2,175 matches
-
cu un mic turn în formă octogonală deasupra naosului. Lungimea sa este de 10 m, iar lățimea de 5 m. Construită pe o coastă de versant, biserica are o diferență de nivel de aproximativ 70-80 cm între cota superioară a soclului pereților laterali ai bisericii și cota terenului din zonă, pe o distanță de numai 5 m. Biserica are o fundație și soclu din zidărie de piatră, peste care au fost așezate tălpi din bârne groase de stejar. Bârnele de stejar
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
o coastă de versant, biserica are o diferență de nivel de aproximativ 70-80 cm între cota superioară a soclului pereților laterali ai bisericii și cota terenului din zonă, pe o distanță de numai 5 m. Biserica are o fundație și soclu din zidărie de piatră, peste care au fost așezate tălpi din bârne groase de stejar. Bârnele de stejar au fost cioplite în patru fețe, de secțiune pătrată, fiind așezate în cununi orizontale și încheiate la colțuri în "cheotori" după sistemul
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
acestea au fost duse în refugiu și amplasate în fața Muzeului de Istorie din Turda. Mulți ani, nu s-a mai știut cui îi aparțin statuile și cine a fost autorul lor. În 1995, un individ a încercat să demonteze de pe soclu bustul lui Decebal pentru a-l vinde că metal reciclabil. Alertați, angajații muzeului din Turda au sesizat autoritățile locale, care au aflat că busturile sunt propietatea administrației clujene. Primarul de atunci al Clujului, Gheorghe Funar, a ridicat cele două busturi
Ettore Ferrari () [Corola-website/Science/317229_a_318558]
-
de vest, fiind realizat dintr-o suită de subansambluri constructive caracteristice, toate realizate și îmbinate exclusiv prin tehnici tradiționale ale lemnului. Suprastructura bisericii se află în stare de echilibru, dar prezintă deteriorări în zona de contact a stâlpilor la nivelul soclului. Au fost deteriorate de asemenea tălpile inferioare ale turnului precum și o parte din contrafișe. Au fost înlocuite o serie de elemente în structura coifului turlei și șarpantei, pentru a reveni la silueta originală. Lucrările de renovare au fost terminate în
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
Bilan, cel care a realizat și bustul lui Simion Florea Marian, amplasat în parcul din fața casei memoriale. Bustul din holul Colegiului „Ștefan cel Mare” este realizat din bronz și are o înălțime de 0,77 metri. Se află pe un soclu din piatră, de culoare albă, cu înălțimea de 1,58 metri. În soclu este încastrată o placă, tot de culoare albă, cu următoarea inscripție: Pe postamentul în plan înclinat din fața soclului, în data de 2 iulie 2004, a fost montată
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
parcul din fața casei memoriale. Bustul din holul Colegiului „Ștefan cel Mare” este realizat din bronz și are o înălțime de 0,77 metri. Se află pe un soclu din piatră, de culoare albă, cu înălțimea de 1,58 metri. În soclu este încastrată o placă, tot de culoare albă, cu următoarea inscripție: Pe postamentul în plan înclinat din fața soclului, în data de 2 iulie 2004, a fost montată o placă memorială pentru a marca 500 de ani de la trecerea în neființă
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
înălțime de 0,77 metri. Se află pe un soclu din piatră, de culoare albă, cu înălțimea de 1,58 metri. În soclu este încastrată o placă, tot de culoare albă, cu următoarea inscripție: Pe postamentul în plan înclinat din fața soclului, în data de 2 iulie 2004, a fost montată o placă memorială pentru a marca 500 de ani de la trecerea în neființă a lui Ștefan cel Mare. Placa conține următorul text: "„In Memoriam Domnului Ștefan cel Mare și Sfânt - 2
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
adică pământ amestecat cu pleavă; a urmat apoi „văcălitul”, așternerea unui strat subțire de „ceamur”, argilă amestecată cu pleavă fină. După uscarea văcăliturii s-a procedat la văruirea pereților. Acum biserica este tencuită, iar temelia este din piatră, cu un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Înainte sub tălpile bisericii se afla doar un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
un sobor de preoți în număr de 24, când preacucernicul Pr. Roman Bereteu a fost ridicat la rangul de iconom stavofor. Văzând frumusețea așezământului bisericii, care este situată pe o colină asemenea Golgotei, s-a trecut la împrejmuirea ei cu soclu din piatră cioplită și lemn din esență tare, lucrare executată de meșteri din Moisei, Tg. Lăpuș și Borșa, jud. Maramureș. Iluminatul interior și exterior a fost făcut în aceeași perioadă. Intrarea în curtea bisericii se face printr-o poartă sculptată
