1,992 matches
-
militară, urmată de o succesiune de regimuri dictatoriale, până la alegerile din 1987, care impune ca președinte pe Roh Tae Woo care promite liberalizarea sistemului politic. Situația politică rămâne tensionată (acțiunile opoziției, mișcările de stradă, În special studențești), periclitând stabilitatea climatului social-politic, și procesul de democratizare. Conform Constituției (25 februarie 1988), Coreea de Sud este o republică prezidențială, cu un sistem pluripartitist (Partidul Democrat Milenium, Partidul Liberal Democrat Național, Partidul Marii Națiuni ș.a.), compusă din 9 provincii și șapte orașe speciale inclusiv capitala Seul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a perceput-o ca situație de criză. Elementul de criză este un loc comun, tipic literaturii apocaliptice. Ceea ce întâlnim în Apocalips: îndemnuri, asigurări, avertismente, amenințări, binecuvântări, sunt elemente care trimit la un punct de vedere apocaliptic și nu la circumstanțe social-politice. Apocalipsul nu a fost scris ca răspuns la o situație socială și politică, ci ca răspuns față de moartea și înălțarea lui Cristos. Fără a ne pune în dezacord cu aceste interpretări, nu în mod complet neadecvate, putem să afirmăm că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
insolit) la nivelul expresiei. Reprezentanții români, consideră Mincu, preocupați mai întâi de toate de înnoirea posibilităților expresive, vor fi înclinat spre cel din urmă. Toate mișcările de a. ale secolului al XX-lea se vor supune complexității raporturilor dintre revoluția social-politică și o revoluție literară, articulând astfel, într-un dublu sens, programul lui M. A. Bakunin: „A distruge înseamnă a crea”. Repere bibliografice: Emilian I. Constantinescu, Anarhismul poetic, București, 1932; Radu Gyr, Curente de avangardă în literatura română, „Revista dobrogeană”, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
perioadă în care va fi pasionată de studiile de lingvistică structuralistă și își va face debutul în revista „Tomis”, unde, după absolvirea facultății (1970), va lucra ca redactor. În 1974 este demisă (în urma refuzului de a urma Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”), iar în 1975 se vede destituită și de la Biblioteca Județeană Constanța. Între 1976 și 1980 va colabora cu emisiuni culturale la Televiziune, continuând să publice în „România liberă”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Viața românească” ș.a. Va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
până la cuvântul lojniță, adică aproximativ a unei treimi din întreaga lucrare. Făurit după modelul instituțiilor similare existente în Occident de la începutul secolului al XX-lea, Muzeul Limbii Române se năștea în capitala unei Transilvanii în care avuseseră loc sensibile mutații social-politice, marcate de dispariția Muzeului Ardealului (Erdélyi Museum) și a Universității maghiare. Emulația care a caracterizat climatul cultural în acele momente e de presupus să fi avut o influență, până la urmă polemică, și în ceea ce privește alegerea numelui institutului românesc. Pe de altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
jurnale, confesiuni comentate, comentarii în marginea textelor unor autori iluștri (Nietzsche, Cioran), colecții de note de lectură, acumulări de citate și de referințe bibliografice, montaje de fragmente eseistice pe cele mai diverse teme circumscrise din realitatea cotidiană, prozaic-derizorie, din actualitatea social-politică (scrutată, aceasta, din punctul de vedere al omului de cultură și, totodată, din cel al omului „oarecare”, al „omului precar”, fără morga tehnicistă a analistului politic ori a politologului), dar și din domeniul antropologiei culturale, al istoriei ideilor ori mentalităților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
demn de hulă și ocară din Ana Roșculeț, nuvelă în care, dealtminteri, Preda e departe de a da măsura talentul său. Cred că urmarea a fost, din partea autorului, o preocupare deosebit de sârguincioasă, dar aproape exclusivă, pentru justa înțelegere a structurii social-politice din satul anilor 1950. De aici succesul din Desfășurarea. Dar tot de aici, o oarecare uscăciune a faptelor povestite. Nu vedem, în Desfășurarea, nici casele, nici drumul, nici pământul, nici copacii, nici animalele. Nu simțim, ca în primul volum, «căldura
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sine arată integrarea totală în societatea românească a conaționalilor de peste Prut. Se oferă, astfel, Basarabiei, și prin învățământ, condiții de participare în toate sectoarele vieții gratitudine”. Opera sa o continuă succesorul său I. Timofte, contribuind aici cu 9 titluri. 4 social-politice și culturale din țara noastră. Personalitățile menționate reprezintă potențialul creator al unei provincii - Basarabia - și numai dintr-un singur centru universitar - Iași. Volumul se adaugă altor lucrări publicate în țară cum ar fi iconografia maramureșeană întocmită de Vasile Iuga sau
