4,267 matches
-
simplu, în sensul acela puțin superficial în care o invocăm în mod obișnuit, ci însăși ființa unei comunități căreia numai cultura îi dădea adâncime și gradul de certitudine al unei esențe. Altminteri nu am putea înțelege tenta de misionarism care stăruie asupra principalelor momente ale vieții sale și asupra operei înseși. O anumită febrilitate a ctitoririi (proiecte de institute, ediții și "școli de înțelepciune"), precum și strădania, oarecum disperată, de a crea "o cultură adevărată" - în locul uneia amenințate când de lăutărism și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Berlin, care admitea intervenția armată din partea puterilor. Gorciacoff voia să-și pregătească o bază de drept pentru ceea ce voia să întreprindă mai târziu. Deci Rusia ținea la planurile ci încă și atunci când toată lumea le credea căzute, și Gorciacoff ar fi stăruit asupra memorandului din Berlin dacă nu s-ar fi făcut grave objecțiuni din partea Austriei și a Germanei. Țariul îi spusese cancelariului său că Rusia i destul de tare pentru a putea ceda, că el dorește pacea și concordia. Cancelariul observă că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trecut, pentru onoarea sa și a țărei, cu Rusia a primit zilele acestea ratificarea Camerei române, după două zile de discuțiune. Această convențiune, ca și cea încheiată cu Austro-Ungaria, cu foarte puține escepțiuni, împacă pe deplin interesele noastre comerciale. Egoiștii stăruiesc și astăzi a face să cadă meritul acestor două mari acte, care creez privilegii și avantage reciproce pentru fiecare parte contractantă, care coprind dispozițiuni de o mare utilitate practică relativ la importațiune, la esportațiune, la vămi, la navigațiune, la tranzit, în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nouă ajutoare. Aceste ajutoare sunt conduse de Gelaleddin Pașa, iar trupele montenegrine par a se ocupa acuma de-a face imposibilă împreunarea acestor două corpuri turcești. [4 august 1876] TURCIA ["TURCIA REFUZĂ... Turcia refuză orice mijlocire a puterilor străine și stăruie a hotărî prin arme soarta sa. După ocuparea țărei, Poarta va convoca adunarea națională a Serbiei, cerându - i ca să aleagă un alt principe. Ea va respecta integritatea teritoriului sârbesc, însă își va relua dreptul de a ocupa cetățile Belgrad, Kraguievaț
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-a sfârșit în aplauze. - Cu această ocaziune nu găsim de prisos de a atrage serioasa atențiune a celor în drept spre a lua măsurile cuvenite ca scandaluri ca acela de marți seara să nu se mai repete. Cerem și stăruim cu tot dinadinsul ca autoritatea competentă să ia act de scena petrecută în acea seară, pentru a face ca fanfaronadele și cavalerismul ce unii din d-ni întrebuințează să înceteze atunci măcar când ei singuri își recunosc vina lor, când
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scrierea d-lui Xenopol asupra teoriei lui Roesler (vezi "Convorbiri literare" a. IX, pg. 159 și 220) [31 octombrie 1816] JUNG, IULIUS DR., "DIE ANFAENGE DER ROMAENEN, KRITISCH-ETNOGRAPHISCHE STUDIE " Retipărire separată din "Revista pentru gimnaziile austriace" anul XXVII, Viena, 1876 Stăruit-au românii în așezările lor din Dacia Traiană sau au trecut Dunărea în vremea lu [i] Aurelian și au reocupat Dacia în sec. al 12-le? Se știe că amândouă părțile acestei întrebări au avut apărătorii lor. Thunmann, cel întîi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la 15 dechemvrie pe delegații conferenței, au vorbit despre garanții și despre cooperarea unei jandarmerii străine, n-a pomenit însă că Poarta are {EminescuOpIX 291} de gând să refuze. Marchizul Salisbury, vizitând pe sultan, i-au declarat că toate puterile stăruiesc unite asupra cererilor lor și că, în cazul unui refuz, toți ambasadorii vor pleca din Constantinopole. În conferința viitoare Poarta va anunța hotărârile ei. Armistițiul s-au prelungit cu 14 zile. Întîmplîndu-se război guvernul turcesc au hotărât a înarma pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EUROPEANĂ... Până acuma conferința europeană în Constantinopole nu are de înregistrat nici un succes considerabil. Se zice că, lipsa de rezultate odată constatată în mod oficial, toate puterile mari își vor retrage pe reprezentanții lor la Constantinopole. Poarta cu toate ocaziile stăruiește asupra constituției sale. Astfeli o cesiune de teritoriu Serbiei și Muntenegrului nu se împacă cu art. 1 al constituției. Delimitarea provinciilor slave nu se poate primi din cauza împotrivirei populației turcești și grecești. Poarta concede punctul în privirea cantonamentului trupelor, se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că