9,106 matches
-
triunghiului amoros este deconstruit parodic de narator, cu ușoare urme moraliste. Răul persistă și prosperă pe seama victimelor, transformate în martiri de istoria falsificată comercial. Cătălin Mihuleac insistă pe spațiul carceral redimensionat suprarealist. Blocul disidenților este o închisoare gândită de „stiliștii spaimei”, iar tortura justifică „cea mai creativă țară din lume, unde până și turnătorii sunt niște demiurgi”. Ca suprapersonaj, blocul capătă conștiință de sine, acționând asemeni unui organism ce înghite tumorile și securizează ordinea perfectă. Imobilul „prin maniera lui sângeroasă de
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
limpezită a sensului în care a fost conceput întregul demers de portretizare a evreității. Țin să remarc însă că anonimatul nu e aici sinonim nici cu diletantismul, nici cu mediocritatea. Emotivitatea neobișnuită a acestor scriitori 2, febrilitatea care îi consumă, spaimele care îi desfigurează, transformându-i adesea în personaje grotești sunt rezultatul unei dedicații obsedante și, în fond, maniacale, față de literatură. La originea indeterminărilor găsim astfel nu numai condiționări etnice, ci și motivații de un alt ordin. Le-aș spune vocaționale
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
seama că temperatura normală a fetei șLucia Demetriusț e de patruzeci de grade”. O vedem prin ochii lui „chinuită și sfâșiată în carne și nervi, frământată de aspirații nerealizate, minată în tot ce constituie viața normală a femeii, invadată de spaimă și trac, arzând ca o vâlvătaie, sângerând prin toți porii, exasperată, obsedată, lamentabilă, cârpă umană stoarsă de așteptări zadarnice, profund nefericită” (328). Încă o dată, dominanta portretului scriitoricesc e aceea a slăbiciunii. În locul frumuseții, Lovinescu se va ocupa de creionarea unor
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
se înfățișează ca un dispozitiv distopic în care toate particulele componente sînt menite „reeducării” locatarilor insubordonați partidului, iar șobolanul terorizant (mai exact șobolănița) se vădește a fi un agent animalier instructat de Scutelnicu și de un colectiv de „stiliști ai spaimei” în frunte cu misteriosul Csaba Làszlo, în cadrul unui mirobolant program de intelligencerepresiv. Camera lui Faure are un birou de lucru ce-și schimbă culorile după starea de spirit a proprietarului-demiurg. Cît despre „vina” pentru care pictorul fusese reprimat, aceasta ar
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
Ion Mureșan, cu referirea obsesivă și cvasi-tautologică la ceea ce poetul face (poezie, poeme, poeme despre poezie, poezia care, în altă parte, „refuză să mai intre în poem”), dar versurile sînt scuturate de excepționalismul elaborat și sarcastic, pentru a exprima o spaimă adîncă și esențială. Acesta va deveni unul dintre cele mai influente texte ale lui Ion Mureșan și va marca sesizant discursurile poetice ulterioare, de la Ioan Es. Pop la Constantin Acosmei (pentru a mă referi numai la vîrfuri): „Toată viața am
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
zilele în care ascuns sub pat îmi desăvîrșeam lucrarea/ grămada de pantofi vechi pe care îmi rezemam capul uneori cînd adormeam/ iar acum cînd e gata noapte de noapte sting lumina și numai bănuind-o acolo/ încep să urlu de spaimă”. Iată un manifest post-expresionist, în care frapează realismul oblic al reprezentării. Un singur termen („desăvîrșeam”) aparține ariei stilistice Mureșan, în care ironia și autoironia sînt prezente și active. Minus acest predicat, textul e al unui Ion Mureșan fără Ion Mureșan
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
spontan, pe când în Rusia este o pretențioasă, sensibilă plantă de interior. Firește, metafora aceleiași vieți în pământuri diferite e transparentă, dar amănuntul e și o reminiscență a lecțiilor de botanică ținute de o oarecare Galpetra, un muieroi cu trăsături masculine, spaima anilor de școală ai tălmaciuluipovestitor, demult, în Rusia. Această femeie inofensivă, până la urmă, deși semănase teroare, la vremea ei, îi apare periodic în vise și-n amintiri, cu insistența cu care tinerețea e retrăită, în gând, și reevaluată. E greu
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
de mesaje dure la adresa PSD. Recunosc că din înduioșătorul mesaj al lui Ponta cel mai mult mi-a placut partea cu", spune Lăzăroiu. "Ponta, șase, vin mașcații! Bau!", mai spune acesta. Sebastian Lăzăroiu îi tachinează apoi de pesediști spunând că 'spaimă PSD' sunt niște măști populare românești "Cui îi mai e frică de mascați în ziua de azi? Copiilor și infractorilor", mai spune acesta
Lăzăroiu râde de Ponta: Cui îi mai este frică de mascați? by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/31201_a_32526]
