8,775 matches
-
liturghia creștină antică, se înțelege, așadar, din ce motiv s-au dezvoltat imediat diverse forme de imnuri și de rugăciuni cântate și de ce o astfel de producție a sporit și chiar s-a format în fiecare comunitate și prin „invenție” spontană. Așadar, caracteristic acestor compoziții, așa cum am explicat deja, era faptul că erau ritmice și nu metrice. Orientul bizantin și Evul Mediu occidental au continuat să „inventeze” imnuri ritmate și au dat naștere unei înfloritoare producții poetice. Numai că, poezia liturgică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o scurtă rugăciune liturgică în proză sau chiar în formă poetică: într-adevăr, Teodoret vorbește despre aceste persoane numindu-le „poeți”. La drept vorbind, comportamentul creștinilor care se adunau în jurul lui Auxențiu nu are nimic liturgic: era vorba de reuniuni spontane și improvizate, la care nu participa nici un cleric; inițiativa lui Auxențiu trecuse probabil aproape neobservată în mijlocul mulțimii anonime din Constantinopol. Troparion-ul rămâne așadar o specie marginală a imnografiei chiar dacă e destul de vechi și el, adică anterior personajelor ale căror nume
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
al nostru, organizat de un bun artist. G. CĂLINESCU Scrisorile lui Ion Ghica, de o încântătoare varietate, trecând în revistă un secol de viață românească, din sumbrele vremi ale lui Mavrogheni până în pragul istoriei contemporane, reușesc să afirme triumful scrisului spontan, al spiritului digresiv și al euforiei anecdotice. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Convorbiri economice, broșura 1-3, 5-6, București, 1865-1875; Omul fizic și intelectual, București, 1866; Ion Câmpineanu, București, 1880; Pământul și omul, București, 1884; Scrisori ale lui Ion Ghica către V. Alecsandri
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
au puțină legătură cu trăsăturile de atunci ale lumii occidentale, și uneori diferă, iar alteori se opun acesteia. Aceste caracteristici, produse ale unei tranziții paralele, strâns legate de cea oficială, coordonată politic, și pe care putem conveni să o denumim „spontană” (Pasti, 2004a), tind să construiască un alt tip de societate decât cea dominantă în civilizația occidentală. Aceleași instituții moderne și specifice economiei de piață - cum ar fi contractul economic, împroprietărirea țăranilor și arendarea - care au modernizat economia românească au produs
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
largă a capitalului străin - cu tehnologiile și sistemele sale moderne de management - în economie. Privită din această perspectivă, România se modernizează într-un ritm ridicat, achiziționând caracteristici care o despart de Vechiul Regat. În același timp însă, o nouă tranziție spontană pare să o îndepărteze de obiectivele declarate ale occidentalizării în același fel în care acest proces avusese loc în etapa anterioară. Noile instituții democratice - atât de frumos descrise de Constituție - funcționează cu sincope, iar democrația continuă să existe în interiorul unui
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
spre deosebire de societatea și economia occidentală, corupția și redistribuirea prin intermediul statului reprezintă doar un mecanism secundar de distribuire în societate, piața rămânând dominantă. Ca și în România interbelică, în România zilelor noastre piața este încă un mecanism secundar de distribuire. Tranziția spontană a perioadei interbelice nu a produs caracteristici specifice, non-occidentale, în societatea românească doar în politică și în economie. Structurile și instituțiile sociale continuau să evolueze pe direcții divergente față de cele ale Occidentului. Atunci, ca și acum, ruralul reprezenta o uriașă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale Uniunii Europene, dar o pune în cu totul alți termeni. Iar diferența este suficient de mare pentru a crea, în favoarea României, ceea ce s-ar putea numi „un grad de libertate suplimentar”, concretizat în posibilitatea de a evita acea tranziție spontană care produce noi forme ale dependenței și subdezvoltării și care a caracterizat modernizările Americii Latine sau ale unor țări asiatice. Se poate pune întrebarea dacă, chiar și în aceste condiții, achiziționarea de către România a unei civilizații de tip occidental este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cea rezultată după destrămarea comunismului, s-a „închegat” și a ajuns la o formă de organizare socială, economică și politică stabilă. „Rețeta” obținută este originală, însă această originalitate a rezultat din combinația dintre efectele reformelor coordonate politic și procesele tranziției spontane; ea este rezultatul particularităților istorice și de desfășurare a tranziției postcomuniste românești. România actuală nu mai este în nici un fel o societate comunistă. Acele instituții sociale sau realități ale comunismului care s-au mai păstrat - de exemplu, asociațiile de locatari
