7,703 matches
-
România s-ar fi pus la adăpost și că va intra într-o perioadă de liniște și cu vecinii săi revizioniști, lucru susținut de vizita la București pe 8 mai 1939 a primului locțiitor al comisarului poporului pentru Afacerile Externe sovietic Vladimir Petrovici Potemkin, care a avut o întâlnire cu ministrul nostru de Externe în funcție, Grigore Gafencu. Printre altele, în turneul balcanic, oficialul de la Kremlin urmărea două obiective: mai întâi, o testare a stării de spirit a statelor sud-est europene
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și de oficiali ei o atitudine manifestată în „planul unei rele voințe, rele credințe și ostilități crescânde”. După 17 septembrie 1939, când Wehrmacht-ul declanșase ultimul asalt asupra Varșoviei, iar trupele Armatei Roșii invadaseră Polonia dinspre frontiera ei de est, sovieticii recurg la o presiune crescândă la granița română de pe Nistru. Sunt semnalate concentrări masive de trupe în apropierea frontierei româno-ruse, care în condițiile ocupării răsăritului Poloniei s-a extins de la 812 km la 1 158 de km. În anumite zone
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
română de pe Nistru. Sunt semnalate concentrări masive de trupe în apropierea frontierei româno-ruse, care în condițiile ocupării răsăritului Poloniei s-a extins de la 812 km la 1 158 de km. În anumite zone de pe Carpații nordici și de pe Nistrul superior sovieticii periodic amenințau și simulau atacuri. În desele divergențe, pe care ofițerii români le aveau pe frontieră cu comandanții sovietici, aceștia făceau și insinuante chestionări privind trupele poloneze, refugiate sub presiunea celor naziste și bolșevice în România, pe care le considerau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
s-a extins de la 812 km la 1 158 de km. În anumite zone de pe Carpații nordici și de pe Nistrul superior sovieticii periodic amenințau și simulau atacuri. În desele divergențe, pe care ofițerii români le aveau pe frontieră cu comandanții sovietici, aceștia făceau și insinuante chestionări privind trupele poloneze, refugiate sub presiunea celor naziste și bolșevice în România, pe care le considerau drept „bande înarmate” ce trebuiau „zdrobite” cu fermitate. Asemenea dialoguri se purtau și la nivel oficial mai înalt, unde
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
înaintează spre granițele României, noile circumstanțe, ca modificări ale contextului istoric, impun acelorași forțe politice alte variante și soluții, inclusiv cea a loviturii de stat de la 23 august 1944, finalizată cu arestarea Mareșalului, a membrilor guvernului și predarea arestaților către sovietici. Prin acest fapt și modul în care au acționat la 23 august 1944, trecând de la acord și colaborare la dezacord și confruntare cu Mareșalul și cu regimul său, partidele istorice, aparent inconștiente, au propulsat România spre anticamera „erei staliniste”, când
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din octombrie 1944, România a fost atribuită zonei Uniunii Sovietice. Astfel că un partid liliputan, precum Partidul Comunist, care în perioada interbelică acționa în ilegalitate ca o coloană a V-a a Moscovei, nu ar fi ajuns niciodată fără imixtiunea sovieticilor la rolul de „primadonă” pe scena politică românească și nu ar fi accedat în mod firesc la guvernare. Cabinetele, care s-au succedat după 23 august 1944, pe lângă atribuțiile de a gestiona dezastrul în care se afundase țara, erau obligate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
septembrie 1944. Iuliu Maniu o considera „o adevărată capitulație, nu contract liber de armistițiu”. Această recunoaștere a fruntașul țărănist evidențiază ce statut internațional avea de facto România, după lovitura de stat de la 23 august 1944, adică un stat ocupat de sovietici. Ocupația se va accentua continuu, înregistrându-se stadiul ei incipient în timpul celor trei guverne (două cabinete conduse de Sănătescu și un altul de Rădescu), care aparent fuseseră instalate după regulile și principiile democrației, total opuse realității politice din perioada 1938-1944
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și a căii navigabile pe Dunăre, în iunie 1940 au fost înființate două agenturi: - Agentura „P” (Ploiești) și - Agentura Turnu Severin. Agentura „P” supraveghea regiunea petroliferă pentru preîntâmpinarea acțiunilor de sabotaj, ce se puteau produce prin acțiunile agenților britanici sau sovietici. Ea era încadrată cu 37 de agenți care, spre sfârșitul anului 1940, au fost dublați de o agentură germană. Agentura Turnu-Severin avea un personal compus din 3 agenți; ea asigura protecția pe Dunăre în zona Cazanelor, care putea fi blocată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Propagandă, Biroul 4 Prizonieri, Serviciul Radio-Central și Serviciul Radio-Ascultare, adăugându-se și Serviciul Cifru cu cele două birouri (Biroul Cifru și Biroul Cifrare) ce funcționase până acum independent. După ce lucrurile s-au clarificat și inițiativa ofensivă a fost preluată de sovietici, Secția a II-a a suferit