-
Adana și în regiunea Ciliciei, în Van, în Trabizonda, în toate vilaietele Anatoliei răsăritene, unde s-au născut armenii copilăriei mele și care se numără printre eroii acestei cărți. Ba chiar a început cu mult înainte, o dată cu legendele și cu spaimele pe care bătrânii copilăriei mele le-au ascultat și le-au simțit în copilăria lor. Pe când nu erau decât foi răscolite și mai degrabă însângerate decât citite, paginile cărții au continuat cu masacrele anilor 1894-1895 și cu rezistența dârză a
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Anca Murgoci "Spaima" vedetelor de la Pro TV a decis să plece la Antena 1. Este vorba despre nea Mărin, cunoscut pentru modul dur în care se comporta cu diverse persoane publice în emisiunea pe care o avea la Pro TV. Vara aceasta, nea
O îndrăgită vedetă de la Pro TV a luat calea Antenei 1 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29329_a_30654]
-
tu oare într-un trup disprețuit, într-un cadavru călcat în picioare? Acesta a ieșit dintr-un puț de mocirlă, dintr-un izvor stricat, dintr-o picătură împuțită... A fost întemnițat într-un corp putrezit din care a ieșit în spaimă și chinuri spre a contempla numai nimicnicia și haosul" ( Rendez-vous au Jugement dernier). Mai departe, desfășurările stilistice ale autorului nu pot să pară decât firești. Ascultați: " Noaptea întreagă era molatecă și arzătoare, și de o senzualitate grosolană și pipărată, așa cum
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
a premers expulzarea din Direcția Generală a Editurilor. Orchestrată de un anume Cruceru, ședința de demascare a fost, în realitate, o mascaradă pregătită neprofesionist. Neavând ce-i reproșa lui Paul Cornea, inchizitorul arunca perdele de fum în speranța că (de spaimă? din reflex?) inculpatul își va face singur autocritica. N-a fost așa, și, din nou, profesorul Cornea s-a salvat prin înțelepciunea lucidă: „când, în fine, a venit și ora fatidică și am fost chemat pe scena (cred că a
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
Răsuceanu Dan C. Mihăilescu, Castelul, biblioteca, pușcăria. Trei vămi ale feminității exemplare, Editura Humanitas, București, 2013, 200 pag. „De mic copil am avut un respect și o curiozitate nesățios admirativă pentru bătrânețe și feminitate. Un respect dublat, în consecință, de spaima în fața virilității animalic exprimate, plus fobia la autoritate, disciplină cazonă, control autarhic.“ Astfel debutează, cu o mică și lipsită de orice morgă captatio, suita de eseuri adunate de Dan C. Mihăilescu în ultima sa carte, Castelul, biblioteca, pușcăria. Trei vămi
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
în contextul actual, cel mai posibil adversar al său, nu-i este frică. Klaus Iohannis vede teama în premier. "Este un grup de oameni adunat de PSD. E un vehicul împins de PSD. Ei se sperie de unificarea dreptei, este spaima lor. Victor Ponta se teme de unificarea dreptei. Încearcă tot felul de lucruri prin care să deturneze atenția.", a declarat Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis dezvăluie cea mai mare teamă a lui Victor Ponta. "Va fi o campanie murdară, cu atacuri murdare" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29448_a_30773]
-
luați de valul evenimentelor, totul a devenit un iureș, pe mine personal revolta oamenilor, euforia generalizată, urmată de toată nebunia, împușcături, teroriști, filtre pe stradă m-au făcut să trec prin toate stările posibile, de la bucurie la fericire, la tulburare, spaimă, neliniște, ba chiar groază, neștiind cum avea să se sfârșească totul... Vă povestesc așadar pas cu pas cum am trăit acel Crăciun. Locuiam pe vremea aceea departe de centru, urmăream evenimentele la un televizor mic, alb-negru firește, dar mai ales
Un Crăciun neobișnuit... by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2952_a_4277]
-
urcat în primul tren spre Brașov; doar în câteva vagoane erau pasageri, cu toții înfrigurați și coborând firește la Ploiești, la Sinaia, sau cel mult la Predeal. Urc în primul vagon, întreb dacă merge cineva la Brașov și văd uimire și spaimă pe chipul tuturor, Brașov, ce să caute acolo, doar se trage, ei nu-s nebuni să coboare în plin măcel; ce, n-am auzit, chiar și în gara din Brașov se împușcă oameni, în sfârșit am găsit un grup de
Un Crăciun neobișnuit... by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2952_a_4277]
-
că nu-i chip să ne convingă, ne-au privit compătimitor, lăsându-ne cu o simplă povață și aceea abia șoptită: aveți grijă, aveți mare grijă de voi. Ochii ni se reflectau într-ai lor și vedeam într-ai noștri spaima, iar într-ai lor inconștiența noastră... niște eroi inutili... În Gara Brașov se trăgea din plin. Recunosc cu mâna pe inimă: n-am stofă de eroină; tremuram ca varga și abia mă țineam pe picioare, de groază nu descopeream cabina
