și doresc în continuare să fie sub platoșa smereniei, numai Arhiereul Cel Veșnic, Hristos Domnul îi știe, căci i-a primit pe toți în Slava cea cerească, întru bucuria cea negrăită care nu se va lua de la ei. Dacă în prima parte a lucrării ne vom hrăni inimile cu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
dăruiește bucurie neașteptată” celor credincioși. Cu timpul această tradiție s-a pierdut, însă rugăciunile și cântările de mulțumire nu au părăsit-o. Multe rugăciuni au primit răspuns și multe necazuri și au găsit mângâierea în fața acestei icoane mult folositoare. În smerenie și bucurie sfântă aici s-a trăit, din darul Maicii Domnului, sentimentul minunii. Nimeni nu a stat însă să consemneze gândurile sufletelor ce au aflat răspuns bine primit la ceas de taină ... Credincioșii din zonă păstrează din generație în generație
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
scăpa deoarece poartă pretutindeni dușmanul cu el. Căci războiul din afară se termină ușor, dar războiul din suflet ține până la moarte. Deci se cuvine la acest moment trist să medităm mai mult la viețuirea noastră, să ne folosim duhovnicește de smerenia și discreția, de răbdarea și suferințele celor ce și-au trecut inima prin baia durerii în acele vremuri vitrege. Să ne gândim cum am fi trecut noi prin ele, dacă am fi fost atunci, să învățăm de la ei virtuțile, să
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
sunt în afara noastră, de bogățiile noastre; nici dacă sunt multe, nici dacă sunt puține, mici sau mari, cu slavă sau fără; mântuirea atârnă de virtutea sufletului, de credință, de 83 nădejde, de dragoste, de iubirea de frați, de bunătate, de smerenie. Răsplata acestora este mântuirea.” * A doua zi, după slujba Miezonopticii, a Utreniei și a Ceasurilor, a avut loc Sfânta Liturghie, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei înconjurat de un sobor de 10 preoți și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
doream să văd vestita Mănăstire Secu; mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a ajutat să văd și să trăiesc momente de înălțare duhovnicească și reculegere, pe care, sunt sigur că nu le voi uita niciodată, dat fiind că am călcat cu smerenie pe urme de mari vrednicii românești și ortodoxe. Pr. Prof. Isidor Todoran, Sibiu 31 iulie 1972 Am poposit pentru câteva ceasuri în străvechea ctitorie de la Secu, care păstrează multe comori ale artei noastre bisericești. Mă bucur că prin grija Direcției
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a păstrării neîntrerupte a legii noastre ortodoxe strămoșești pe aceste meleaguri românești. Mulțumim Precuviosului Părinte Stareț Gherontie Ștefan pentru larghețea și ospitalitatea cu care ne-a primit. Pr. Asist. Nicolae D. Necula * 11 iulie 1978 Vizitând Sfânta Mănăstire Secu, cu smerenie ne-am închinat sufletul în fața sfintei icoane a Maicii Domnului „Cipriota”, trăind cu sfinte emoții momente înălțătoare, apoi vizitând și muzeul am rămas impresionați de valorile de cult grăitoare, de bejenia vremurilor trăite de închinătorii acestui așezământ și care astăzi
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
celor ce au făcut cele ce am văzut aici - cel mai profund respect. Fam. Dr. Conțiu Ivan și soția Lucia, Cluj-Napoca * * 15 septembrie 1976 Minunatele și mult prețuitele exponate din acest muzeu sunt demne de admirat și lăudat cu toată smerenia pentru felul cum au fost și sunt păstrate și întreținute. Credința este tot sprijinul vieții și echilibrul sufletesc al omului. Fără credință în Dumnezeu nu însemni nimic. Silvia Baulescu 3 octombrie 1976 Vizitând pentru a patra oară acest muzeu, totdeauna
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Deci iubiți pocăința, dragostea și inima curată să primeze întru voi și Bunul Dumnezeu vă va face fii ai Lui prin botezul Duhului Sfânt. Amin ! Semnătură indescifrabilă 24 iulie 1999 Am revăzut cu bucurie acest sfânt lăcaș cu liniștea și smerenia pe care le resimți respirând aerul din jur. Sunt fericit că asemenea locuri sunt atât de frumos îngrijite și deschise spiritului celor care vin. Dumnezeu este aici prezent cu fiecare respirație a naturii din jur și a rugăciunilor care se