modificări, adaptându-se la conjunctura internă și internațională impusă de desfășurarea operațiunilor militare. În 1943, Secția a II-a avea următoarea configurație(vezi Anexa 18): - Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, Frontul de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Biroul Adjutantură; - Biroul 1 Informații; - Biroul 2 Contrainformații; - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Organizare Fonduri și Serviciu Exterior și - Biroul 5 Legături cu Armatele Aliate. Din aprilie 1945 (vezi Anexa nr. 20), organizarea Secției se afla, practic, la dispoziția sovieticilor. La 9 aprilie 1945, colonelul Eremin cerea insistent, în final a obținut, organigrama cu necesarul și existentul numeric al Secției, inclusiv cel din afara granițelor, ce lucra sub acoperire, precum și sintezele, rapoartele bilunare, săptămânale etc. III.3. Structuri Informative din Ministerul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
întreprinderilor Malaxa”. Tot de la această întreprindere, muncitorii comuniști au transmis planul amănunțit asupra „sistemului de apărarea pasivă” sau date privind schimbările intervenite între cadrele de conducere. Odată furnizate, datele erau preluate de cei din centrala comunistă și predate „anumitor agenți sovietici cu care aveau legături asigurate”. Însă, arestările masive în rândul comuniștilor și internarea lor în lagăre sau penitenciare au dezagregat sistemul informativ prestabilit de Kremlin pe acest palier. De aceea, la îndemnul Moscovei, conducerea provizorie a Partidului Comunist a recurs
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
captarea bunăvoința Berlinului în conflictul lor teritorial. Mult mai perseverentă și cu mai mult succes s-a dovedit a „se mișca” Ungaria. Într-o astfel de conjunctură, România era constrânsă la o epuizantă bătălie informativă și contrainformativă, atât împotriva inamicilor (sovieticilor sau anglo-americanilor), cât și a amicilor din Pactul Tripartit (germanii și ungurii). În acest duel disproporționat, pe care serviciile informative românești îl suporta, cel cu oficina maghiară, după cum rezultă din cercetarea documentelor de arhivă, prin amploare și forță, poate fi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dirijate din capitala României. După ce și-au multiplicat și consolidat textura „oficiilor informative”, serviciile speciale maghiare, grație locotenentului colonel E. Szantay, secondat de primul său secretar, Francisc Bogyani, vor intensifica și dezvolta operațiunile informative în România după declanșarea ostilităților contra sovieticilor. În permanență, atenția Budapestei era canalizată pentru urmărirea trupelor „române pe zona operațiilor”, pentru a afla ce „forțe militare în regiunea Ardealului” necedat staționau. Cu întocmirea unor asemenea rapoarte informative, pe baza datelor de pe teren, a fost însărcinat Victor Rehyey
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
provocându-i în același timp la discuții prin chestionări. Un fapt asemănător este prezentat și în nota informativă nr. 150 din 19 iulie 1941 a Prefecturii Poliției Capitalei. Se remarca faptul că în București „mișună o serie întreagă de agenți sovietici și maghiari care, întovărășindu-se cu diverse femei, cutreieră zilnic spitalele unde se află răniții de pe front, sub pretextul că sunt oameni milostivi, aducând merinde sau daruri. În realitate acești spioni caută să iscodească pe răniți asupra acțiunilor militare ale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-a. De altfel, o dublură a celei din Marele Stat Major PS (Partea Sedentară) se găsea la București. Scopul acestui organism consta în culegerea și prelucrarea de informații strict militare, dar și de ordin politic și economic despre inamic, adică sovietici, necesare comandamentelor românești de pe front, dar și din spatele celui sovietic și a celui românesc. La conducerea acestui Eșalon Mobil a fost numit colonelul Ion Lissievici care, în același timp, era și șeful Secției Informații din SSI. Cel numit a elaborat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Major PS (Partea Sedentară) se găsea la București. Scopul acestui organism consta în culegerea și prelucrarea de informații strict militare, dar și de ordin politic și economic despre inamic, adică sovietici, necesare comandamentelor românești de pe front, dar și din spatele celui sovietic și a celui românesc. La conducerea acestui Eșalon Mobil a fost numit colonelul Ion Lissievici care, în același timp, era și șeful Secției Informații din SSI. Cel numit a elaborat, în perioada premergătoare declanșării conflictului germano-sovietic (20 mai-21 iunie 1941
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
era într-o permanentă cooperare cu Serviciul de Informații al armatei germane ce activa pe Frontul de Est. De multe ori, germanii nu luau în seamă informațiile utile aduse de partenerii lor români. Chiar în cazul iminentei operațiuni, pregătită de sovietici la Cotul Donului, Comandamentul german nega datele structurilor informative române, cu argumente de genul imposibilității sovieticilor de a concentra forțe în zonă „într-o măsură importantă” și într-un timp așa de scurt. Neîncrederea germanilor în serviciile de informații române
