12,786 matches
-
mai amănunțite pentru a zăbovi cât mai mult în acea zonă astfel încât să poată fi oricând reperați cu ușurință oricând va fi nevoie. Totul părea ireal. Albert părea să fie în stare de hipnoză marcat de frământarea gândurilor ce puseseră stăpânire pe el. Elocința Jenicăi - prietena din vremea petecută în Roman, nu avea nici un efect asupra lui. Nu lua în seamă frământarea deznădăjduită a mâinilor ei cât și strădaniile de a-i acapara atenția, pentru a diminua efectul întârzierii Ericăi. Nu
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
Ceaușescu, amplasează batoane de dinamită la temelia orânduirii. Fitilul va fi aprins de generația prichindeilor care acum cântă legământul impus. Se va întâmpla până în anul douămii. „Voi,... noi generații... Iubiți-i pe-ai noștri eroi ! ” * * * Starea de consternare a pus stăpânire pe învățător. Dând să se dezmeticească, s-a întrebat dacă nu cumva este bolnav, dacă nu cumva stăpânit fiind dorința de a vedea sfârșitul comunismului, vede, în orice banalitate, prevestirea sfârșitului acestuia. Avea obiceiul, înainte de pensionare, ca din când în
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
ce era putred de bogat. Și ca sa-si facă-n cer comoara, Averea și-a vîndut-o dara , Și banii la săraci i-a dat. Și a plecat la mînăstire, Cu gînd curat el s-a călugărit. Lipsit de-a grijei stăpînire Și-a bogăției ispitire, El se ruga din zori în asfințit. Și-a limpezit în rugi viața, Căutînd nestingherit pe Dumnezeu . Tot mai senină-i era față, Ca răsăritul dimineață, Căci tot mai mic e al său eu. Citește mai
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
riști nimic. Așa a ajuns să dispună Ana, după bunul plac, de Insula Șerpilor. Aici, de fapt, a greșit. O femeie trebuie doar să mimeze că dăruiește, nu și să o facă. După ce a căzut în dizgrație frica a pus stăpânire pe mine. Am ajuns să mă prostituez, de frică, chiar și cu cei mai umili subalterni de care mă folosisem. Aveam nevoie de oricine care să poată garanta faptul că deși lucrasem sub oblăduirea Anei Pauker aceasta nu a avut
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
leuca în cap neputând înțelege resortul ce l-a determinat să apese trăgaciul. Mintea i-a luat-o razna. Ochii i s-au întunecat. Șiroaie de lacrimi s-au pornit ca pentru a-i limpezi. O goană nebună a pus stăpânire pe el. Tufișurile întâlnite în cale dădeau să-l cuprindă, să-l rețină aproape de locul faptei. Nu putea crede că ceea ce s-a întâmplat, că ceea ce se întâmplă este real. Sleit de puteri s-a prăbușit la pământ. A rămas
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
primit muniție de război, au fost îmbarcați în camioane și duși să împânzească perimetrul în care, foarte probabil, se afla Comănescu. Albert a fost lăsat la batalion. Nu i-a fost mai ușor decât celor plecați. Gândurile negre au pus stăpânire pe el. Bănuia că mintea lui Comănescu se află încă în rătăcire, altfel s-ar fi predat de bunăvoie. Nu putea decăt să-și dorească și să se roage ca nu cumva să se întâmple ceea ce era mai rău. Fără de
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
și de unde-ncepe. Devine toamna, repede, corvoadă, Când gerul se zorește să ne-nțepe Cu țurțuri și cu sloiuri, cu-alte țepe, Mereu e pus pe ceartă și pe sfadă. Iar anotimpul vine-n mare grabă Și își întinde toată stăpânirea, Voința noastră este tot mai slabă, Ni se topește-ncet împotrivirea. Nimic nu spune, nici nu ne întreabă, Așa ne cotropește și iubirea. -Leonte Petre - sursa foto: Internet Referință Bibliografică: ASEDIU / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2147
ASEDIU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365421_a_366750]
-
mai ia în calcul ceea ce va simți femeia, a insistat: - Poate că are chiloții murdari și de-aia te refuză! Nu o poți obliga să se facă de râs! Sclipirea de inteligență a Suciului are menirea să rupă vraja sub stăpânirea căruia i se află „bijuteria”. - De-aia nu vrei fă?!... Sigur că de-aia. Ei bine, nu am de gând să-mi mânjesc bijuteria cu căcat! Lina nu suportă acuzele ce i se aduc. Se jură pe orice, se drăcuie
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
întâlniri. Avusese pornirea de a-l înfrunta temeinic în orice încercare a lui de a se apropia de ea ori de sufletul ei. Situația de față a determinat-o să-și uite promisiunea. La rândul lui, Albert și-a recăpătat stăpânirea de sine. A închiriat o barcă invitând-o la o plimbare știind că, dacă vor sta față în față, îi va putea urmări orice expresie a feței, orice ezitare, orice încruntare... Cu calm, cu voce caldă, a început să pună
