2,002 matches
-
patron. Puțini din cei ce au lucrat cu el au îndrăznit să-i înfrunte ideile discutabile, să nu se lase umiliți sau înșelați de dirijorul tiran, pentru care gloria și averea personală - o spune explicit în memoriile sale o mare soprană, Birgit Nilsson - erau adesea mai presus decât muzica. Aceleași observații le făcea, în carnetele sale, și Sviatoslav Richter. Pentru el, Karajan era, în fond, un dirijor „prodigios“, capabil, într-o interpretare a Simfoniei a 8-a de Bruckner, să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
la un recital al Luizei Borac. Institutul cultural maghiar de la Praga are chiar o mică sală și un pian de concert. Ai noștri ca ai noștri: un pian dezacordat își trăiește bătrânețile la ambasada pragheză și, ascultând odată acompaniamentul unei soprane prea binevoitoare, am jurat să nu mai calc la nici un așa-numit concert. Am mai fost totuși la unul, în sala împrumutată, tot binevoitor, de institutul maghiar, dar invitatul român, un tânăr începător în ale viorii, și acordurile lui aproximative
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
mai complicată decât când pleacă ultimul metrou de la Highbury și Islington. Capitolul 17tc " Capitolul 17" A doua zi m-a trezit telefonul care, din moment ce nu îl pusesem pe robot, suna întruna, țipând la mine ca un disc zgâriat cu o soprană proastă de coloratură, până când, bombănind, m-am îmbrăcat în chimono și am coborât scările să răspund. Luasem hotărârea, pentru a mia oară, să cumpăr un prelungitor. Acum chiar îmi permiteam să fac asta. Nu mai aveam nici o scuză. La telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
la el!) și vocalist yodelin’, Chad Wackerman, un tânăr baterist venit dinspre jazz, competent și rapid. Iar Bobby Martin este un muzician complet: clape, instrumente de suflat, voce întinsă pe n-șpe octave! Omul poate reda chiar și partituri de soprană, fără să forțeze, la o înălțime ce contrabalansează vocea sobră, de bas profund melodios, particularitatea lui Frank Zappa! Combinația aceasta, al cărei termen de comparație se găsește doar în lumea operei, alcătuiește un ansamblu - aș scrie preclasic, dacă vocabula „operă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
cu instumentele lor deloc fantastice exact acolo unde și cum au dorit ei să fie: Live in your living-room! SCRISOARE PENTRU MELOMANI Nelly Miricioiu: „Iubesc muzica, dincolo de orice explicații...“ Victor ESKENASY M-am bucurat să o ascult din nou pe soprana Nelly Miricioiu, întoarsă în România și strălucind, vinerea trecută, în versiunea de concert a operei Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea. Transmisia directă pe internet de către Radio România Muzical a fost impecabilă, după cum impecabil a fost și profesionalismul prezentării redactorilor postului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Francesco Cilea. Transmisia directă pe internet de către Radio România Muzical a fost impecabilă, după cum impecabil a fost și profesionalismul prezentării redactorilor postului de radio care, în mod uimitor, nu are încă frecvențe în toată țara. Cert, eroina serii a fost soprana care a studiat la Iași, dar este stabilită de decenii în Marea Britanie și a cărei voce, farmec și inteligență le sunt relativ puțin cunoscute melomanilor mai tineri. Pe Nelly Miricioiu am cunoscut-o indirect, pe discurile casei britanice Opera Rara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Hermannstädter Symphony/Simfonia Sibiului, și Simfonia nr. 2 de Ludwig van Beethoven. Surpriza a venit însă între aceste două lucrări, când s-a interpretat, în primă audiție, Monologul pentru voce și orchestră Soliloquia, de Michael Rădulescu, cu participarea invitatei speciale, soprana Pirjo Kalinowska, din Polonia. Lucrarea a fost aplaudată intens, mulți dintre spectatori apreciind-o ca pe una dintre cele mai interesante prezentate în acest an la Sibiu. Dirijorul Martin Seighart a condus timp de câțiva ani Orchestra Simfonică de Cameră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
soțul regretatei și excepționalei mezzosoprane care a fost Elena Cernei, una din solistele cvartetului vocal ce interpretează cele două capodopere. Indiscutabil, interpretările și înregistrările sunt de o mare calitate, iar remasterizarea pe discurile compact fără cusur. Vocile soliștilor, mai ales soprana și mezzosoprana, eroinele Marii misse mozartiene, impresionează prin emisia vocală clară, cristalină, de o mare puritate. Excepționale mi se par corurile Filarmonicii și Radioului, conduse în epocă de Dumitru D. Botez și Ștefan Mureșianu. Îi las pe criticii de profesie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
