2,780 matches
-
dificilă, a treia, rezervată doar marilor ostenitori într-ale credinței, pustnicia. Îl sfătuiește astfel să părăsească o încercare cum este desăvârșita izolare, rezervată doar celor mai experimentați și să aleagă calea de mijloc sau împărătească. Iar înainte de a părăsi Athosul, starețul Vasile îl îmbracă în mantie pe Platon, dându-i numele de călugărie Paisie, probabil după numele prea-iubitului său ucenic, pe care îl pierduse cu ani în urmă la Poiana Mărului. La scurt timp după aceea, la Athos sosește călugărul Visarion
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Munte, încât însăși supraviețuirea ei biologică este pusă în pericol. Aflat din nou sub amenințarea unei puteri potrivnice Ortodoxiei Creștine, și purtând răspunderea nu doar pentru propriul suflet, ci și pentru viața celor șaizeci și patru de ucenici, preotul și starețul Paisie își amintește de limanul de liniște care l-a scăpat cândva de catolicismul polon. Și astfel, în 1763, la vârsta de patruzeci și unu de ani și după șaptesprezece ani de ședere neîntreruptă la Athos, o pornește, împreună cu întreaga
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
DORIT. MOLDOVA După o încercare nereușită de a se stabili la schitul Vărzărești din Muntenia, Paisie se instalează împreună cu toată obștea sa, la mănăstirea Dragomirna, în nordul Moldovei. Suntem în 1763. Din acest moment și până la moarte, Paisie va fi stareț de mănăstire, păstor de suflete și cărturar neobosit. În foarte scurt timp, organizează la Dragomirna o obște de tip athonit, având drept scop principal progresul monahilor pe calea înduhovnicirii, prin asceză, comuniune în Sfânta Liturghie și, mai cu seamă, prin
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
să-l întruchipeze el însuși de acum încolo pentru ucenicii săi. Călugărul trăitor în obștea paisiană trebuia să accepte o sărăcie absolută, nefiind proprietar al nici unui lucru, nici imobil, nici animat, să petreacă în ascultare desăvârșită față de duhovnic și de stareț, să fie primul slujitor al celorlalți și ultimul în a-și purta de grijă și să caute necontenit întâlnirea cu Dumnezeu prin participarea continuă la pravila de biserică, la pravila de chilie și prin citirea Sfintelor Scripturi. Noutatea pe care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
primul slujitor al celorlalți și ultimul în a-și purta de grijă și să caute necontenit întâlnirea cu Dumnezeu prin participarea continuă la pravila de biserică, la pravila de chilie și prin citirea Sfintelor Scripturi. Noutatea pe care o aduce Starețul Paisie în tradiția monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era considerată un mărgăritar aparținând doar vieții în pustnicie, iar coborârea minții în inimă, o practică imposibil de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Akademos, slavono-română, hrănindu-se din texte grecești, în nordul Moldovei! Este momentul în care Paisie hotărăște să renunțe la corectarea textelor slavone după versiuni mai vechi tot slavone, și hotărăște confruntarea lor direct cu originalele grecești. Nemulțumit și de aceasta, starețul începe să-și pună problema, dacă nu cumva soluția de limpezire a sensurilor din aceste texte ar fi o traducere cu totul nouă. În jurul lui se strâng călugări cultivați, copiști,eliniști, slavoniști de elită, o adevărată echipă de lingviști care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pe propria cheltuială o casă de oaspeți, un spital și oferă găzduire oricui, oricât de mult timp; săracilor și bătrânilor bolnavi, chiar până la sfârșitul vieții. Dar mănăstirea este sub timpuri și un singur lucru nu poate fi reglat prin Așezământul starețului: mersul istoriei. După doisprezece ani de liniște, asupra Dragomirnei și a Starețului Paisie se abate din nou prigoana catolică, de astă dată sub chip austriac. În urma unui nou conflict ruso-turc (războiul de șase ani, 1769-1775), Imperiul Otoman oferă împărătesei Maria
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
oricui, oricât de mult timp; săracilor și bătrânilor bolnavi, chiar până la sfârșitul vieții. Dar mănăstirea este sub timpuri și un singur lucru nu poate fi reglat prin Așezământul starețului: mersul istoriei. După doisprezece ani de liniște, asupra Dragomirnei și a Starețului Paisie se abate din nou prigoana catolică, de astă dată sub chip austriac. În urma unui nou conflict ruso-turc (războiul de șase ani, 1769-1775), Imperiul Otoman oferă împărătesei Maria Tereza nordul Moldovei, ca plată pentru ajutorul oferit împotriva rușilor. Dragomirna ajunge
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