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
te prefaci, dar curiozitatea te roade să afli de la mine cât mai multe detalii. Spune că nu ți-am ghicit gândul? - Doamne, bine mă femeie!... ce rost mai are să dezgropăm morții? „Cum de vorbește, stafia?!...” O frică groaznică a pus stăpânire pe el, tremura din tot corpul. Chiar dacă n-o vedea pe Leana, și-o imagina că devenise uriașă: nu mai încăpea în casă, se revărsa spre el ca un val de pământ, gata-gata să-l sufoce. - În prima seară, când
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
te prefaci, dar curiozitatea te roade să afli de la mine cât mai multe detalii. Spune că nu ți-am ghicit gândul? - Doamne, bine mă femeie!... ce rost mai are să dezgropăm morții? „Cum de vorbește, stafia?!...” O frică groaznică a pus stăpânire pe el, tremura din tot corpul. Chiar dacă n-o vedea pe Leana, și-o imagina că devenise uriașă: nu mai încăpea în casă, se revărsa spre el ca un val de pământ, gata-gata să-l sufoce. - În prima seară, când
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
feminine, caută prin televizor vreo frumusețe intimidantă, dar nu ofensivă. Emisiunile tv, de factură parodic umoristică sunt ceaiul medicinal mult mai bun decât cafeaua care fierbe în ibric, după cum fierb curierii aprigi ai disperării, înfierbântați din ce în ce mai îndemânatic în a pune stăpânire absolută pe conștiințe. În acest context, se poate produce o despovărare în dimineața unui om, privind, când e timp, emisiunea Regional cafe, produsă de Diana Cuzmanovici-Bogea și prezentată de Veronica Mihoc. Aceasta, pentru ca să nu plece de acasă nervos, cel puțin
VERONICA MIHOC, VOIOŞIE ŞI FRUMUSEŢE ÎN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365011_a_366340]
-
de tot felul, cu duhul desfrânătii și al slavei deșarte, căutând să-l întoarcă de pe drumul cel bun și să-l izgonească din nou în lume. Pentru că diavolii nu ispitesc pe cei păcătoși, ale căror suflete se află deja în stăpânirea lor. Primise de la Dumnezeu darul vindecărilor și multă lume din satele apropiate venea la dânsul luând tămăduire. Într-una din zile, pe când sfântul cioplea cu dalta o fereastră la chilia sa, un vânător de pe versantul celălalt al peșterii, crezând că
CUVIOSUL IOAN DE LA PRISLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365030_a_366359]
-
Crainici (1819), Poienile de Sus (1825), Jirov etc., toate aflate în partea de vest a Olteniei 665. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, și mai ales după introducerea regulamentului organic, se semnalează o creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea viilor și livezilor. În general în această perioadă viile aparțineau în mare parte clăcașilor sau moșnenilor, deși în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz, viile și alte sădiri pe o altă moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul 1847 la Izverna județul Mehedinți unde câțiva moșneni din neamul Moșneanu, se înțeleg cu un frate de al lor să-i sădească
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Aceste date și informații, ca și altele, demonstrează convingător credem, că în secolul al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului al XIX-lea și în partea de vest a Olteniei existau numeroase și puternice frământări sociale legate de stăpânirea și valorificarea viilor și livezilor de pomi702. Dacă pentru secolul al XVIII-lea documentele par să arate că o bună parte a acestor plantații erau în stăpânirea boierilor și mănăstirilor (în timpul ocupației austriece și în posesia fiscului imperial), în timp ce țăranii
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
partea de vest a Olteniei existau numeroase și puternice frământări sociale legate de stăpânirea și valorificarea viilor și livezilor de pomi702. Dacă pentru secolul al XVIII-lea documentele par să arate că o bună parte a acestor plantații erau în stăpânirea boierilor și mănăstirilor (în timpul ocupației austriece și în posesia fiscului imperial), în timp ce țăranii apar cu mai puține vii, în secolul al XIX-lea și mai ales în perioada Regulamentului organic, ponderea principală trece pe seama acestora din urmă (moșneni sau clăcași
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