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de mir de aici din Sfânta Mănăstire Secu și am aflat timp și răbdare din partea celor ai locului, daruri frumoase și momente de bucurie în mijlocul acestei binecuvântate liniști, toate acestea pentru a reuși cu voia lui Dumnezeu să pătrundem de smerenie pe greierele cel din toamnă, să întărim credința în sufletele celor slabi și să aducem slavă lui Dumnezeu, Maicii domnului și Sfintei Cruci ! Să ne ajute Dumnezeu să purtăm în suflet recunoștința față de toată obștea sfintei mănăstiri iar pe buze
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
sau aleatoriu. Bunăvoința și echilibru și oglinda sufletului să fie și în continuare la fel, ca să simțim această putere de 140 dincolo de voi în toate cele minunate spre desăvârșirea vieții. Cernat Dan Paul *8 aprilie 2005 Cu sufletul plin de smerenie și iubire, așa cum ne-a lăsat învățătura Sa Mântuitorul, voi trece munții (a câta oară ?), ducând în Ardealul meu lumina lină a ținuturilor moldovene, unde s-a păstrat cel mai bine filonul de credință ortodoxă a neamului meu greu încercat
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Și dacă stăm să ne gândim, e uluitor că un polițist a încercat ușa și că alarma n-a funcționat. Mișcă mâna în care scânteia un obiect de metal, strălucitor ca oțelul în soarele amiezii. Nu era nici urmă de smerenie în glasul ei, nimic care să sugereze scuzele când spuse: - Vă rog să rămâneți acolo unde sunteți, domnule, până când îl chem pe tata. În meseria noastră, cu răspunderile pe care le avem, nu ne place să riscăm niciodată. Ceva nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
multor generații de sfinți și, în templul acela, Omar înțelese Iranul ca pe o lume a fricii. Vru să spună că îi trebuie aer, dar nu spuse, de rușinea mobed-ului. Nici când reveniră la soare, în Omar nu se întorsese smerenia dintr-un templu adevărat. Văzută de-afară, cupola arăta ca o cupă întoarsă cu gura în jos. El voia înapoi, în plăcerea aburului de ceai aromat și a stofelor atinse de maică-sa și de celelalte, care își zâmbeau una
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de a desluși în orice om viu contribuabilul la o înhumare: știa de la ușă procentul de recompensă pe care clientul l-ar fi plătit pentru ca lui să nu-i vină rândul. În sufletul său de tâmplar, pacifist și obișnuit cu smerenia lemnului, Maradona se-nchipuia un negociator: lega viața de moarte printr-un nod simplu, dar cutremurat de recunoștință, precum șireturile unui pantof. Când ajungea între cei din grup, Veterinara părea schimbată și totdeauna le semăna: era vicleană și cam sărată
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și pe pielea mea darurile sale oratorice. Numai că eu nu eram ca auditoriul lui obișnuit. De cum se pornea să-mi facă morală, începeam să casc plictisit, ca să-l pedepsesc, deoarece știam că nu suporta să nu fie ascultat cu smerenie. Când vroiam să-l scot din sărite, izbucneam în râs, ceea ce reprezenta în ochii lui o adevărată insultă, pentru care o palmă răsunătoare pe obrajii mei era prea puțin; de obicei, asemenea obrăznicii aveau urmări și mai rele. Rezultatul a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
profesor... că nu-l iubești pe Dumnezeu dacă nu te îndoiești din când în când de el, că aceia care-l invocă din pură obișnuință, mecanic, nu fac decât să-l ucidă puțin câte puțin prin plictiseală și că orice smerenie prelungită ne-ar fi fatală deoarece l-ar împinge pe Dumnezeu să devină tiranic, de aceea sîntem condamnați la suferința de a sfida uneori cerul... Profesorul și-a făcut cruce și m-a rugat să-mi țin teoriile pentru mine
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cer lămuriri nimănui. Vroiam să nu-l pierd pe Arhivar. L-am găsit stând la masă și primul lucru pe care l-am remarcat a fost că-și adusese un fotoliu în locul scaunului. Individul m-a privit prin ochelari fără smerenia de altădată, întrebîndu-mă cu răceală: "Ce dorești?" Era prima oară că mă tutuia. Arăta foarte sigur de sine și mulțumit, ca în sala cu oglinzi. Mi-a încolțit o bănuială: "Nu cumva...?" Și fuma, pe deasupra. Răsturnat în fotoliu, lovea cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și pe pielea mea darurile sale oratorice. Numai că eu nu eram ca auditoriul lui obișnuit. De cum se pornea să-mi facă morală, începeam să casc plictisit, ca să-l pedepsesc, deoarece știam că nu suporta să nu fie ascultat cu smerenie. Când vroiam să-l scot din sărite, izbucneam în râs, ceea ce reprezenta în ochii lui o adevărată insultă, pentru care o palmă răsunătoare pe obrajii mei era prea puțin; de obicei, asemenea obrăznicii aveau urmări și mai rele. Rezultatul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