felul. Prea mică pentru o comunitate de sute de monahi, mănăstirea nu poate oferi destul spațiu, iar ucenicii se văd nevoiți să locuiască câte șase, opt sau chiar zece în chilii de câte doi. Faima lui Paisie de erudit și stareț ales îi aduce necontenit noi ucenici la poarta mănăstirii. Aceștia vin din toate neamurile ortodoxe și chiar din neamuri necreștine sau sunt botezați de curând (ruși, bulgari, greci, sârbi, moldoveni, munteni, albanezi, evrei creștinați). Noii veniți sunt nevoiți să își
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de stânci, precum cuiburile de păsări. Proviziile de alimente și de lemne ajung foarte greu până la mănăstire pe valea îngustă a râulețului Secu, iar iernile cu multă zăpadă izolează cu totul obștea pe multe luni. Toate acestea îl fac pe stareț să apeleze la ajutorul domnitorului Constantin Moruzzi, pe care îl roagă să sprijine cu bani construirea de noi chilii. Domnitorul găsește însă, împreună cu Mitropolitul de atunci al țării, Gavriil, soluția de a strămuta întreaga obște paisiană la Mănăstirea Neamț lăcaș
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de restul țării. Împotriva voinței sale, așa cum stau mărturie scrisorile schimbate de el cu voievodul Moruzzi, Paisie acceptă strămutarea întregii lumi create de el, de la Secu la Neamț. Lăsându-și însă în urmă, la Secu, o bună parte din ucenici, starețul se simte dator să le poarte de grijă și acestora, și pentru aceasta unifică cele două mănăstiri sub aceeași stăreție, rânduială care va fi păstrată mult după dispariția lui, până în 1950. Pe poarta mănăstirii Neamț intră la 14 august 1779
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
stăreție, rânduială care va fi păstrată mult după dispariția lui, până în 1950. Pe poarta mănăstirii Neamț intră la 14 august 1779. Aici va rămâne ultimii săi cincisprezece ani de viață. În acest răstimp va valorifica toată experiența sa de monah, stareț și lingvist, și ca rezultat, Neamțul va ajunge în această perioadă cea mai înfloritoare citadelă a Ortodoxiei din estul Europei. Experiența sa de organizator strălucește în crearea unei obști de isihaști la fel de activi pe tărâmul rugăciunii cât și al muncii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
biblioteca mănăstirii din toate colțurile lumii, cărți dintre cele mai diferite: de la Viețile Sfinților și fragmente din Filocalia, până la tratate de matematică, fizică și scrierile lui Voltaire. Gramaticile și lexicoanele slavonești și grecești sunt nelipsite din bibliotecă și din chilia starețului. În jurul său se formează o școală de traducători care dăruiește atât Bisericii Române cât și celei Ruse versiuni în limbile proprii, română și slavonă, ale tuturor textelor patristice importante din tradiția greaca bizantină. Școala are eliniști și slavoniști de elită
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
an înainte de moartea sa, în 1793. Apăreau sub titlul „ DOBROTOLJUBJE”, în patru părți și două volume, la Sankt Petersburg. Bătrân, bolnav, purtând de ani de zile, pe toată partea dreaptă a trupului, răni datorate anilor de cruntă sărăcie din Athos, starețul Paisie, devenit o legendă vie, primește vizitatori de toate rangurile și de pretutindeni. În 1791, în timpul ocupației țariste din Moldova, arhiepiscopul Grigorie Serebrenikov al Ekaterinoslavului sosește la Neamț cu suita. El îl investește pe Starețul Paisie cu rangul de arhimandrit
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de cruntă sărăcie din Athos, starețul Paisie, devenit o legendă vie, primește vizitatori de toate rangurile și de pretutindeni. În 1791, în timpul ocupației țariste din Moldova, arhiepiscopul Grigorie Serebrenikov al Ekaterinoslavului sosește la Neamț cu suita. El îl investește pe Starețul Paisie cu rangul de arhimandrit. Cu toate acestea, cel care fugise în tinerețe chiar și de vrednicia preoției, rămâne până la moarte același sfătuitor modest al ucenicilor și primul slujitor al tuturor. Deși aproape orb, încearcă să corecteze din traducerile sale
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pentru clerici, laici, tineri, bătrâni, ortodocși sau nu, români și de alte neamuri. Candela aflată pe mormânt nu se stinge niciodată. Ea este necontenit reaprinsă, de ucenici fără nume, care, la două veacuri distanță, se strâng încă în jurul iubitului lor stareț. DOUĂ VEACURI CU PAISIE VELICIKOVSKI La peste două veacuri de la încheierea pelerinajului său pământesc, Paisie Velicikovski reprezintă încă, un reper în istoria creștinismului ortodox și un model spiritual de desăvârșire umană pentru cei aflați în căutarea sfințeniei. Ideile și concepția
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
au fost dedicate. În 1794, după dispariția sa, stăreția Mănăstirii Neamț este preluată de ucenicul său de limba slavonă, Sofronie. Acesta preia nu numai grija obștei paisiene de peste opt sute de monahi, ci și cele trei sute de manuscrise rămase din timpul starețului Paisie, din care patruzeci manuscrise autografe ale marelui cărturar. Anul 1794 este de altfel un an foarte important și pentru misionarismul monahal rus. În timp ce Paisie Velicikovski se stingea la Neamț, Sfântul Gherman (rămas în istorie ca Sfântul Gherman de Alaska