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916), C. Stere sa definit ca teoretician al poporanismului, ca fondator al revistei Viața românească, ca profesor și rector al Universității ieșene, s-a remarcat ca o mare figură a gândirii social-politice românești. Născut la 1/13 iunie 1865, în localitatea Cerepcău din județul Soroca, C. Stere a primit primele cunoștințe de carte în satul natal. Apoi a plecat la Chișinău, unde a urmat cursurile liceale. Epoca de tinerețe a fost marcată
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
al lui C. Stere stă în puterea de evocare a anilor îndepărtați ai tinereții sale aventuroase în pagini de reală creație literară. Deși a rămas la nivelul unui intelectual revoluționar-democrat, cu orientări radicale până la sfârșitul vieții sale, prin concepția sa social-politică, prin tezele pe care le-a susținut cu privire la dezvoltarea economică și socialpolitică a țării, C. Stere s-a situat în rândul figurilor luminoase de patrioți și gânditori ai poporului român, care a militat pentru înfăptuirea unor transformări cu conținut social-democratic
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
românească; nici presa maghiară sau a altor etnii nu reprezintă ținta cercetării noastre directe, decât tot prin prisma analizei comparative) dintr-o perspectivă concretă de cercetare nemijlocită a surselor primare. Printre obiectivele cercetării noastre, se află identificarea și definirea coordonatelor social-politice ale perioadei, evidențierea evenimentelor și măsurilor determinante pentru înființarea și evoluția presei catolice, deficiențele de consolidare ale acesteia în România înainte și după Marea Unire, depistarea eșalonului de utilizatori ai presei catolice românești (publicul căruia i se adresa) și stabilirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
problemei; în al doilea rând, urmărim individualizarea presei catolice și surprinderea modului de abordare a acestui gen de presă. În al doilea capitol am vizat într-o manieră mai descriptivă redarea tabloului general al presei catolice din România (în contextul social-politic din statul român), insistând pe prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași. Ultimul capitol al lucrării este dedicat identificării ideii centrale a dezvoltării presei catolice românești și anume surprinderea modalităților și a încercărilor de unificare a publicațiilor din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în viața publică, prezentăm și analizăm rolul avut de centrele create de către unii intelectuali catolici laici în jurul unor publicații catolice din Occident. Acestea au influențat structura și evoluția concepției Bisericii asupra mijloacelor de comunicare (vom arăta cum a afectat situația social-politică din aceste state poziția Bisericii vizavi de mass-media și în ce măsură a fost interesat Vaticanul de crearea unei mișcări catolice în sfera social-politică, prin intermediul presei). Foarte important pentru cercetarea noastră a fost studiul Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic din care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Acestea au influențat structura și evoluția concepției Bisericii asupra mijloacelor de comunicare (vom arăta cum a afectat situația social-politică din aceste state poziția Bisericii vizavi de mass-media și în ce măsură a fost interesat Vaticanul de crearea unei mișcări catolice în sfera social-politică, prin intermediul presei). Foarte important pentru cercetarea noastră a fost studiul Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic din care am identificat normele și condițiile înființării și dezvoltării unei publicații catolice, dar și rolul și locul acesteia în cadrul Bisericii și a societății
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
el în trei secvențe dedicate presei din cele trei sate catolice menționate) cuprinde informații despre mijloacele de comunicare și modul în care s-a dezvoltat presa în aceste țări, dar și felul în care aceasta a fost influențată de evoluția social-politică. Această prezentare (foarte succintă, dar necesară) a fost realizată pentru a se putea face o comparație cu situația presei catolice din România, ținând cont în primul rând de diferențele majore existente (mai ales din punctul de vedere al statutului confesiunii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al XX-lea ce este împărțit în trei subcapitole, cu mai multe secvențe. În primul subcapitol Biserica Catolică din România realizăm o scurtă prezentare a situației Bisericii Catolice din țară, modul de organizare a acesteia, raportul cu statul și schimbările social-politice din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ulterior în Presa catolică din România. Prezentare generală, facem un inventar și o radiografie a publicațiilor catolice din perioada supusă cercetării (pornind de la geneza presei catolice din teritoriile românești), focalizându-ne atenția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unor state vecine precum Ungaria sau Polonia. Proiectele unui cotidian catolic în România surprinde multiplele încercări de înființare a unui ziar catolic în capitala țării, care să fie reprezentativ pentru toți catolicii din România și care să trateze și teme social-politice, depășind astfel granițele confesionale (prezentăm ca un studiu de caz un proiect al AGR-ului). Nici intervenția sau susținerea directă a Vaticanului nu a reușit să unifice diversele forțe catolice din România, să le facă să conlucreze și să realizeze