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și a aerului. Toate aceste componente sunt considerate ca făcând parte din „civilizația occidentală” pe care trebuie să o adopte societatea românească. Punerea lor în realitate definește tranziția coordonată politic. În paralel cu aceasta, se va desfășura o nouă tranziție spontană, prin intermediul căreia actorii politici și sociali ai actualei societăți românești postcomuniste vor modifica și vor modela realitățile sociale, economice și culturale pentru a răspunde intereselor lor și raporturilor de putere existente între ei. În modelarea unei asemenea tranziții spontane, atât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziție spontană, prin intermediul căreia actorii politici și sociali ai actualei societăți românești postcomuniste vor modifica și vor modela realitățile sociale, economice și culturale pentru a răspunde intereselor lor și raporturilor de putere existente între ei. În modelarea unei asemenea tranziții spontane, atât clasa politică românească, cât și cea occidentală vor fi relativ neputincioase, mai ales că cele mai multe aspecte la care se referă acest proces nu sunt cuprinse în programul lor politic și nu au criterii clare de evaluare. Tranziție spontană: angajați
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziții spontane, atât clasa politică românească, cât și cea occidentală vor fi relativ neputincioase, mai ales că cele mai multe aspecte la care se referă acest proces nu sunt cuprinse în programul lor politic și nu au criterii clare de evaluare. Tranziție spontană: angajați și angajatori Un bun exemplu în acest sens îl oferă actuala confruntare ce se desfășoară în jurul definirii noilor raporturi dintre capital și forța de muncă, dintre angajatori și angajați. Sfârșitul tranziției postcomuniste, adică sfârșitul primului deceniu de după 1989, a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
celor europene sau din alte țări dezvoltate ale lumii, cât în funcție de raporturile de putere dintre sindicate și patronat, dintre capital și muncă și, nu în ultimul rând, de conjunctura politică românească. Ele vor fi, în final, rezultatul unei noi tranziții spontane. Exemplul relațiilor de muncă este important, căci modul de configurare a acestora este esențial într-o societate a muncii salariate, către care tinde România în continuare. Iar faptul că ele vor fi un rezultat mai degrabă al tranziției spontane decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziții spontane. Exemplul relațiilor de muncă este important, căci modul de configurare a acestora este esențial într-o societate a muncii salariate, către care tinde România în continuare. Iar faptul că ele vor fi un rezultat mai degrabă al tranziției spontane decât al reformelor coordonate politic ne oferă o imagine cu privire la rolul încă important ce revine tranziției spontane în societatea românească viitoare. În consecință, evoluția în continuare a societății românești ar putea fi chiar mai problematică decât cea postcomunistă. Ea va
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o societate a muncii salariate, către care tinde România în continuare. Iar faptul că ele vor fi un rezultat mai degrabă al tranziției spontane decât al reformelor coordonate politic ne oferă o imagine cu privire la rolul încă important ce revine tranziției spontane în societatea românească viitoare. În consecință, evoluția în continuare a societății românești ar putea fi chiar mai problematică decât cea postcomunistă. Ea va consta, pe de o parte, dintr-o serie de reforme coordonate politic de clasa politică românească, sub
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
clasei politice occidentale, destinate omogenizării condițiilor de acțiune socială a principalilor agenți economici, sociali, politici și culturali ai lumii occidentale în spațiul românesc. Pe de altă parte, ea va consta dintr-o serie de procese de reconstrucție și reorganizare socială spontană a societății românești, în funcție de interesele, prioritățile și forța politică, socială și culturală a diferitelor categorii de populație sau grupuri sociale, unele organizate, altele nu. Între aceste două laturi ale schimbării nu există nici o corelație, în ciuda numeroaselor interacțiuni. Mai degrabă este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populație sau grupuri sociale, unele organizate, altele nu. Între aceste două laturi ale schimbării nu există nici o corelație, în ciuda numeroaselor interacțiuni. Mai degrabă este de așteptat ca și în continuare aceste două tipuri de schimbări (cea coordonată politic și cea spontană) să se modeleze reciproc, iar noua societate românească să se constituie ca rezultantă a interacțiunii dintre ele. Nici una dintre ele nu poate fi considerată, pe termen lung, dominantă. Tranziția spontană a dovedit, în primii zece ani de postcomunism, că este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aceste două tipuri de schimbări (cea coordonată politic și cea spontană) să se modeleze reciproc, iar noua societate românească să se constituie ca rezultantă a interacțiunii dintre ele. Nici una dintre ele nu poate fi considerată, pe termen lung, dominantă. Tranziția spontană a dovedit, în primii zece ani de postcomunism, că este capabilă să deformeze semnificativ atât rezultatele, cât și obiectivele tranziției coordonate politic. La rândul său, mai ales în perioada de după 2000, tranziția coordonată politic, puternic susținută de intervenția occidentală, a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și obiectivele tranziției coordonate politic. La rândul său, mai ales în perioada de după 2000, tranziția coordonată politic, puternic susținută de intervenția occidentală, a dovedit și ea că este capabilă să corecteze în mare măsură deformările pe care le produce tranziția spontană, chiar dacă o face cu oarecare întârziere (care sporește costurile). Pentru viitorul imediat este neclar care dintre cele două schimbări va avea câștig de cauză. Cu atât mai mult cu cât societatea românească mai trebuie să se adapteze și la schimbările