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
și absida altarului de formă semicirculară. Fațada monumentului este din piatră și cărămidă, zidurile având o grosime de 1,70 m. Pe fațada bisericii se află 28 arcade oarbe; cele zece de pe absida altarului au dimensiuni mari și coboară până la soclu, iar cele din dreptul pronaosului și naosului sunt aproximativ de mărimea ferestrelor și așezate la același nivel. Sub cornișă se află un rând de 45 de ocnițe mici și 12 metereze fixate din loc în loc. Cornișa este susținută de console
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
care N.A. Bogdan spunea că ar avea conform tradiției vreo 1000 de ani. În curtea bisericii, în apropiere de absida altarului, se află cavoul binefăcătorilor din familia Rusovici. Mormântul lor este înconjurat de un gard vechi de fier forjat cu soclu în partea de nord și de est, iar în partea de sud și vest, cu un gard de fier mai mic, fără soclu, confecționat recent odată cu poarta mare, ușile și ramele de la ferestrele bisericii. În acest cavou, sub o cruce
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
cavoul binefăcătorilor din familia Rusovici. Mormântul lor este înconjurat de un gard vechi de fier forjat cu soclu în partea de nord și de est, iar în partea de sud și vest, cu un gard de fier mai mic, fără soclu, confecționat recent odată cu poarta mare, ușile și ramele de la ferestrele bisericii. În acest cavou, sub o cruce din marmură neagră, sunt înmormântați Vasile Rusovici (8 septembrie 1849 - 27 iulie 1923) și soția sa, Maria Rusovici (1 mai 1857 - 24 aprilie
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
este amplasată pe un soclu în Piața Mihail Kogălniceanu și îl înfățișează pe omul politic, istoricul și scriitorul Mihail Kogălniceanu, în picioare, cu mâna dreaptă sprijinită în șold și cu piciorul stâng ușor împins spre înainte. Statuia a fost executată în bronz în anul 1936
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din București () [Corola-website/Science/319852_a_321181]
-
și îl înfățișează pe omul politic, istoricul și scriitorul Mihail Kogălniceanu, în picioare, cu mâna dreaptă sprijinită în șold și cu piciorul stâng ușor împins spre înainte. Statuia a fost executată în bronz în anul 1936 de către sculptorul Oscar Han. . Soclul în formă de trunchi de piramidă, în trei trepte, are înălțimea de 6 metri, iar statuia ce îl reprezintă pe Mihail Kogălniceanu în picioare, în poziție de orator, are 3 metri înălțime. Statuia lui Mihail Kogălniceanu este declarată monument de
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din București () [Corola-website/Science/319852_a_321181]
-
Rîșcanu, în anul 1927, din bronz provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a 10-a aniversare a unirii Basarabiei cu România, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectat de E. A. Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi. Monumentul avea, în total, 11,20 metri înălțime. Soclul era compus din 5 pietre monolite și avea 6 metri înălțime
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
10-a aniversare a unirii Basarabiei cu România, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectat de E. A. Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi. Monumentul avea, în total, 11,20 metri înălțime. Soclul era compus din 5 pietre monolite și avea 6 metri înălțime. Statuia are 5,20 metri înălțime. Pe fațada principală a soclului era dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare - Domnitor al Moldovei. 1457-1504 După ultimatumul sovietic din 1940 statuia a fost
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi. Monumentul avea, în total, 11,20 metri înălțime. Soclul era compus din 5 pietre monolite și avea 6 metri înălțime. Statuia are 5,20 metri înălțime. Pe fațada principală a soclului era dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare - Domnitor al Moldovei. 1457-1504 După ultimatumul sovietic din 1940 statuia a fost transportată la Vaslui, unde a fost instalată lângă biserica Sfântul Ioan, ctitorită chiar de marele voievod. În august 1942, statuia a fost
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
amplasat pe un postament sărac din ciment. Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost restaurat în anii 1942 și 1945, iar în anul 1990 de către Combinatul de Restaurare al Ministerului Culturii din Moldova. În 1990, monumentul a fost reamplasat. Noul soclu a fost executat tot din piatră de Cosăuți de către arhitectul Eugen Bernardazzi, fiul lui Alexandru Bernardazzi. O dată cu reinstalarea monumentului, au fost restabilite și inscripțiile inițiale.
