2,409 matches
-
fiscală. Dar astfel de oameni existau și În celelalte categorii socio-profesionale, așa Încât marja de eroare nu cred că este mare. După cum se vede, cifrele prezentate nu sunt atât de mari și, În orice caz, ele singure nu ar justifica apariția stereotipului de care mă ocup. Ceea ce probabil a jucat un rol important În crearea imaginii „evreului negustor” nu a fost atât numărul mare al negustorilor evrei, cât numărul mic al negustorilor români. Cred că mai semnificativă ar fi ponderea negustorilor evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comice” <endnote id="(127, p. 94)"/>. O percepție similară asupra evreului a supraviețuit În această parte a Europei până În zilele noastre. De exemplu, În urma unui sondaj de opinie realizat pe un eșantion reprezentativ În Ungaria anului 1995, cele mai puternice stereotipuri referitoare la evrei s-au dovedit următoarele : evreii ar fi „materialiști”, o altă formulare pentru „evreii au spirit mercantil” (78% dintre răspunsuri), „băgăreți” (66%), „vicleni” (63%), „rapaci” (62%) și „lacomi” (45%) <endnote id="(496, p. 16 ; 250, p. 26)"/>. Aceste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prodigioasă este cu atât mai interesant cu cât Shakespeare a scris piesa la sfârșitul secolului al XVI-lea, cu trei secole după expulzarea completă a evreilor din Anglia (În anul 1290). Este un argument În plus care demonstrează faptul că stereotipurile antievreiești au supraviețuit foarte bine chiar și (sau mai ales) În spațiile din care evreii au fost evacuați. Analizând „procesul de mitologizare a evreului”, Leon Volovici a glosat pe marginea acestui aparent paradox : „Dispariția evreilor din societate nu a condus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mitologizare a evreului”, Leon Volovici a glosat pe marginea acestui aparent paradox : „Dispariția evreilor din societate nu a condus la dispariția antisemitismului, ci, mai degrabă, la abstractizarea lui prin accentuarea caracterului mitic al evreului. Predispoziția de a accepta sau reproduce stereotipuri negative este generată de persistența lor În tradiția religioasă și În folclor, de pătrunderea lor În limbajul cotidian, cât și de existența unor false percepții colective” <endnote id="(213, p. 5)"/>. În Evul Mediu occidental, camăta a fost interzisă creștinilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
disprețuiți și urâți oriunde” (Naționalitatea În artă, 1908) <endnote id="(898, pp. 86-87)"/>. Sigur că mentalitatea care făcea din orice evreu un manipulator de bani și-i considera pe toți cămătarii ca fiind evrei era o gândire bazată pe un stereotip venerabil. În Franța, de exemplu, acest tip de gândire a devenit expresia exagerării prin excelență. Când sunt confruntați cu o exagerare evidentă, francezii folosesc de regulă zicala Tous les banquiers ne sont pas des Juifs <endnote id="(3, p. 75
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o anumită literatură l-a și adus pe scenă ; dar când s-au făcut cercetări la fața locului, s-a dat la iveală că nu evreii sunt cămătarii” <endnote id="(298, p. 282)"/>. În această parte a continentului, rolul de stereotip profesional al evreului nu l-a jucat atât cămătarul, cât negustorul, iar mai ales cârciumarul. Locul cămătarului În imaginarul colectiv l-a ocupat În bună măsură acesta din urmă. În Europa catolică și protestantă, cămătarul (În speță, cel evreu) a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un evreu În caftan, bărbos, cu obrajii fricționați de aer aspru, sub pălăria de pluș coclit a căruia apare, când vă salută, un copăl [= kippa] nedezlipit ca un cucui negru” <endnote id="(791, p. 69)"/>. Astfel de imagini atipice contrazic stereotipul și zicătoarea care Îi dă formă : „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut” <endnote id="(80, p. 139)"/>. Se pare că unii termeni arhaici și populari care denumeau „crescătorul/ negustorul de cai” (precum șefar) au intrat În limba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu tocmai favorabile, ei au dezvoltat În Israel una dintre cele mai performante agriculturi din lume. Portretul moral și intelectual 1. Inteligent, dar viclean „Cap de evreu” Majoritatea clișeelor care compun portretul-robot al „evreului imaginar” sunt negative. Nu lipsesc totuși stereotipurile pozitive, dar acestea nu sunt mai puțin false, iar mentalitatea care operează cu ele nu este mai puțin nocivă. Mai ales că, așa cum vom vedea, unele dintre aceste clișee sunt doar aparent pozitive, ele subliniind, de fapt, explicit sau implicit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar mentalitatea care operează cu ele nu este mai puțin nocivă. Mai ales că, așa cum vom vedea, unele dintre aceste clișee sunt doar aparent pozitive, ele subliniind, de fapt, explicit sau implicit, trăsături de caracter negative. Un bun exemplu de stereotip (aparent) pozitiv este „proverbiala” inteligență a evreului. „Inteligent - cum doar evreii pot fi”, scria prozatorul Panait Istrati În anii ’20 <endnote id="(723, p. 684)"/>. Exclamații admirative, de genul „Deștept ovreiu’ !” sau „Cap de jidan !” <endnote id="(3, p. 44
