3,217 matches
-
Sasso, Per Francesco Guicciardini: quattro studi, Romă, 1984. 52 Despre ars historica, vezi Anthony Grafton, What Was History? The Art of History în Early Modern Europe, Cambridge, 2007. Pentru argumentul că excesul de teorie istorică distruge practică acesteia, vezi Giorgio Spini, "Historiography: The Art of History în the Italian Counter Reformation", în Eric Cochrane (ed.), The Lațe Italian Renaissance, New York, 1970, pp. 91-133. 53 Eric Cochrane, "The Transition from Renaissance to Baroque: The Case of Italian Historiography", în History and Theory
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
elitrelor. Epipleurele elitrelor de asemenea portocalii sau roșii. Scapul, unghiurile posterioare ale elitrelor, metasternul, marginile laterale ale abdomenului, marginea posterioară a sternitelor 6-7 și întreg sternitul 8 sunt acoperite cu peri țepoși, alb-gălbui. Trohanterele picioarelor posterioare alungite în formă de spin. Sternitele abdominale prezintă o bordură laterală gălbuie. Specie comună, frecvent răspândită în întreaga Regiune Holarctică. l=12-22 mm. ♂ Tibiile posterioare sunt puternic arcuite. 5 Nicrophorus vestigator Herschel Clipeul și măciuca antenelor cu excepția primului articol galben-roșcate. Scapul întunecat. Marginea anterioară a
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
sunt rotunjite. Epipleurele elitrelor nu sunt striate. Suprafața elitrelor prezintă strii transversale scurte, ± șterse. Vârful tibiilor anterioare cu un rând de peri scurți și cu 4 pinteni alungiți. Tibiile mediane și posterioare prezintă la vârf numai câte un rând de spini scurți. Tarsele întotdeauna mai scurte decât tibiile. Insectele trăiesc în vizuinile de mamifere și în frunzișul putred. În fauna României 5 specii. 1 Nargus velox Spence Corpul oval-alungit, puternic convex dorsal, acoperit cu peri rari. Exemplarele de nuanță întunecată au
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
aproximativ egală. Suprafața pronotului prezintă o punctuație fină și deasă. Elitrele oval-lățite, cu o punctuație fină și deasă, mai accentuată decât punctuația pronotului. Tibiile mediane și posterioare subțiri. Vârfurile tibiilor posterioare au lângă pintenii terminali o coroană apicală formată din spini țepoși fini. Element mediteranean, mirmecofil, răspândit și în sud-estul Europei. Poate fi prezent și în fauna României. l=3,2-3,8 mm. ♂ Tibiile anterioare puternic lățite. 18 Genul Attaephilus Motschulsky Se deosebește de genul Catopsimorphus prin existența unei pubescențe lungi
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Are un habitus asemănător cu Choleva de care se diferențiază prin următoarele caractere: clipeul nu este delimitat de frunte printr-o strie transversală, iar tibiile mediane și posterioare au 2 pinteni terminali egali, fiind lipsite de o coroană formată din spini fini. În fauna României o singură specie xerofilă răspândită în Moldova. Cholevinus pallidus Ménétriés Oval-alungit, maroniu sau maroniu-deschis. Partea dorsală punctată, prevăzută cu o pubescență scurtă, culcată. Antenele subțiri, cu toate articolele mai lungi decât late. Al 3-lea articol
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Cholevinus pallidus Ménétriés Oval-alungit, maroniu sau maroniu-deschis. Partea dorsală punctată, prevăzută cu o pubescență scurtă, culcată. Antenele subțiri, cu toate articolele mai lungi decât late. Al 3-lea articol antenal extrem de alungit, mai lung decât articolul 2. Toate tibiile prezintă spini ascuțiți pe marginea lor externă. Pronotul lățit postmedian, cu marginile laterale îngustate atât anterior cât și posterior. De o parte și de alta a bazei pronotului se află câte o adâncitură superficială. l=4-4,5 mm. ♂ Tibiile anterioare îngroșate începând