și de 10 ani, arendașul depunând insistențe pentru a obține de la Judecătoria mehedinți dreptul de a le arenda sau vinde altora. Astfel de conflicte înte proprietari și arendași pe de o parte și țărani pe de alta în legătură cu dreptul de stăpânire asupra viilor și livezilor, plata drepturilor proprietăricești precum și delictele legate de vii, livezi, vin, rachiu, pivnițe etc. judecate de judecătorie, sunt numeroase. O statistică alcătuită de noi pe baza documentelor și dosarelor ce se referă la cauze de asemenea natură
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
În timpul ocupației austriece a Olteniei o parte din viile mitropoliei Țării Românești și cele brâncovene devin vii fiscale. Printre acestea în partea de vest a Olteniei sunt menționate cele de la Drincea, Știubei, Almăjel, Suțita, Orevița, Stăncești (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, 1718-1739, București, Edit, Academiei, 1971, p. 72). 656 .Printre cauzele cele mai frecvente a conflictelor dintre țărani și boieri sau arendași îl constituiau în prima jumătate a secolului al XIX-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
după anul 1864, în “Mehedinți - cultură și civilizație”, IV, Tr. Severin, 1982, p. 187-194.217 703 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 18-20. 704 .Încă din 1719, la Drincea existau 40 pogoane vie. (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă, București, Editura Academiei, 1971, p. 72). 705 Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832. 706 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 5013/1835, f. 1.218 707 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 13
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
părea să fie pentru el ca un balsam. Începu să creadă că nu este singurul cu probleme; poate doar că ale lui erau mai acute, fie și numai pentru faptul că îl priveau direct. O răbufnire de orgoliu puse subit stăpânire pe el: în definitiv mai tot timpul fie trecuse prin necazuri, fie fusese foarte aproape de ele. Hotărât lucru acum mai mult ca oricând avea nevoie să știe pe ce coordonate se afla. * * * Referință Bibliografică: II. CASA SUFLETULUI MEU / Adrian Lițu
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
lumină datorită stelelor verzi pe care le-a văzut. A fost o noapte indecentă. * - De ispravă-s băieții ăștia vecine! - Ce vrei să spui? - Vino la mine și ai să vezi... Mitru își urmează vecinul, oarecum nedumerit, mai mult sub stăpânirea gândurilor neplăcute. Gândește că dacă fiul lui s-a înhăitat cu cel al vecinului, merită să-și dea palme. O amintire fugară îi umbrește sufletul; un copil nedat încă la școală, bătut fără vină... - Uite, vecine, cât de multe vișine
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
așteptarea veștilor de la cei dragi. Chiar dacă te simți cuprinsă de dezamăgire, nevăzându-ți numele înscris între destinatari ceva îți stârnește curiozitatea, uitând ceea ce te privește personal. Sunt vederile care expun nu numai numele adresantei ci și mesajul transmis. Curiozitatea pune stăpânire pe tine, te apropii până ce întregul mesaj devine citeț, devenind activi numai neuronii responsabili cu simțul văzului cât și cei destinați stărilor sufletești. Materialul respectiv te poate face să crești în importanță față de prietenele care nu apucă să-l citească
III. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365180_a_366509]
-
a trezit în mine un sentiment pe care nu îl mai cunoscusem niciodată. La vederea ei am simțit că leșin de plăcere. Eram încă virgin și nu cunoscusem femeia. Nici acum nu-mi pot explica patima oarbă care a pus stăpânire pe mine, eu care nu credeam în iubire mai ales la prima vedere. Fata, pe care o chema Mira, nu a fost indiferentă la privirile mele și parcă să mă înebunească și mai tare, se lipea languroasă de prietenul meu
CRIME IN NUMELE IUBIRII de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/364783_a_366112]
-
fără piedici și ne dau impresia că le scrie cu cea mai mare ușurință lăsând să se rostogolească metaforele menite să creeze o punte între ea și cititor Versuri devin memorabile datorită simplității exprimării și a muzicalității născută din bună stăpânire a versificației. „Din cânt de frunze plăsmuiesc iubire,/ Din nuferi - gingășie, puritate,/ Nimic din mine nu e amăgire,/ Mi-e dor de-o oază de sinceritate" (Caut în mine liniștea râvnita) Pe măsură ce exercițiul scrisului se impune, poeta devine tot mai
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]