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a rezolva o problemă intelectuală <endnote id="(vezi 568)"/>. De altfel, Înțelepciunea populară evreiască preferă să relativizeze situația, prin proverbe de genul „Evreul de-i deștept e deștept și de-i prost e prost” <endnote id="(300)"/>. Caracterul generalizator al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deștepți Între toți... Însă, iertați-mi constatarea, foarte subiectivă, desigur, și când dai printre evrei de câte-un prost, apoi acela e prost din cale afară, contrabalansând deșteptăciunea celorlalți, ca Într-o blestemată compensație” <endnote id="(638)"/>. Din nou, un stereotip aparent pozitiv se dovedește a fi negativ. Atribute Înnăscute sau dobândite ? În 1892, Moses Schwarzfeld Încerca să demonstreze că inteligența pusă pe seama „evreului imaginar” ar fi, de fapt, o trăsătură autentică a „evreului real”. În acest sens, În studiul său
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ițic, Că-l avem și la ovrei, Știu prea bine... dar e vorba Dacă-l știe și Grivei ! <endnote id="(440, p. 64)"/>. Am văzut că, de regulă, evreul este considerat deștept și că, În imaginarul colectiv, acesta este un stereotip foarte puternic și stabil. Or, În cazul snoavelor care ridiculizează frica evreului, el devine brusc naiv, dacă nu chiar prost. Lașitatea proverbială a evreului Îi anulează inteligența proverbială, transformând-o În opusul ei. Astfel, un clișeu foarte puternic referitor la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uzuală. În cadrul unui sondaj de opinie efectuat În Ungaria În 1995, mare parte dintre subiecți au fost de acord că „aproape toți evreii sunt la fel” <endnote id=" (496, p. 10)"/>. Leon Volovici a atins această problemă delicată, vorbind despre „stereotipul evreului-exponent”, ca fiind „o străveche creație simbolică a culturii europene”, și despre gradul mare de „reprezentativitate” a evreului. „Un evreu Încetează de a mai fi un individ - observă Volovici - ; orice ar face el, el «semnifică», reprezintă «evreitatea», are un «rol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un evreu e bun) de la regulă (evreii sunt răi). Sau, altfel spus, „evreul real” este rareori bun, În timp ce „evreul imaginar” este Întotdeauna rău. În termenii cerce tătoarei poloneze Alina Cata, acesta este „un mod de a reconcilia realitatea cotidiană cu stereotipul”. „Evreul bun” contra zice stereotipul ; deci primul termen al acestei ecuații trebuie să fie o excepție, pentru că cel de-al doilea termen (stereotipul) este mult prea puternic ca să dispară sau măcar să se modifice. „Această confruntare - remarcă Alina Cata - a fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regulă (evreii sunt răi). Sau, altfel spus, „evreul real” este rareori bun, În timp ce „evreul imaginar” este Întotdeauna rău. În termenii cerce tătoarei poloneze Alina Cata, acesta este „un mod de a reconcilia realitatea cotidiană cu stereotipul”. „Evreul bun” contra zice stereotipul ; deci primul termen al acestei ecuații trebuie să fie o excepție, pentru că cel de-al doilea termen (stereotipul) este mult prea puternic ca să dispară sau măcar să se modifice. „Această confruntare - remarcă Alina Cata - a fost unidirecțională : realitatea a fost cea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În termenii cerce tătoarei poloneze Alina Cata, acesta este „un mod de a reconcilia realitatea cotidiană cu stereotipul”. „Evreul bun” contra zice stereotipul ; deci primul termen al acestei ecuații trebuie să fie o excepție, pentru că cel de-al doilea termen (stereotipul) este mult prea puternic ca să dispară sau măcar să se modifice. „Această confruntare - remarcă Alina Cata - a fost unidirecțională : realitatea a fost cea care a fost adaptată la imagine” <endnote id="(70, p. 65)"/>. La fel se Întâmplă lucrurile când „evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comentat ulterior istoricul religiilor Mircea Eliade <endnote id="(308, p. 39)"/>. Cunoașterea străinului sălbatic sau doar exotic a dat un impuls recunoașterii străinului „de acasă”. Fără să dea naștere unui gen literar propriu-zis, acest tip de discurs - o colecție de stereotipuri etnice și etice - a fost totuși destul de uzual În epocă. Iată cum Îi prezintă pe europeni Gilles Le Bouvier, Într-o Carte a descrierii 325Portretul moral și intelectual țărilor, scrisă pe la jumătatea secolului al XV-lea : englezii sunt „cruzi