Un Crăciun neobișnuit... by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2952_a_4277]
-
îmbunăm, toată seara le-am citit povești. Nu știu câtă mâncare luasem cu noi, în chip de provizii, dar știu sigur că aveam multe cărți de povești. Iar ca să le mai treacă timpul și groaza, căci groază simțeam cu toții - nu frică, nu spaimă, ci groază în stare pură - le citeam; citeam continuu: citeam mângâindu-i, citeam încurajându- i, citeam adormindu-i. Ce citeam? Mai ales povești: Fetița cu chibrituri, Crăiasa Zăpezii, dar și Povestea a doi pui de tigru, numiți Nigruna și Aligru
Un Crăciun neobișnuit... by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2952_a_4277]
-
A spus-o la rece și fără nici un motiv - poate că individul este și azi în viață și într-o formă mai bună ca a lui -, dar ideea asta nu l-a părăsit toată ziua. Christina era un accident al spaimei sale. Și, la drept vorbind, iubise el vreodată altfel decât sub imperiul spaimei? Tăcere, urmează sfaturile medicului, să te scufunzi în ascunzișul timpuriu al nopții. Căci s-a făcut noapte, o noapte goală, pustie ca o cameră părăsită, pe care
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
și azi în viață și într-o formă mai bună ca a lui -, dar ideea asta nu l-a părăsit toată ziua. Christina era un accident al spaimei sale. Și, la drept vorbind, iubise el vreodată altfel decât sub imperiul spaimei? Tăcere, urmează sfaturile medicului, să te scufunzi în ascunzișul timpuriu al nopții. Căci s-a făcut noapte, o noapte goală, pustie ca o cameră părăsită, pe care-o străbate șuieratul strident al trenului gonind pe șine la doar trei sute de
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
Securitate Ioan Răuț, de alte mistere și vechi păcate. Oricum, „mortului“ Dinu îi va fi greu să revină în propria viață furată. Își găsește familia, n-o mai poate îmbrățișa. Există, apoi, în contrapunct cu zbuciumul protagonistului, bântuit de chipurile spaimei, dar și de interogațiile conștiinței, o poezie a sălbăticiei alpestre, a unui loc de o frumusețe anistorică. De altfel, tocmai din aceste treceri și alunecări bruște de la o lume la alta (prezent-trecut, realitate-fantasmă, oraș-localitate patriarhală, social-natural, lumea viilorlumea morților) ies
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]
-
nimfei exprima teroare și repulsie, ca și când ar fi privit un vierme, o năpârcă, un păianjen dezgustător (...)“. Dar nimic exterior nu este cauza acestei repulsii, căci „groaza și scârba se nășteau, evident, din coridoarele întortocheate ale amintirii“. Sub semnul repulsiei și spaimei stă, de altfel, întreaga mică lume de la Budila, unde, cum Victor își întâlnește încarnată - în travestiul hidos al lui Lulu - cea mai cumplită temere personală, la fel ceilalți protagoniști își explorează, într-un fel sau altul, spaima de propria sexualitate
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
semnul repulsiei și spaimei stă, de altfel, întreaga mică lume de la Budila, unde, cum Victor își întâlnește încarnată - în travestiul hidos al lui Lulu - cea mai cumplită temere personală, la fel ceilalți protagoniști își explorează, într-un fel sau altul, spaima de propria sexualitate, de viitor, de ceilalți, exteriorizată conform cu propria fire: prin evaziune și izolare (Savin și Clara), prin bravadă groasă (Lulu sau Bazil) etc., și fiecare va ieși din labirint în modul său. Pentru Victor, ajuns acum la maturitate
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
cele mai reușite pagini ale cărții (pp. 119 - 121), amintesc pregnant de un episod celebru din Thalassa lui Macedonski (anume cel în care neștiutoarea Caliope ajunge să descopere, naiv, intimitatea eroului principal). Ca și la excentricul poet, la Dora Pavel spaima, speranța, epica musculară, entuziasmul iau primplanul eventualelor concupiscențe pe care le presupune momentul. Totul într-o singură frază, imensă, din care voi cita doar a doua jumătate: „se răsucește fulgerător cu fața-n sus, izbucnind în râs, cu ochii încă
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]
-
e prima oară când Braia se pretează unor asemenea regii. Lungul său monolog interior (un soi de autobiografie excesiv de analitică) relevă încă din copilărie o tentație teatrală: pentru a obține atenția părinților și dragostea fratelui mai mic, Cezar își inventează spaime și debilități pe care le interpretează cu un cinism înspăimântător. Finețea acestor farse e atât de mare încât nimănui nu-i trece prin cap adevăratul lor caracter. Ba chiar Flaviu, mezinul, ajunge să-și dedice cea mai mare parte din
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]