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
de seamă. Acestea se disting de celelalte biserici de lemn de sate, ctitorite de mici boieri de țară, obști de moșneni sau clăcași, prin nivelul calitativ ridicat al dulgheritului și al înzestrării interioare. Biserica se remarcă prin așezarea pe un soclu înalt de calcar, ce îi dă aerul unei case boerești, planul cu pridvor, tindă, naos și altar în retrageri succesive, prin rafinamentul îmbinărilor și decorațiilor dulgherești, prin colecția de inscripții adunate pe pereții exteriori, icoanele de o bună calitate artistică
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
și cea a stăreției. Biserica a fost construită după planul simplu, treflat, caracteristic multora dintre monumentele bisericești înălțate în vremea lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Materialul de construcție folosit a fost piatra brută la zidurile drepte și la soclu și cărămida la conturarea ferestrelor și a ocnițelor. Absidele laterale și absida altarului au câte cinci firide mari, desupra cărora se află un șir de ocnițe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele și ocnițele se regăsesc și la turla
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
din lemn, fie din cărămidă, care se succed fără întrerupere pe aceeași suprafață într-un interval de timp cuprins între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și mijlocul secolului al XVI-lea. Au existat două biserici succesive cu soclul de piatră de carieră, legată cu un mortar friabil și cu elevația din lemn. Ambele biserici de lemn au fost mistuite de un incendiu. Au fost găsite morminte ce datează din perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
lungul timpului mai multe modificări, Biserica "Învierea Domnului" a păstrat totuși planul inițial intact, încadrându-se tipului de biserică de târg (copiind aproape exact planul bisericii lui Ștefan cel Mare de la Piatra Neamț). Biserica este construită din piatră brută, cioplită la soclu, colțuri și contraforturi. Pe lângă aceasta, în anumite locuri s-a folosit și cărămidă (la picioarele arcadelor, la firidele alungite și la ocnițe). Biserica are dimensiuni relativ reduse: 21,40 m lungime și 5,80 m lățime - în interior, 24,40
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
nișe aflate în partea stângă și dreaptă a intrării în biserică au fost amplasate două statui: Statuia Sf. Ioan Nepomuk, realizată de C. Hofman din Cernăuți, și Statuia Sf. Caietan, donată de Kajetan Theodorowicz în 1861 (după cum este scris pe soclul ei: ""Gewidmet von Kajetan THEODOROWICZ 1861""). Biserica a fost renovată în anul 1871, cu acest prilej fiind instalată orga care mai funcționează și astăzi. Noi lucrări de renovare s-au executat în anii 1894 , 1935 și 1980. În anul 1930
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
împlinește astăzi intrând în Bucovina, în Suceava, îndreptându-se spre Cacica, acolo unde este Maica Domnului, cea care ne unește pe toți: catolici, ortodocși, români, polonezi, ucraineni, credincioși de toate confesiunile"". Statuia a fost amplasată în fața bisericii romano-catolice pe un soclu de beton care a fost îmbrăcat în marmură. Ea are o înălțime de 1,65 metri și este confecționată din fibră de sticlă. Cu acest prilej, piațeta din fața bisericii a primit denumirea de Piațeta Papa Ioan Paul al II-lea
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
din Suceava a fost construită în plan triconc și are dimensiuni mari, cu o lungime exterioară de 35,10 metri, lungime interioară de 32 metri, lățime de 10 metri (fără abside) și înălțimea până la cruce de 27 metri, având un soclu înalt și de un profil foarte răspândit în secolul al XVI-lea. Are șapte contraforturi, două în colțurile exonartexului, câte două încadrează absidele laterale și unul mai mic sub ferestra altarului. În exterior, biserica este înconjurată la partea inferioară de
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]