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
trei aveau să rămână nume de referință în istoria culturii monastice românești. Ieromonahul Isaac, educat inițial la Școala Domnească din București, devine în obștea paisiană un traducător de elită, atât din greacă cât și din slavonă. L-a urmat pe starețul Paisie pe tot itinerariul acestuia de la Athos și până la Neamț, unde a lucrat și ca profesor de greacă și secretar al starețului. Traduce din Simeon Noul Teolog, Efrem Sirul. La acestea se adaugă „Cartea Sfântului Ioan al Scării” (Neamț, 1814
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în obștea paisiană un traducător de elită, atât din greacă cât și din slavonă. L-a urmat pe starețul Paisie pe tot itinerariul acestuia de la Athos și până la Neamț, unde a lucrat și ca profesor de greacă și secretar al starețului. Traduce din Simeon Noul Teolog, Efrem Sirul. La acestea se adaugă „Cartea Sfântului Ioan al Scării” (Neamț, 1814), „Octoihul cel cu Canoanele Preacuratei Maicii Domnului la pavecerniță” (Neamț, 1816), „Tipicul” (Iași, 1816). Comentariul său, plasat la începutul propriei traduceri din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Ioan al Scării” (Neamț, 1814), „Octoihul cel cu Canoanele Preacuratei Maicii Domnului la pavecerniță” (Neamț, 1816), „Tipicul” (Iași, 1816). Comentariul său, plasat la începutul propriei traduceri din „Cartea lui Varsanufie” (1787) îl califică drept primul patrolog român. Profund legat de starețul Paisie, scrie și o biografie a acestuia. Cuvintele sale de despărțire rostite la înmormântarea și la slujbele de pomenire ale Starețului Paisie s-au păstrat până astăzi și-l prezintă pe autorul lor ca pe un maestru în retorică și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
plasat la începutul propriei traduceri din „Cartea lui Varsanufie” (1787) îl califică drept primul patrolog român. Profund legat de starețul Paisie, scrie și o biografie a acestuia. Cuvintele sale de despărțire rostite la înmormântarea și la slujbele de pomenire ale Starețului Paisie s-au păstrat până astăzi și-l prezintă pe autorul lor ca pe un maestru în retorică și ca pe un filolog rafinat. Rămâne la Neamț până la moartea sa, survenită în 25 ianuarie 1817. Tot la Athos, i se
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
alăturaseră lui Paisie, românii Macarie și Gheorghe, amândoi originari din Transilvania. Primul dintre ei, Macarie, elinist de elită, provenit dintre elevii Academiei Domnești din București, devine la Athos chiar dascălul de limbă greacă al lui Paisie. I-a stat alături starețului și la Dragomirna și, sub influența activității cărturărești a acestuia, concepe aici, în 1772, celebra „Gramatica Rumânească” și un lexicon slavonoromân (1778), cuprinzând douăzeci de mii de articole, scrie versuri și elaborează o succintă poetică. Ca traducător, oferă versiuni românești
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mănăstirii Cernica (din apropierea Bucureștiului), părăsită până atunci timp de treizeci de ani. Călugărul Gheorghe creează în spațiul Cernica Căldărușani o vatră de isihaști de tip paisian, în care mai târziu avea să strălucească Sfântul Calinic de la Cernica. Alți ucenici ai Starețului Paisie ajung ierarhi de seamă. Între ei, Veniamin Costachi, ajuns Mitropolit al Moldovei. În timpul vieții lui Paisie era Episcop de Huși și, avându-l pe stareț drept duhovnic, făcea numeroase drumuri la Neamț. Grigorie, Mitropolit al Țării Românești din 1823
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în care mai târziu avea să strălucească Sfântul Calinic de la Cernica. Alți ucenici ai Starețului Paisie ajung ierarhi de seamă. Între ei, Veniamin Costachi, ajuns Mitropolit al Moldovei. În timpul vieții lui Paisie era Episcop de Huși și, avându-l pe stareț drept duhovnic, făcea numeroase drumuri la Neamț. Grigorie, Mitropolit al Țării Românești din 1823, poate fi considerat și el un ucenic de a doua generație a lui Paisie, întrucât duhovnicul și formatorul său era ieromonahul Gherontie, bursier moldovean trimis de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și întemeiată după principiile de organizare în obște ale părintelui Paisie. Mănăstiri existente în toată lumea, din Rusia și până în SUA, și-au asumat de altfel și misiunea de a răspândi, nu doar în spațiul creștin ortodox, scrierile originale și traducerile Starețului Paisie. Scrierile originale ale Starețului sunt incomparabil mai puține decât traducerile. Totuși, reprezentând o oglindă a convingerilor starețului, acestea ocupă un loc important în orice exegeză referitoare la viața și la opera sa. Cel mai ades citată este Autobiografia, pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]