256,150 matches
-
trezit la o gândire mai vioaie, mai sprintenă. Spre deosebire de ceilalți, care au o privire isteață și fețele atente, pare adormit, deși fotografia a fost făcută ziua în amiaza-mare. Asta îmi stârnește mie tot felul de amintiri. Aveam într-adevăr această stare de încetineală. Trebuia să mi se spună un lucru de mai multe ori, ca să-l înțeleg. Surorile, frații mei, ca să mă facă să pricep ceva, sau să aduc ceva de undeva, trebuiau să se răstească la mine: „Bă, uite acolo
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
realității cu imaginarul și subiectivitatea dezlănțuită. Pentru un prozator realist, poate fi un handicap serios dificultatea perceperii relațiilor dintre oameni și lucruri. Marin Preda a reușit să transforme acest minus în construcția intimă într-o calitate care-i particularizează arta. Starea de uimire, de uluială domină o parte însemnată a scrisului său, care devine o descoperire și o explicație continuă a lumii. Ce se întâmplă în povestirile din volumul „Întâlnirea din Pământuri"? Un țăran se revoltă împotriva tuturor pe aria de
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
a lumii. Ce se întâmplă în povestirile din volumul „Întâlnirea din Pământuri"? Un țăran se revoltă împotriva tuturor pe aria de treierat grâul, pentru că i se pare că satul complotează în spatele și împotriva lui; într-un tânăr se naște o stare de agresivitate pentru că, dimineața pe câmp fiind, i se întâmplă lucruri pe care nu le înțelege, iar atunci când apare o ființă omenească, un moșneag, totul devine mai straniu în loc să se limpezească; doi flăcăi cu oile la păscut coc porumb, mănâncă
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
ceață pe câmp întâlnește un bătrân care poate fi un duh precum cel din basmele auzite seara; duhul vorbește ca un țăran din satul său: amestecul de real și fantastic îl derutează pe flăcău, iar naratorul înțelege și participă la starea lui de năuceală. Flăcăii care violează fata aceea pe câmp n-au sentimentul vinovăției; planul violului se întocmește fără cuvinte în timp ce ei își mănâncă porumbii; cei doi par niște copii ai naturii, pentru că legea morală nu i-a atins. Povestirile
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
la raion. Poporul vietnamez se eliberează de colonialismul francez și drumul spre comunism este deschis. Lumea povestirilor este ostilă, trăiește la nivelul senzorialului și se manifestă instinctual. Este percepția unui narator care preia uimirea copilului cu mintea aflată într-o stare de semitrezie. (fragment din Marin Preda și mitul omului nou, o carte în căutarea unui editor)
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
Hic jacet voluptas. Porț negre, ferecate-n aur se desfăcură să-i îmbrățșeze. Lămpi de coloarea mierii arse lăsau lumini piezișe și dulcege, învăluindu-i în penumbre. Tîrziu, abea după ce se prăbuși p-un jeț, chirurgul pricepu un’se găseau. - Starea mea de spirit nu-i prea îndepărtată de ce trebuie să fi simțt Iona în burta balenei. Lucru care mă face să cred că vom fi ajuns chiar în biblioteca domniei tale, coane... Privi îngrijorat rafturile îndopate cu volume - țnînd loc
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
de marele critic E. Lovinescu. Nu știu dacă în momentul în care consemnez acest eveniment îmi amintesc exact titlul articolului din ziarul "Dimineața". Desigur, au trecut de atunci peste 70 de ani, dar el răspunde și astăzi cu prospețime unei stări afective pe care o păstrez în inima mea. Semnau acolo, autori importanți. Am parcurs cu febrilitate, fiecare rînd ale unor mărturisiri care vădeau afecțiune, prețuire, ale unor amintiri mai vechi sau mai recente legate de E. Lovinescu, de ceasurile petrecute
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
rigidă, cu „chip de ceară", obiect monstruos și mireasa hărăzită - „prin corpul de cîrpă și picioarele lipite trecea o vergea de fier care îi dădea rigiditatea", „căpăta de departe o oarecare eleganță". Dar toată această concentrare a demonicului rămîne suspendată, stare a lumii înseși, o dată cu dispariția păpușii. Bîlciul, lumea de la capătul liniei de tramvai, nu este decît o altă înfățișare a cartierului șters în care locuiește Veniamin, unde personajele se confundă în umbra prăfoasă a decorului. Evadarea, nu numai că nu
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
de speranță. Venind din partea unui autor care trăia exclusiv din scris, verdictul este marcat de sinceritate maximă: propriul succes relevă limitele sistemului capitalist, generator de beneficii doar în aparență. Interval populat de siluetele politicienilor veroși, tranzacționând voturi și menținând o stare de retardare semifeudală, România mare este contemplată, retrospectiv, doar pentru a extrage din fauna teratologică un exemplar ilustrativ în cel mai înalt grad. Maestrul își probează, pentru a câta oară?, capacitatea de a incorpora în discursul său mitologemele democrat-populare. Uciderea