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
realități care sunt răspunsuri la evoluții ale lumii occidentale dezvoltate și au puțină legătură sau nici una cu realitățile societății românești. O nouă tranziție Deoarece societatea rezultată după epuizarea obiectivelor politice ale tranziției coordonate politic de după comunism și din tranziția postcomunistă spontană nu se potrivește cu așteptările populației (și nici cu utopiile politice, de altfel), și deoarece noi reforme inițiate de clasa politică vor avea cu siguranță loc, iar ele vor fi, la fel de sigur, însoțite de schimbări spontane produse de societatea însăși
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și din tranziția postcomunistă spontană nu se potrivește cu așteptările populației (și nici cu utopiile politice, de altfel), și deoarece noi reforme inițiate de clasa politică vor avea cu siguranță loc, iar ele vor fi, la fel de sigur, însoțite de schimbări spontane produse de societatea însăși, tranziția va continua în România, chiar dacă tranziția postcomunistă - cea care își propunea crearea unei Românii democratice, capitaliste și integrată în lumea euro-atlantică - s-a sfârșit. Într-adevăr, România iese din tranziția postcomunistă, dar nu încetează să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
interior și de proiectele propuse de grupurile mai mari sau mai mici ale societății românești. Pe de altă parte, cel puțin unele dintre prioritățile acordate unor asemenea modele externe parțiale sau punctuale nu sunt decât forme de manifestare a tranziției spontane. De-a lungul tranziției postcomuniste, factori interni de presiune au învățat destul de repede forța legitimării externe, precum și mijloacele de a o utiliza în folosul susținerii propriilor proiecte de schimbare, generate de realități naționale și inițiate de forțe naționale. Multă vreme
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
presiune au învățat destul de repede forța legitimării externe, precum și mijloacele de a o utiliza în folosul susținerii propriilor proiecte de schimbare, generate de realități naționale și inițiate de forțe naționale. Multă vreme, cel mai important mod de manifestare a tranziției spontane era de a introduce comportamente atipice, dar majoritare ca volum, în instituții produse de reforme inspirate de modelul extern, pentru a modifica funcționarea reală a acestor instituții. O asemenea strategie implica întotdeauna o confruntare - la nivel socio-economic, cultural, ideologic și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de reforme inspirate de modelul extern, pentru a modifica funcționarea reală a acestor instituții. O asemenea strategie implica întotdeauna o confruntare - la nivel socio-economic, cultural, ideologic și, în cele din urmă, politic - între promotorii reformelor coordonate politic și promotorii tranziției spontane, și ea a permis, în prima parte a tranziției postcomuniste, geneza ideologiei dublei Românii - una „reformistă”, orientată către Occident, și una „conservatoare” sau „neo-, criptocomunistă”, care se opune principial, adică valoric și ideologic, obiectivelor politice ale îndepărtării de comunism. Cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Românii - una „reformistă”, orientată către Occident, și una „conservatoare” sau „neo-, criptocomunistă”, care se opune principial, adică valoric și ideologic, obiectivelor politice ale îndepărtării de comunism. Cu mult înaintea sfârșitului tranziției postcomuniste, promotorii transformărilor care pot fi identificate ca „tranziție spontană” au înțeles excepționala valoare de legitimare a acordului extern și, în consecință, și-au construit propriile rețele de relații și influență inclusiv la nivelul comunității internaționale. O asemenea rețea era ineficientă în cazul realităților esențiale, precum alegerile libere sau liberalizarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
esențiale, precum alegerile libere sau liberalizarea contului de capital, dar extrem de utile - și au funcționat eficient - în cazul detaliilor, al modelelor sectoriale sau al modelelor referitoare la realități punctuale. Rezultatul a fost că o bună parte a transformărilor aparținând tranziției spontane postcomuniste au fost instituite nu doar de jos în sus, dinspre societatea „profundă” către clasa politică, ci și cu sprijin de sus în jos, adică cu sprijinul cel puțin al unei părți al clasei politice, legitimate de cercuri de influență
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]