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
11 specii cavernicole. 1 Drimeotus kraatzi Frivaldszky Asemănător cu kovacsi de care se deosebește prin următoarele caractere: primele 4 articole ale tarselor posterioare luate împreună au aceeași lungime cu articolul 5, iar tibiile mediane și posterioare sunt complet lipsite de spini alungiți. Pronotul îngust, ușor transvers, convex, cu o punctuație mai fină decât la kovacsi. Marginile laterale ale pronotului ușor ondulate postmedian, spre bază ele sunt ± paralele sau puțin îngustate. Elitrele au marginile laterale puternic rotunjite, suprafața elitrelor prezintă carene accentuate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu o punctuație neregulată, ceva mai accentuată spre vârf, și cu 4 carene superficiale, dintre care cea exterioară est mai înălțată. Carena mezosternului prezintă un dinte înălțat. Picioarele lungi și subțiri, marginea exterioară a tibiilor mediane și posterioare cu câțiva spini mici. Metatarsul picioarelor posterioare mai scurt decât primele 4 articole luate împreună. l=3,5-4 mm. ♂ Tarsele anterioare pentamere, cu pretarsul aproximativ la fel de lat cât vârful tibiei, iar articolele 2 și 3 au dimensiuni aproximativ egale. 5 Drimeotus horvathi Biró
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
scurt. Carena mezosternului teșită, adesea bifurcată la nivelul coxelor mediane. Metasternul alungit, episternitele metasternului lungi, având o lățime uniformă. Abdomenul la ♂ cu 5, la ♀ cu respectiv 4 sternite bine conturate. Picioarele scurte și îngroșate, femurele posterioare fiind prevăzute cu un spin sau un dinte bine reliefat. Insecte nocturne întâlnite în zone nisipoase pe iarbă, arbuști, mușchi, în scorburile și sub scoarța arborilor bătrâni. În fauna noastră 9 specii. 1 Colon latum Kraatz Corpul ovoid, scurt și lățit, roșcat-maroniu sau maroniu negricios
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
puțin mai scurte decât la fuscicorne, prevăzute cu rugozități punctate fine și dese, lipsite de strii longitudinale vizibile. Tibiile posterioare puternic arcuite. Element central-european. l=1,9-2,8 mm. ♂ Femurele posterioare au în ultima treime distală a marginii interne un spin ascuțit, orientat posterior. 7 Colon brunneum Latreille Oval-alungit, puternic îngustat posterior. Partea dorsală a corpului lucioasă, acoperită cu o pubescență fină, prevăzută cu o punctuație relativ accentuată. Maroniu sau roșcat-maroniu, capul și pronotul adesea cu o nuanță mai întunecată. Antenele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă, se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune el reluînd un vechi motiv al pedagogiei creștine, iar spinii trebuie aruncați și, din moment ce în Etimologii, ultima sa operă, publicată postum, apare aceeași preocupare, e limpede că ea a caracterizat pînă la sfîrșitul vieții atitudinea lui Isidor. b) Operele Această strînsă corelație între cultura sacră și cultura profană apare în
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lâncezește / Și tot mai grea în suflet turburarea-i crește; / Gândul îl doare, îl frământă ca un cui / Și-l înglodește piatra pusă căpătâi. / Zile întregi și săptămâni, pe brânci, / S-a cățărat prin bolovani și stânci, / Prin bălării și spini a sângerat / Până ce oaia rătăcită a aflat.” Tematica de inspirație religioasă, comună în epocă, este văzută ca o cale către adevărurile ultime, către misterul care întemeiază lumea: „Cu palmele întoarse către cer, / Acoperindu-și chipu-nfricoșat sub haină, / Ilie cugetă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