ales de concepția mozartiană modernă a lui Constantin Silvestri, în tradiția pământeană a unui Hermann Scherchen în anii ’50. Comparațiile cu interpretările de epocă sunt posibile, înregistrări contemporane, cu Eugen Jochum și Ferenc Fricsay pe podium și mari voci de soprane, ca Irmgart Seefried sau Maria Stader fiind astăzi disponibile pe discuri Orfeo d’Or sau Deutsche Grammophon. Cum s-a mai întâmplat cu înregistrările istorice românești readuse pe disc, semne de întrebare pun identificările soliștilor, orchestrelor și ale datei concertelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
a condus Orchestra Filarmonică „George Enescu“, ci pe cea a Radiodifuziunii Române. Lucrul este cert. Iar, cel puțin în concertul de la 25 ianuarie, potrivit concertografiei lui Octavian Lazăr Cosma (înregistrarea Electrecord ni se spune că a fost făcută pe 27), soprana ar fi fost Emilia Cironeanu, ce își făcea debutul, și nu Emilia Petrescu, așa cum figurează în prezentarea discului. În lipsa unui dicționar muzical serios și exhaustiv, dubiile vor persista, inevitabil, fără o cercetare completă a documentației timpului. În paranteză fie spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
la Înfățișare, nu prea Înalt, cu o față veselă, cu ochi vioi și plini de energie, cu fața mereu zâmbitoare. Preda cu multă competență și experiență pedagogică. Maria Boxan absolventă a Școlii Eparhiale În anul 1930. Apreciată pentru vocea sa soprano a avut succese și pe scena teatrului din Chișinău. Cu prilejul unui spectacol la București la care a participat M.S. Regina Maria i s-a Înmânat diploma pentru premiul I cu distincții și o casetă cu ustensile pentru lucrul de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
finanțe și cavaleri de industrie erau gata să-l sprijine în "Operațiunea Bucegi", cum singur și numai pentru sine botezase aducerea lui Caraiman la București. Totul, sau aproape totul, fusese aranjat. Semăna foarte mult cu turneul fulger al unei celebre soprane, pitoresc, eficiență, pompă. Nici o picătură de sînge, cîteva butoaie de benzină pentru avionul personal care întîi va ateriza în acel fund de țară, Vladia parcă, unde Caraiman va fi atins la cea mai sensibilă coardă a sufletului său orgoliul. I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
die Peri. Rar cântat în concert, relativ greu disponibil în magazinele de discuri (dar nu și pe Internet), oratoriul reapare acum într-o versiune istorică, în colecția Archives a casei germane Arts. Doi soliști de excepție dau culoare particulară textului, soprana Margaret Price și baritonul Wolfgang Brendel. Corul și orchestra simfonică a radiodifuziunii italiene din Roma îmbracă totul într-o aură luminoasă, grație baghetei lui Giulini. Înregistrarea live a concertului a fost captată în 1974. Paradisul și Peri, oratoriu „romantic“ după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Nicolai Gedda și orchestra din Düsseldorf. Astăzi este aproape de negăsit și n-am putut-o asculta. I-a luat locul apoi o înregistrare din 1999, dirijată de John Elliot Gardiner. Alături de ea, foarte competitiv este un alt album, Supraphon, cu soprana Karita Mattila în rolul lui Peri. Înregistrarea făcută de Gerd Albrecht are o particularitate ce poate deranja: Corul Filarmonicii din Praga, altfel perfect, cântă în limba cehă. Disponibil este și un disc Ars Nova, din 2002, ce poate fi uitat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
ce vorbește oare?“ „Toate acestea mă deprimă îngrozitor.“ „Are niște ochi care te bagă în sperieți.“ „Hai la un bar elegant.“ „Hai la San Francisco.“ — Liniște, perverșilor, strigă Ignatius. Ascultați ce vă spun! — Dorian, se rugă cowboy-ul cu voce de soprană lirică. Fă-l să tacă din gură. Ne distram atât de bine! Era o petrecere formidabilă. Nici măcar nu-i amuzant. — E foarte adevărat, întări un oaspete extrem de elegant, a cărui față îngrijită era bronzată cu ajutorul fardului. E într-adevăr insuportabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
curioase din partea studentelor. Răsfoi Collier, apoi Newsweek și două Life, oprindu-se când auzi vocea aspră și furioasă a lui Dudley pe holul de la etajul întâi. Se auzea tot mai tare și mai înspăimântătoare, punctată de scâncetele unei voci de soprană. Fetele se uitară la Mal. El luă altă revistă și încercă să citească. Se auziră hohotele de râs ale lui Dudley, chiar mai înfricoșătoare decât răgetele de dinainte. Studentele se zgâiau acum la el. Mal lăsă Weekly Sportsman și urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