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ritm mai lent comparativ cu statele catolice din Occident). Am cercetat documente referitoare la evoluția concepțiilor asupra mijloacelor de comunicare socială și a presei catolice, memorii, jurnale, calendare, publicațiile periodice catolice din intervalul respectiv (dar și alte tipărituri cu caracter social-politic), studii și articole ale unor publiciști ai perioadei analizate, lucrări speciale și generale referitoare la subiect, enciclicile papale și alte documente ale ierarhiei bisericești privitoare la mijloacele de comunicare, precum și surse de pe internet (menite să completeze unele informații și materiale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și dezvoltării publicațiilor religioase a fost direct proporțională cu tradiția catolică, dezvoltarea culturală, mărimea comunității din țările respective, dar și cu posibilitățile economico financiare, ținând cont și de situația politică din respectivul stat. A existat o legătură directă între contextul social-politic și cultural din diferite state și modul de manifestare al publicațiilor catolice, a viziunii Bisericii privitoare la rolul presei în societate. Mijloacele de comunicare au reprezentat pentru Biserica Catolică o formă de propagandă, ce nu s-a manifestat în forma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și dezvoltarea mijloacelor de comunicare, organizarea de evenimente și manifestări specifice fenomenului media și nu în ultimul rând, sărbătorirea unei Zile mondiale a presei încă din perioada interbelică, demonstrează importanța majoră pe care Biserica Catolică a acordat-o comunicării. Transformările social-politice și culturale produse odată cu trecerea la modernitate au făcut ca Biserica Catolică să-și regândească poziția în societate, relațiile cu credincioșii, raporturile cu statele de pe scena internațională și cu diversele organisme internaționale; principalul obiectiv era menținerea unității, a puterii spirituale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țări unde confesiunea catolică era minoritară; aceștia din urmă, întorși în țările lor, au inițiat și dezvoltat o presă catolică locală, nu de puține ori cu sprijinul chiar și financiar, al Vaticanului 253. A existat o legătură directă între contextul social-politic și cultural din diferite state și modul de manifestare al publicațiilor catolice, a viziunii Bisericii privitoare la rolul presei în societate. Mijloacele de comunicare au reprezentat pentru Biserica Catolică o formă de propagandă, ce nu s-a afirmat în forma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că realizarea unei ierarhii catolice locale era benefică. Înființarea a fost posibilă și datorită faptului că aceasta era subordonată direct Vaticanului și nu altor structuri din statele vecine, care ar fi putut folosi situația pentru a se amesteca în problemele social-politice ale catolicilor din România. În iunie 1884, monseniorul Paoli a comunicat Sfântului Scaun faptul că regele Carol I era de acord cu numirea monseniorului Niccolo Giuseppe Camilli ca episcop de Iași, fără a crea însă o a treia dieceză la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
așa cum reiese din legea din 1948 privind confesiunile, era ambiguu; cea de-a doua ca mărime dintre bisericile din România nu era nici legală, nici ilegală, adică nerecunoscută, însă era tolerată. II.2. Presa catolică din România. Prezentare generală Cadrul social-politic și economic al începutului de secol al XX-lea298, când în România s-au pus bazele dezvoltării pe principii capitaliste, a imprimat presei trăsături diferite față de perioada precedentă 299. În primul deceniu s-au fixat noi ideologii literare, politice și culturale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost consacrat mitropolitul de Alba-Iulia și Făgăraș, Vasile Suciu. Treptat, revista a fost citită și în Transilvania. În Lumina creștinului erau relatate atât evenimente religioase (precum numirea primului nunțiu apostolic de Vatican la București în 1921583), cât și evenimente social-politice (încoronarea regelui României Ferdinand I la Alba-Iulia). La împlinirea a zece ani de activitate, în 1923, s-au publicat pe parcursul a mai multor numere aprecierile la adresa revistei, făcute de personalități precum: episcopul Alexandru Nicolescu de la Lugoj, arhiepiscopul R. Netzhammer de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cu instituțiile sale, la nivel mediatic, printr-o publicație puternică, reprezentativă, ancorată în problemele contemporane (inclusiv cele politice), așa cum fusese Albina. Albina 872 a fost singurul cotidian catolic însemnate ce a apărut la București și care a tratat probleme social-politice, economice, culturale și religioase; avea o bună răspândire, și era de un interes major pentru Vatican, care l-a și finanțat pe întreaga perioadă a apariției sale (patru ani). Tipărirea acestui ziar a fost posibilă așadar datorită sprijinul și cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]