înțelegerea între Rusia și Anglia s-a stabilit și că semnarea protocolului este aproape făcută; în Paris pacea se consideră asigurată dacă Poarta va consimți a ceda districtul Nicsici și a dezarma în același timp cu Rusia. Puterile toate stăruiesc pe lângă cea dintâi de a închia pacea cu Muntenegrul. [23 martie 1877] {EminescuOpIX 351} PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICA TRECUTĂ D. POGOR A ȚINUT... "] Duminica trecută d. Pogor a ținut prelegerea sa asupra monoteismului. În cursul vorbirei, d-sa a constatat cum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care avea pentru fiecine vorbă bună și inimă deschisă? El era în orașul nostru un tip de înțelepciune practică, de îngăduință și blîndeță. Bătrân cum era, alerga bucuros să îndatorească chiar pe oameni pe cari abia-i cunoștea, și să stăruie pentru dânșii. Cu greu ar fi putut cineva să-i refuze o rugăminte, și el cunoștea chiar puterea ce-o avea, farmecul persuaziv al vorbirii sale. Cine nu l-a cunoscut nici că-și poate închipui cât de interesantă în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
comise de trupele turcești; aceste imputări sânt bazate pe convenția de la Geneva. După interpretația germană, această convențiune îndatorează nu numai pe beligeranți a observa unul în privința celuilalt dispozițiunile ce ea conține, dar încă dă puterilor neutre cosemnatare dreptul de a stărui asupra observării esacte a acestor dispozițiuni. Nota Germaniei nu va fi comunicată și celorlalte puteri. [12 august 1877] {EminescuOpIX 414} TURCIA ["MEHEMET-ALI TELEGRAFIAZĂ... "] Mehemet-Ali telegrafiază că la 8/20 august a avut loc o luptă cu rușii la Ogdis-kilar în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
său. De această situație ne dăm seama dintr-o anafora din martie 1835, în care găsim indicate acte și stări de lucruri mai vechi. Acum, în 1835, era în litigiu hotarul dintre partea răzeșească și aceea boierească „pentru care răzășii stăruiesc a să mărgini postelniceasa (Manu, n. n.) în linia îngiumătățirii statornicită din vechi”. Aceasta ca urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Platon. Totuși, nu trebuie trecută cu vederea contribuția personală a lui Plutarh. Discursul lui Simmias se distinge, remarcă A. Corlu, „prin calitatea gândirii și a expresiei, prin bogăția și precizia imaginilor”1- În toate acestea fiind vizibilă pecetea autorului. Simmias stăruie de la Început asupra faptului că Socrate, deși respingea ca pe niște imposturi mărturiile despre viziuni, Îi privea cu ochi Îngăduitori pe aceia care susțineau că ar fi auzit un glas. În cazul particular al daimonion-ului lui Socrate, e vorba mai
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
unei curățiri (katharsis) a trupului În astfel de clipe, fie unei krasis, dispoziție prielnică divinației. În orice caz, are loc un soi de ațipire a facultății intelective (logistikon) capabile de a raționa (phrontistikon), care lasă intuiția liberă să acționeze. Plutarh stăruie asupra caracterului irațional al facultății divinatorii care „ajunge să perceapă viitorul fără sprijinul unui raționament” (432 d), cu atât mai mult cu cât „se Îndepărtează de momentul prezent”. La Platon regăsim aceeași insistență asupra iraționalului divinației 1. După A. Delatte
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ajung să imprime sufletului o mișcare salvatoare, pentru a stabili În el echilibrul unei physike krasis 8. Muzica este În mod evident o katharsis controlată care eliberează sufletele nu neapărat de patimi, ci de relele provocate de acestea. P. Boyancé stăruie asupra acestui caracter controlat, reglat, scoțând În evidență afinitatea dintre soluțiile oferite de Platon (În Legi și În Timaios), de Aristotel și de cathartica pitagoriciană. Acesta este, de altfel, un punct important pentru Înțelegerea teoriei expuse de Lamprias. În prima
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
divortul prin acordul soților, (art.38 alin.2 C.fam.) președintele verifică la primirea cererii de divorț existența consimțământului soților, după care va fixa un termen de două luni, în ședința publică. La acest termen, se va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor, și în caz afirmativ se va trece la judecarea cauzei. Actualul sistem care nu mai enumeră limitativ cauzele de divorț, nu trebuie interpretat însă, ca o tendință de a se înlesni divorțul, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