profesor... că nu-l iubești pe Dumnezeu dacă nu te îndoiești din când în când de el, că aceia care-l invocă din pură obișnuință, mecanic, nu fac decât să-l ucidă puțin câte puțin prin plictiseală și că orice smerenie prelungită ne-ar fi fatală deoarece l-ar împinge pe Dumnezeu să devină tiranic, de aceea suntem condamnați la suferința de a sfida uneori cerul... Profesorul și-a făcut cruce și m-a rugat să-mi țin teoriile pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cer lămuriri nimănui. Vroiam să nu-l pierd pe Arhivar. L-am găsit stând la masă și primul lucru pe care l-am remarcat a fost că-și adusese un fotoliu în locul scaunului. Individul m-a privit prin ochelari fără smerenia de altădată, întrebându-mă cu răceală: „Ce dorești?” Era prima oară că mă tutuia. Arăta foarte sigur de sine și mulțumit, ca în sala cu oglinzi. Mi-a încolțit o bănuială: „Nu cumva...?” Și fuma, pe deasupra. Răsturnat în fotoliu, lovea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Nu te scuza fiindcă ai ghicit adevărul, ci doar că n-ai priceput ce se ascunde în spatele lui. Regele e răscolit de durere din cauza a ceea ce s-a întâmplat. De-atunci nu mai are somn. Am dat dovadă de o smerenie de care nu m-aș fi bănuit în stare, dar, cu toate astea, n-am izbutit să pun frâu limbii: - Înălțimea Ta, devotamentul pe care ți-l datorez mă împiedică să îți spun că trecem printr-un moment foarte greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ani, fiul lui Constantin, în timp ce senatul conducea imperiul. - Acest senat trimite o scrisoare mărețului rege al longobarzilor, și-au încheiat ambasadorii relatarea. I-am citit lui Rotari epistola, care m-a convins imediat. Iată cum începea: „Senatorul Giuliano scrie cu smerenie regelui longobarzilor, Rotari. Stiliano, bărbatul cel drept care vă stă alături, o Cezar al Italiei, știe că vorba mea cântărește mai mult decât tăișul unei săbii...“ În continuare îi relata că Martina vânduse Egiptul arabilor, care stăpâneau deja Persia și Cirenaica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fiul pe pământ? El a ales pântecele cel mai neprihănit, sufletul cel mai frumos, mintea cea mai aleasă: pe Maria. În momentul concepției, ea a fost ușa dintre cer și pământ. Mergi la ușa aceea, iar nu la altele, cu smerenie și credință, căci n-a fost nicicând închisă. Și asta nu pentru a face să iasă și să intre moartea crucii, ci gloria învierii. Leapădă-te de mândria ta și nu mai spune: știu, fiindcă am călătorit mult prin lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Atotputernic, în loc să-i prețuiască esența intimă, care nu poate fi definită prin asemenea cuvinte.2 Te-am pus doar în gardă și mă rog pentru tine să te eliberezi de aroganța minții. Află că fiica înțelepciunii și a cunoașterii este smerenia. Lasă-te încrezător în brațele Sale, căci puterea stă în Mântuire. Adio, Stiliano; ai crezut că mi-ai fost doar discipol și, de fapt, mi-ai fost totodată și învățător“. Nu mai știu de câte ori am citit-o și răscitit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
lui Mircea Eliade și a cititorului de rând Din punct de vedere gramatical, cuvintele ,,sacru” și ,,profan” reprezintă două dintre numeroasele perle ale vocabularului ce îl ajută pe om să afirme anumite concepte și nelămuriri, porniri în unele domenii și smerenie în sânul altor științe și lucruri neelucidate pentru mintea omului de rând. Dincolo de aceste probleme cotidiene care îi pun pe oameni în polemici și îi întorc unul împotriva celuilalt, aceste două cuvinte exprimă două hotare aflate unul în celălalt, dar
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
fi cântărind, în celălalt taler păcatele mele cele multe; orgoliul meu, ușurătatea și trufia mea?!... Și, de n- ar fi decât uitarea numelui Tău în viața mea de toate clipele!... Nu-i ea, oare, bătrânica, mai aproape de Tine, Doamne?!... cu smerenia ei, cu cumințenia ei, cu credința ei întreagă!... Simt, Doamne, că pe ea o iubești mai mult!... Răspundemi, Doamne, ca poate să mă îndrept, ce Lângă dânsul un greieraș începu a scânci subțire și trist... cri-cri... cri-cri!... Grămezile de frunze
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]