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de Est. De multe ori, germanii nu luau în seamă informațiile utile aduse de partenerii lor români. Chiar în cazul iminentei operațiuni, pregătită de sovietici la Cotul Donului, Comandamentul german nega datele structurilor informative române, cu argumente de genul imposibilității sovieticilor de a concentra forțe în zonă „într-o măsură importantă” și într-un timp așa de scurt. Neîncrederea germanilor în serviciile de informații române este confirmată și în alte momente ale campaniei, și a fost scump plătită, ca, de pildă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
aprigă „vânătoare de vrăjitoare” împotriva SSI-ului și a cadrelor sale, în special, a acelora care au acționat pe Frontul de Răsărit. IV. 6. SSI-ul în Campania din Vest (1944-1945). Subcentrul de Informații Nr. 1 Controlul politico-militar exercitat de sovietici asupra României, după lovitura de stat de la 23 august 1944, s-a răsfrânt și asupra structurilor sale informative. Aserțiunea că un stat supravegheat și controlat informativ poate fi în cvasitotalitate dominat este unanim acceptată în lumea serviciilor secrete. Acest lucru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Serviciului Special de Informații au fost sigilate și au întrerupt, fără excepție, toate legăturile Centralei cu rezidențele din teritoriu și din exterior, paralizându-se practic întreaga activitate informativă a României. IV. 6. a. SSI-ul după 23 august 1944 Succesul sovieticilor în controlul domeniului sensibil al informațiilor a fost asigurat de folosirea comuniștilor și a simpatizanților lor, dar și prin atitudinile sau acțiunile, care pot fi socotite de o crasă inconștiență, ale unor personalități politice implicate în actul de la 23 august
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
scutiți „de atari intervenții și jigniri”. Pentru ponderarea atacurilor concentrice, ce apăreau și în presa timpului, sau pentru a tempera controversele cu departamentele celor două ministere, de Interne și de Externe, pentru declanșarea cărora aliații nu erau străini (mai ales sovieticii), Serviciul Secret de Informații a trecut din „custodia” Președinției Consiliului de Miniștri în resposabilitatea Ministerului de Război. Intenția vădită era de a-l „scuti” de „agresări” și de a nu mai fi în vizorul „convertiților” la noua situația politică a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
august 1944, de la muncitorii luați cu forța din Ardealul de Nord de către autoritățile maghiare, de la legionari fugiți peste granițele românești, sau de la elementele suspectate ca fiind agenți germani ori din interogatoriile prizonierilor. Pe lângă restricționări de ordin informativ/contrainformativ impuse de sovietici, activitatea acestei structuri informative a fost îngreunată și de condițiile grele, specifice zonelor muntoase, în care acționa, îndeosebi în Slovacia, și de cele ale climei aspre de iarnă. Afiliat Corpului 7 Armată, personalul Subcentrului nr.1 Informații era încartiruit, potrivit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu situația lor teritorială în perioada imediată încheierii războiului. Printre maghiari, s-a constatat în general „o conduită binevoitoare” față de trupele române, deoarece acestea au avut un comportat uman, nu violent și brutal față de localnici, așa cum l-au demonstrat „aliații” sovietici. În Slovacia, ostașii români erau primiți și priviți „cu multă prietenie”. Doar în Cehia primirea a fost mult „mai puțin amicală” făcută armatelor române, spre deosebire de Ungaria și Slovacia. Într-un raport al Agenturii Subcentrului nr.1 Informații sunt aduse trei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ce provocau „indignare” și „chiar ură față de armatele care au sângerat pentru eliberarea lor”. Populația cehă nu „se sfiia să critice la orice pas atitudinea și comportarea” trupelor române și nici nu era informată despre unele fapte ale aliaților noștri (sovieticii), pentru a-i judeca mai nuanțat pe combatanții români. De cele mai multe ori, dacă nu întotdeauna, comandamentele Armatei Roșii, ce-și arogau statutul de ocupante, ordonau rechiziționarea garniturilor de tren cu aprovizionările pentru hrană, îmbrăcăminte, muniții, armament, direcționate spre trupele române
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
că agricultura, cândva „singura ramură înfloritoare în Ungaria”, cu toată reforma făcută nu a înviorat de loc existența populației, fiind urmarea lipsei inventarului și rechizițiilor de război ce s-au făcut în mod abuziv de către germani și mai ales de sovietici. Fabricile și uzinele fie au fost duse în Germania „fie distruse, iar proletariatul”, mai numeros ca-n România, nu avea unde să muncească fiind amenințat să moară de foame. Un lucru era cert printre cetățenii maghiari la acel moment: „niciodată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]