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
realitățile unei vieți care, înălțându-l, face în același timp din el un om nou, un luptător pentru progresul și întărirea statului."8 Compoziția intelectualității este pe cale de a se modifica și cunoașterea este, în sfârșit, una care emancipează din starea de servitute. Vitrina regimului de democrație populară este decorată seducător, în anul votării noii constituții, și campania împotriva analfabetismului reprezintă replica autohtonă a marelui salt înainte, de la răsărit. Stilul scriitorului se adaptează poziției de demnitate publică și dimensiunile edenice ale
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
viața lor!! Ce chiloți o fi purtînd Nastasia Filippovna? Oare între Vera, fiica lui Lebedev, și Mîșkin, n-a existat nimic? Sînt indicii, stimate domn, sînt indicii! Ippolit se branla? Tot ce-i posibil, febra mică a tuberculoșilor dă o stare continuă de excitație și el, săracul, se pare c-a murit virgin, cu gîndul între cracii Aglaei! Ce s-o fi întîmplat, exact, între Rogojin și Nastasia Filippovna, înainte ca acesta s-o penetreze, sub țîța stîngă, cu cuțitul? S-
Turgheniev iubea-n secret mamela! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14056_a_15381]
-
poeții pădurile pier fără urmă în lacrima neplânsă din volbura aducerii aminte Iuțeala și vuietul timpul curge aproape de nemișcare prin visele zăbavnice ale broaștelor țestoase o altă vremelnicie deschide deasupra zodiilor necunoscutul câmp magnetic pe unde se străvede timpul în stare aproape pură țestoasele n-au cum să audă vuietul nestins al ierbii crescând peste morminte și nici iuțeala păsării care se sparge necontenit în răscrucea văzduhului De sub pământ noaptea tresărind ușor în bătaie de lună plină copacii întorși din uitare
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
ca-n extaz, pe gardul școlii: Ai vrea tu! Dar toate sînt niște miresme mitomane de cafea, la ora cinci dimineața, cînd vă însăilez, duminical, aceste rînduri, și-mi închipui, pentru a cîta oară? că încă, înc-aș mai fi-n stare să prind poezia de ceafă ca s-o pup în bot cu sete! (va urma) P.S. (post scriptum)? De ce nu P.C. (post coitum)? Oare a scrie nu înseamnă a poseda cuvinte? Cu stimă și frenezie, Emil Brumaru 20.VII.'980
Drept care, cu această scrisoare, încep numerotarea! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14107_a_15432]
-
Iulia Popovici Exerciții pentru mîna dreaptă Un păcat postum al avangardiștilor: needitați cu zecile de ani (de prin 1931, în situațiunea de față), trecuți fără drept de apel în cavoul arhivelor, reduși la starea de zvon "de la gură la ureche" printre cei foarte avizați, trezesc aproape orice fel de reacție, numai critică nu, în necunoștință de cauză fiind, în vremea de azi la deja a șaptea spiță de cititori. Au pățit-o și-o
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
marilor necunoscuți ai literaturii româ-ne din vremuri nu foarte de mult apuse și de mare interes astăzi. Succintul prolegomen, cu semnătura lui Ovid S. Crohmălniceanu (dintr-o carte închinată Evreilor în avangarda românească) e o mică, dar consitentă contribuție în stare să îndrumeze pașii minții întru buna înțelegere a scrierilor lui J.G. Costin, la fel cum un folositor cuvînt de sfîrșit îi oferă cititorului Geo Șerban, atentul și harnicul editor al acestei cărți, judicios intitulate Exerciții pentru mîna dreaptă. Scriu aceste
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
menține o anarhie, ci pentru că omul e incapabil să se elibereze dintr-o dată." "Am să te învăț în zadar să faci cutare gest care la mine e capabil să facă miracole./ Eu te învăț esența miracolului, liniștea." "Fii sigur că stările pe care vederea conștientă - și totdeauna fals explicativă - le numește: sugestie, telepatie etc., sînt stări normale de comunicare pe care le ucidem prin comunicări, relații, explicații etc. conștiente." Citește cîte o zi, cîte o lună sau cîte un an fiecare
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
te învăț în zadar să faci cutare gest care la mine e capabil să facă miracole./ Eu te învăț esența miracolului, liniștea." "Fii sigur că stările pe care vederea conștientă - și totdeauna fals explicativă - le numește: sugestie, telepatie etc., sînt stări normale de comunicare pe care le ucidem prin comunicări, relații, explicații etc. conștiente." Citește cîte o zi, cîte o lună sau cîte un an fiecare rînd din acestea, dacă vrei să le înțelegi./ Nimeni nu te obligă, desigur, dar adresîndu-mă