pomi care pot înflori, se înalță stejari, pini, cedri, crânguri de aluni și, apărând peștera de vânturile aspre ale mării, o perdea de tei. Pe jos se află ghindă, și ciuperci, și mușchi, iar pentru dreptele pedepse, înțepătoare și usturătoare, spini, scaieți, ciulini, urzici și vreun smârc 158 acoperit cu vâscoasa mătase a broaștei. Plantele dușmănoase își găsesc, cu aceleași rosturi mustrătoare, un corespondent în fauna, himerică sau nu, a insulei vrăjite, vipere cu limba despicată și șuierătoare, broaște râioase, viespi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
planuri împotriva lui Prospero (o parodie a urzelilor celor sus-puși), se strămută într-o altă parte, unde intervine Ariel, nevăzut, îi învrăjbește puțin și apoi îi atrage până la a treia etapă a drumului lor prin insulă, unde: „Au dat în spini, scaieți, ciulini și-urzici, / Ce le-au pătruns în carne. I-am lăsat / În balta plină de mătasea-broaștei, / Ce-i lângă peșteră, să dănțuiască / În apă pân’la gât.“ Până la urmă sosesc și ei la locul convenit, însă, în loc să îl
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
o COBE REA care a smuls iubirea din rădăcini, sau, dacă n-a putut să o smulgă, a semănat alături de ea o bălărie, în cazul nostru, grandomania. Iubirea, blajină, nevinovată, jertfelnică, a fost umbrită și acoperită de crengile pline de spini, și de frunzele late și groase ale grandomaniei. M-am umilit, m-am înjosit, m-am desconsiderat pe mine și tot ce am avut mai de preț în sufletul meu, pentru ca să salvez familia. Dacă tot ce a fost mai înainte
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Salix alba var. vitellina; nuanțe de verde crud: Kerria japonica, Cytisus sp.). La o observație mai atentă și alte aspecte pot suscita interesul descoperirii frumuseții arborilor și arbuștilor ornamentali, cum ar fi: luciul scoarței, desenul scoarței, modelele ritidomului, prezența unor spini, a unui suber aparent etc. O însușire peisagistică perceptibilă de la o distanță variabilă în funcție de specie este și textura sau aspectul vizual al ansamblului suprafeței vegetale a arborilor și arbuștilor, dată de mărimea și aspectul frunzelor, modul lor de inserare, grosimea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ca cu în la al, se așa isaj eri alte ar, ația xă, unt rea Cum "am descoperit" Elada, cu toate cele 6 simțuri (deci și bunul...!): Generalități: N-am văzut ț ară mai săracă (cca. 80% din suprafață cu spini și stânci golașe, munți săraci, doar bauxită) cu oameni mai bogați, angrenați în afacerile cele mai diverse, sau servicii. E un pământ al legendelor (mai ales olimpice) cu un turism bine bine dezvoltat și un comerț pe măsură. Grecii trăiesc
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Îl batjocoresc. „Pilat n‑a hotărât aceasta ; dar ei fac toate acestea de la ei ; ei sunt totul : și acuzatori și judecători și călăi. Nu I‑a fost batjoco‑ rit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu o cunună de spini, cu lovituri de trestie, cu pălmuiri ; fața, cu scuipări ; obrajii, cu palme ; tot trupul cu flagelări, cu Îmbrăcare cu hlamidă roșie și Închinăciuni fățarnice și batjocoritoare ; mâna, cu trestia pe care I‑au dat‑o să o țină În loc de sceptru”73
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru ca să nu ne arătăm indolenți și nesimțitori față de jertfa nemeritată dar asumată și Îndu‑ rată de Mântuitorul pentru noi și pentru mântuirea noastră, Sfinții Părinți ne lansează ferme exortații la a conștien‑ tiza că și păcatele noastre sunt răni și spini În trupul Mântuitorului, drept urmare trebuie să le lepădăm pentru ca să‑L putem urma cu toată ființa noastră pe Bunul Mântuitor. Suntem Îndemnați să nu uităm că ziua de vineri e ziua Pătimirilor Domnului, ziua când Mântuitorul Și‑a dat sângele și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mângâieri, București, 1983 