vor cuprinde în acțiunea de divorț. La primirea cererii de divorț, președintele instanței verifică existența consimțământului soților și semnăturile acestora, după care fixează un termen de două luni în ședința publică. La termenul de judecată, instanța va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și, în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu privire la motivele de divorț. În cazul în care unul dintre soți se opune divorțului, instanța va trece la procedura obișnuită
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Când la termenul de judecată în prima instanță lipsesc ambele părți, cererea va fi respinsă ca nesusținută. La divorțul prin acordul soților, la termenul de judecată în prima instanță se cere prezența ambilor soți, pentru a se verifica dacă aceștia stăruie în desfacerea căsătoriei. e) Alți participanți la procesul de divorț Dacă soții au copii minori, instanța va dispune citarea și ascultarea autorității tutelare iar dacă minorii au împlinit vârsta de 10 ani, instanța îi va asculta obligatoriu, în vederea încredințării lor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de divorț. f) Soluționarea divorțului A. Generalități Procedura de judecare a divorțului este reglementată în cuprinsul art.607-619 C.proc.civ. și președintele instanței, primind cererea de divorț, va da reclamantului sfaturi de împăcare și, în cazul în care acesta stăruie în cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei. Cind cererea de divorț se întemeiază pe alienație mintală sau debilitate mintală cronică, ori pe o boală gravă cronică și contagioasă a soțului împotriva căruia este cerut divorțul, ori dacă este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fixa un termen de 2 luni în ședința publică care reprezintă un răgaz pe care instanța îl acordă soților pentru a constata dacă aceștia persistă în hotărârea lor de a divorța. La termenul de judecată instanța va verifica dacă soții stăruie la desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor; în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu privire la motivele de divorț. Termenele de înfățișare și de gândire nu se mai acordă, fixându-se termenul de judecată și au
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
accesorii, în sensul că ele se pot ordona numai în măsura în care există o cerere de divorț și se continuă procedura divorțului. Dacă un soț ar cere divorțul și măsurile provizorii pe care le impune această situație, iar apoi n-ar mai stărui în cererea de divorț, aplicarea măsurilor provizorii nu ar mai putea continua. > sunt provizorii, în sensul că pot fi oricând modificate sau revocate, pe aceeași cale prin care s-au dispus, ori de câte ori împrejurările impun aceasta; > sunt vremelnice, adică durează numai
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
art. 305 alin. 4 C. pen. și are loc în următoarele condiții : părțile s-au împăcat, în cursul judecații inculpatul își îndeplinește obligația de întreținere. Legiuitorul a avut în vedere interesele celui îndreptățit la întreținere, încât, instanța judecătorească trebuie să stăruie în interesul creditorului întreținerii pentru a-l determina pe inculpat să-și exercite obligațiile în cursul judecății (art. 305, alin. 4 C. pen). În cazul săvârșirii infracțiunii prin neplata cu rea credință a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească timp
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și foamete. Pentru cei mai mulți locuitori ai satului greutățile continuau să se adâncească datorită crizei generale provocată de economia de război (a rămas celebră deviza „Totul pentru front, totul pentru victorie!”), dar și datorită secetei care a urmat în anii 1946-1947. Stăruie în mintea multora, și acum, situația dramatică pe care au trăit-o multe familii care nu aveau cu ce trăi de azi pe mâine. Gustul pâinii cred că îl uitaseră mulți și erau copii care încă nu-l aflaseră. Printre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care va apare după plecarea sa, în 1978 cu titlul „Focul cel mare". Învățătorul Al. Vasiliu Tătăruși a fost o flacără în literatura și folcloristica românească peste care, precum și în cazul lui I. A. Zanne, nu se poate trece decât stăruind asupra valorii, dar și a eternității mesajului muncii lor. 78 Iată și coperta lucrării - Al. Vasiliu „Povești și legende”: Glasul nostru Glasul nostru a fost un organ de presă creat la Bârlad în perioada anilor 30 de către ziaristul și membru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată la porțile vieții cu „Florile Dalbe”, ale visurilor dintâi, după plecarea din cercul „Academiei Bârlădene” , prof. G.G. Ursu crede că această Academie a Bârladului și „Florile Dalbe” au făcut multă cultură în Țara Moldovei de Jos. * Biblioteca municipală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]