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
ori pe unii dintre noii pontifi ai literelor și artelor. Alături de "romane" și de "publicistică" sînt în Les Mailles du filet și pagini de autentic jurnal intim. Pagini ce înregistrează impresii directe suscitate de peisaje diverse, predominant întunecate, angoasante, de stările climatice, de oamenii întîlniți (mai ales colegi de breaslă, dar și cunoștințe întîmplătoare), cîteva episoade ale trecutului prinse în plasa memoriei, gînduri, meditații asupra propriei individualități ori asupra condiției scriitorului și omului, în genere, în regimurile dictatoriale ale secolului al
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
s-au stins pe totdeauna, deasupra stă să-și verse vinul Cupa și Toaca parcă-ncepe iar să bată, zăpezi pe dealuri duse-n unduire ascund apoi ce nu se poate-ascunde și spun ce nimeni n-ar mai fi în stare din albul lor câtva să înțeleagă. Pe drumul țării, plopii sub omături, un șir de preoți în odăjdii albe, din sus, din jos, au început să vină în nesfârșita lor procesiune și de pe dealuri, scuturând acății, ce străjuiesc hotare din
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
culegere de versuri. În acest fel a ajuns și lumea bună din Edinburgh să deschidă ochii la "poetul-plugar". Intelectualii scoțieni din timpul Iluminismului au fost entuziasmați, ei găseau un exemplu pentru mitul specific epocii al geniului natural, care era în stare să scrie poeme fără a fi școlit, numai din puritatea inimii. Tînărul a fost invitat și admirat prin saloanele din oraș. El a știut să se prezinte exact așa cum se aștepta lumea să fie, adică în chip de naiv poet
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
Revista Limba română din Chișinău (redactor-șef: Alexandru Bantoș, redactori-șefi adjuncți: Raisa Belicov și Vlad Pohilă) este o adevărată "foaie pentru minte, inimă și literatură". Rubricile sale consacrate - Evoluția limbii române, Dialogul artelor, Creanga de aur, Itinerare spirituale, Lecțiile istoriei, Starea de veghe, Lumină din lumină, Permanența clasicilor, Trecută prin foc și sabie etc. -, la care colaborează personalități din Republica Moldova, România, Franța, Germania, SUA, Canada ș.a.m.d., instruiesc, dar și emoționează, conving, dar și suscită polemici clarificatoare. Cel mai recent
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
oameni pentru a te dărui. ca în Zarathustra. a venit vorba despre asta și la Viena, dar eu nu mai îndrăzneam să vorbesc. tu știi de ce. imaginea Apocalipsei încheiată excelent într-un tragic-ludic. ce să mai spun, doare. șAdevărul asupra stării mele de astăziț 22, 23, mi-a tăiat răsuflarea. e o carte în care trăiești și mori concomitent. iartă-mi exaltarea. cum de ești atît de om comun și de vizionar în același timp. să fi învățat toate astea sau
Viena, cartea și scrisoarea by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/14310_a_15635]
-
mi-am căutat cuvintele ce urma să le scriu ca omagiu la clipa primului meu autograf pe care îl dădeam în viața mea. Au urmat nenumărate autografe așezate sub semnătura mea, adresate unor personalități prestigioase sub care nu eram în stare să semnez altceva decît cuvintele pe care E. Lovinescu mi le dicta și anume: Omagiul autoarei. Am semnat atunci peste 80 de volume, lipsită total de fantezie, repetînd numele meu cel nou. Făcînd o pauză l-am întrebat pe Maestru
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
fac însemnări din (aproximativ) un deceniu de viață: 1963-1971. Jurnalul începe cu o febră de 38 de grade a diaristului și se încheie, simetric, tot la temperatură ridicată, cu tezele din iulie. Posibil ca titlul să facă aluzie la o stare febrilă a autorului în toți acești ani, dar sensul rămîne imprecis, greu de descifrat. Autorul, după cum rezultă din notațiile amănunțite, nu mai puțin încîlcite, lucrează în acest timp la un dicționar (probabil lingvistic sau poate ortografic - obsesia pentru cuvinte, virgule
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
și chiar a lăsat cîteva petale roz pe iarba tunsă nemțește. Eu scriu ceva în limba română, poate chiar aceste cuvinte, și vorbesc cu gazdele mele în engleză despre cît de ciudată e țara mea. Tot ce am fost în stare să fiu Trecînd pe Antwerpenerstrasse am zărit printr-o poartă deschisă în zid curtea unei școli. Tocmai era pauză și copiii germani se jucau plini de energie și gălăgie, așa cum se joacă și copiii de la o școală oarecare din România
POEZIE by Vasile Baghiu () [Corola-journal/Imaginative/14279_a_15604]