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Petre M. Andreevski, Deniția. Laude și plângeri, București, 1985 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Tașko Gheorghievski, Sămânța neagră, București 1986 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Petar Boșkovski, Așternutul de spini, Cluj-Napoca, 1988 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Traian Petrovski, Cheia vieții, București, 1989 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Mile Nedelkoski, Eretikon-Eretikon, București, 1989 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Falanga. Lirică macedoneană, Chișinău, 1990 (în colaborare cu Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
diversele specii de stânjenei, mai obișnuit fiind stânjenelul pitic (Iris pumita) numit și rățișoara, alături de care se întâlnesc dediței, ciuboțica-cucului (Primula officinalis), ceapa-ciorii (Muscari racemasum) și lăcrămioara (Cannalaria mayalis). Mai târziu, în toiul verii, cresc plante care se apără prin spini, otrăvuri și alte mijloace, cum ar fi: ciulinul (Cardus nutrans), rostogolul (Salsola ruthenica), târtanul - cum i se spune la noi - cu spinii ca niște sfere de sârmă rostogolite de vânturi, lumânărica (Verbescum thapsus) cea mândră, înaltă și încinsă cu o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ceapa-ciorii (Muscari racemasum) și lăcrămioara (Cannalaria mayalis). Mai târziu, în toiul verii, cresc plante care se apără prin spini, otrăvuri și alte mijloace, cum ar fi: ciulinul (Cardus nutrans), rostogolul (Salsola ruthenica), târtanul - cum i se spune la noi - cu spinii ca niște sfere de sârmă rostogolite de vânturi, lumânărica (Verbescum thapsus) cea mândră, înaltă și încinsă cu o flacără galbenă, laptele câinelui (Euphorbia), linarița (Linaria vulgaris), coada- șoricelului (Achillea setacea), pelinărița (Artemisia vulgaris), scaiul-dracului (Eripium campestre) ș.a. Pe margini de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
termenul, de aici Înainte, prin „vizir”, conotațiile administrative fiind asemănătoare. 187. Holera este ceea ce istoricii medicinei indiene descriu sub numele (sanscrit și p³li) de viÌ¿cik³. Trebuie amintit că diferite considerente magice transferă numele bolii asupra remediului, existând astfel un „spin (sau fructele) de holeră” (Xanthum spinosum), alte patru plante fiind semnalate ca remedii În folclorul botanic românesc - cf. M.P.Sitaru, Etnomedicina lingvistică, Timișoara, 1999, pp. 140 și 175 (Berberis vulgaris, Omphalodes scorpioides, Serratula tinctoria, Xanthum strumanium). Identificarea dintre scr. viÌ
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
simt azi cel mai singuratic suflet.” (L. Blaga) • verbe ale cunoașterii (a afirma, a nega, a cunoaște, a tăgădui etc.): „Toate micile mizerii unui suflet chinuit Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.” (M. Eminescu) „În spinii de aici arată-te, Doamne, / să știu ce-aștepți de la mine.” (L. Blaga) • verbe ale comunicării (a întreba, a răspunde, a tăcea etc.): „De ce taci când fermecată / Inima-mi spre tine-ntorn?” (M. Eminescu) • verbe eventive (de devenire): „Un cântec îmbătrânește
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zburăm în arca încropită dintr-o căruță plină de gânduri și vise și mai ales cu speranțe pe fluviul ce curge-n labirint, spirală infinită cu porți de fântână, printre stânci, șlefuind pietrele, prin lanuri de trandafiri înmiresmate și-ncununate de spini. Așadar drumul e lung, plin de taine, neguri și lumini, dar minunat când descoperi că dincolo de clopotul sub care te-agiți e altul și câte, oare, ar mai putea fi. Cu cât urci sus pe munte, înțelegi măreția crestelor din
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]