și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a.m.d.), adică toate caracteristicile etice comentate, care definesc portretul-robot al evreului, se va obține un mănunchi de clișee cunoscute - vechi reflexe mentale care compun imaginea schematică a „evreului imaginar”. Noutatea În rândurile de mai sus constă În motivațiile acestor stereotipuri și, mai ales, În relația dintre clișeele referitoare la evrei și cele - nu mai puțin false și sărace - care vizează alte nații. Legendele de acest tip sunt foarte interesante pentru că fiecare poveste prezintă imaginea chiar a etniei care a generat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Damascului”. Un simptom al trăiniciei imaginii-clișeu a „evreului orb” este faptul că ea a supraviețuit secole de-a rândul, fiind preluată chiar și de intelectualii, politicienii și publiciștii din epoca interbelică. O supraviețuire cu atât mai interesantă cu cât acest stereotip a trecut fără modificări esențiale - ci doar cu unele adaptări - din spațiul culturii tradiționale Într-un spațiu cu coordonate culturale diferite, cel al culturii savante și al ideologiei politice. În 1934, În scandaloasa-i prefață la romanul lui Mihail Sebastian
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pus solzi pe ochi [...]. Iosef Hechter, nu simți că te cuprinde frigul și Întunericul ?” <endnote id="(187, p. 24)"/>. Discutând retoric cu un „evreu imaginar” (protagonistul romanului și alter-ego-ul romancierului), Nae Ionescu utilizează o bună parte din recuzita clasică a stereotipului referitor la „cecitatea evreului” : acesta nu veghează (ci doarme, În timp ce profetul anunță venirea Mântuitorului), nu vede (pe Mesia În persoana lui Isus), orgoliul i-a pus solzi pe ochi (aluzie la experiența extatică a apostolului Saul/Pavel) și Îl cuprinde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XVI-lea, un rol În acest sens l-a jucat și retorica luterană : „Evreul este Diavolul Însuși”. „De bună seamă că ovreiul este Întruchiparea Împelițatului”, spune un personaj shakespearian (Neguțătorul din Veneția, act II, scena 1). În această situație, toate stereotipurile care compuneau portretul Diavolului au fost transferate și asupra evreului. Acesta din urmă a preluat nu numai viciile morale ale Satanei (rău, viclean, avar, trădător, corupt și corupător etc.), dar și caracteristicile sale fizice. Ca și Diavolul, evreul degajă un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dotat cu coadă și coarne. „Încornoratule !”, i se spune personajului evreu În jocurile populare de păpuși din România <endnote id="(23, p. 141)"/>. Evident, evreul putea să-și ascundă coada, dar coarnele mai greu, așa că este uimitor că anume acest stereotip a supraviețuit totuși, În pofida faptului că (in)existența acestui accesoriu fizic din creștetul capului putea fi ușor verificată. Joshua Trachtenberg relatează o experiență personală simptomatică, petrecută În primele decenii ale secolului XX : „Odată, În timpul unei călătorii prin Kansas (SUA), am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
petrecută În primele decenii ale secolului XX : „Odată, În timpul unei călătorii prin Kansas (SUA), am Întâlnit un fermier care a refuzat să creadă că sunt evreu, pentru că nu aveam coarne pe cap” <endnote id="(242, p. 227)"/>. Se pare că stereotipurile referitoare la evrei se conservă și supraviețuiesc mai bine În zonele fără sau cu puțini evrei. În astfel de locuri, „evreul imaginar” se dezvoltă nestingherit, clișeele care-l compun neputând fi corectate de prezența modelului real. Cu alte cuvinte, existența
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oare să-i exterminăm - cum bunăoară se ucid ploșnițele ? Acesta ar fi mijlocul cel mai simplu și cel mai comod de a ne scăpa repede de ei” <endnote id="(cf. 67, pp. 48- 50)"/>. Pentru o radiografie exactă a oribilelor stereotipuri evreofobe vehiculate de doctorul Nicolae Paulescu În opera sa, vezi recenta lucrare monografică semnată de Peter Manu și Horia Bozdoghină, Polemica Paulescu <endnote id="(877)"/>. A.C. Cuza și, mai ales, N.C. Paulescu sunt cazuri maligne de protocronism : suntem cu două-trei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
taxat astfel : „Nu vrem să fim creștini,/ Isus a fost un porc de evreu” (Wir wollen keine Christen sein,/ Denn Christ war ein Judenschwein) <endnote id="(569 și 789, p. 291)"/>. Asocierea evreului cu animalul prohibit a devenit unul dintre stereotipurile antisemite cele mai puternice, iar Claudine Fabre-Vassas este Îndreptățită să sublinieze acest paradox : „În pofida regulii universale care Îl asociază pe celălalt, pe străin, cu ceea ce mănâncă <endnote id="[vezi 625]"/>, evreii sunt asimilați cu animalul a cărui carne le este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]