înguste din lemn. Mal urmări acel Ha, ha, ha! până la o ușă pe care se găsea o plăcuță cu numele de „Conroy” pe ea. Era întredeschisă câțiva centimetri. Pe peretele din fund se vedeau fotografiile unor boxeri mexicani. Dudley și soprana nu se zăreau. Mal trase cu urechea. — ...baruri și piñata și boxeri mexicani. E o fixație, fato. Poate că mama ta n-are curaj să te disciplineze, dar eu am. Soprana îl imploră: — Dar Ricardo e un băiat de zahăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fund se vedeau fotografiile unor boxeri mexicani. Dudley și soprana nu se zăreau. Mal trase cu urechea. — ...baruri și piñata și boxeri mexicani. E o fixație, fato. Poate că mama ta n-are curaj să te disciplineze, dar eu am. Soprana îl imploră: — Dar Ricardo e un băiat de zahăr, unchiule. Iar eu... O mână uriașă traversă câmpul vizual al lui Mal, o palmă transformată într-o mângâiere, urmată de un creștet roșcat și cârlionțat, care zvâcni în cadrul îngust și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
era cel mai îndepărtat de Stompanato și de curlangiu. Se auzi cum pornește un aparat de radio, cum scala alunecă peste jazz, peste niște reclame, peste știri, și se oprește la o piesă de operă cu un bariton și o soprană se se oțărau unul la altul și cu o orchestră zgomotoasă pe fundal. Mal avu impresia că-l aude pe Minear țipând, dar muzica era dată la maximum. Mal muncea. În birou - masa de lucru, fișetele și un scrin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o familie modestă. Tatăl, mecanic de tren, mama casnică. „Nu-mi mai aduc aminte momentul când am început să cânt, eram prea mică probabil. Cânt dintotdeauna. Am cântat tot felul de muzică, dar mai ales operă”, mărturisea, în- tr-un interviu, soprana. A absolvit Academia de Muzică din București în 1990, iar vocea neasemuită și prezența scenică cuceritoare au impus-o rapid ca o stea de operă strălucitoare. În 1992, a debutat la Covent Garden din Londra, unde a făcut și prima
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
îi permite un respiro. Filmul despre călătoria divei la mănăstirile românești o arată fericită să redescopere locuri dragi, de sacră liniște și meditație, alături de Roberto Alagna, la rându-i vizibil încântat de frumusețile României. Cea din urmă apariție publică a sopranei în țară s-a petrecut la Gala UNITER, invitată de amfitrionul Ion Caramitru, vizibil emoționat să aibă alături o artistă atât de mare și o femeie atât de frumoasă. Și totuși, concertele în țară ale Violettei Imperiale sunt rarisime evenimente
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
orchestra și corul Filarmonicii Banatul au cântat titani ai muzicii mondiale, la pupitru s-au aflat dirijori, vedete de prim rang. „Aceasta este, însă, cea mai emoționantă întâlnire a noastră, cu o artistă inegalabilă, cu cea mai frumoasă voce de soprană a lumii în acest moment, e un privilegiu și un moment de glorie al istoriei instituției noastre și cred că vine exact la momentul potrivit, când grijile cotidiene și circumstanțe care țin de etapa dificilă a societății românești pun un
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
cu zâmbetul divei, din postere în mărime naturală. O întâlnire la fel de plăcut-posibilă lângă Metropolitan din New York ori în oricare altă metropolă a lumii în care opera își are poporul său ales. Diva este Angela Gheorghiu, cea mai prețuită și cunoscută soprană născută în România, o voce magnifică, neegalată astăzi în roluri precum Violetta Valery, Floria Tosca sau Mimi, o voce cu nuanțe neobișnuite și o frumusețe strălucitoare, aristocratică, senzuală, care o fac dorită, adorată, vânată de toate marile scene ale lumii
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
excepțional, prețios și nesperat, datorat mai ales unor întâmplări... sufletești, căci între Înalt Preasfinția Sa Nicolae, Mitropolitul Banatului, și marea artistă există un sentiment de înaltă prețuire reciprocă. „Este cu adevărat un eveniment însemnat și unic prezența celei mai mari soprane a lumii din acest moment la Timișoara, cu atât mai mult cu cât Angela Gheorghiu nu a mai susținut un astfel de concert în România de aproape zece ani și vă mărturisesc că visam și dincolo de această primă întâlnire a
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
fel ca în ultimii ani, mai fiecare concert este sponsorizat de o mare companie sau organizat în asociație cu serviciile culturale ale ambasadelor britanică, elvețiană, americană sau franceză. Și tot ca de obicei, nu a fost nici un artist român, cu excepția sopranei Anda-Louise Bogza, membră de ani buni a echipei Operei de Stat cehe, la acest festival deținând rolul principal în montarea în premieră a Fanciullei del West de Puccini. O specialitate a Festivalului praghez o constituie organizarea unor concerte tematice, anul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]