7,161 matches
-
cât vrea. În sinele meu, au circulat veri trecute, trăite de mine în copilărie și de care mi-a fost dor, dar și livrești, care în realitate aparținuseră lui Vasile Alecsandri (excelent prozator), Creangă, Duiliu Zamfirescu, Ion Ghica ș.a. ori strămoșilor mei. Străbunicul patern păștea caii noaptea, pe câmp, bea apă după ei, din același recipient... Bunicul, pe unul dintre dealuri, unde acum e vie, venea fuga lângă bunica, să-i cânte. Cânta lin. De la cincizeci și ceva de ani încolo
Tema nr. 2: Despre dor (Subiectul al II-lea) () [Corola-blog/BlogPost/339596_a_340925]
-
cât vrea. În sinele meu, au circulat veri trecute, trăite de mine în copilărie și de care mi-a fost dor, dar și livrești, care în realitate aparținuseră lui Vasile Alecsandri (excelent prozator), Creangă, Duiliu Zamfirescu, Ion Ghica ș.a. ori strămoșilor mei. Străbunicul patern păștea caii noaptea, pe câmp, bea apă după ei, din același recipient... Bunicul, pe unul dintre dealuri, unde acum e vie, venea fuga lângă bunica, să-i cânte. Cânta lin. De la cincizeci și ceva de ani încolo
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339593_a_340922]
-
că, după desființarea moșierilor (...), n-a vrut să plece din Corlate, că unde să se ducă el și, mai ales, unde să-și ducă mormanele de cărți care îi umpleau locuința din satul acela de țigani, foști robi pe moșiile strămoșilor lui și între care se simțea el însuși între ai săi, neștiindu-se prea limpede dacă nu cumva era și el țigan. Politică nu făcuse niciodată. Neizbutind să-l întâlnească, îi lăsă aparatul de radio mamei sale care îi trimise
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
de a nu îndura nedreptatea socială au dus la progres: „A cucerit el slabul, spațiul și timpul“, descoperind și „taina tainelor“, energia atomică. Tudor Vianu în studiul Arghezi, poet al omului, menționa: „Poetul a avut posibilitatea să intoneze în limba strămoșilor imnul de proslăvire a înălțării umane“. Acest poem închinat omului simplu a fost tradus în italiană de profesoara Rosa del Conte, aceea care a închinat un studiu lui Eminescu, Eminescu și absolutul. Faptul că poezia, cartea, devine „Dumnezeu de piatră
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
este puțin cam deplasat să folosiți cuvântul mineriada.. în condițiile în care mentorul dumneavoastră, Iliescu, a chemat minerii și cărora le-a mulțumit. Este de fapt o imensă ipocrizie și nesimțire că PSD să utilizeze cuvântul "mineriada", ținând cont că strămoșul PSD, si inca în viață, s-a folosit de mineri.” Cam atunci a apărut și postarea lui Dacian Cioloș, care, în mod surprinzător, în opt minute l-a depășit pe Liviu Dragnea la numărul de like-uri. Între timp, azi dimineață
Viață de câine de 30 de lei în vremea „loviturii de stat” () [Corola-blog/BlogPost/339097_a_340426]
-
amintirea faptei lui. Cu cât suntem mai români, cu atât ne e mai drag chipul Viteazului, ctitor veșnic al țării de azi, prințul unității naționale. Viața lui e una din cele mai impresionante din câte s-au desfășurat pe pământul strămoșilor. A cunoscut din plin și bucuriile și durerile vieții; a cunoscut dulceața biruinței și amărăciunea înfrângerii; a stăpânit cât niciunul dintre voievozii noștri, pentru ca într-o clipă să piardă totul; a văzut pe cei trufași, închinându-se și a căzut
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
bucure de existența unui muzeu al civilizației tradiționale? Ce fel de om, de intelectual și de Român nu se bucură de refacerea celui mai vechi muzeu etnografic al țării? Ce fel de om e acela care nu vrea ca imaginea strămoșului nostru, țăranul, să aibă un loc de „odihnă"și de „acțiune"binefăcătoare asupra lumii noastre bolnave?! Ce fel de om, ce fel de intelectual este acela care nu știe că nu se poate trăi fără memorie? Și cum vremea și
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
în imediata apropiere a satului. Cărămizile descoperite poartă pe ele inscripția "Cohors II Flavia". Avem deci dovezi ale scrierii pe teritoriul satului nostru încă de acum 18 secole. Trecând peste timpuri, încă din primele decenii ale secolului al XIV-lea, strămoșii noștri care vor fi luptat la Posada (marele istoric Nicolae Iorga localizând Posada independenței noastre aici) vor fi avut imaginea unui document scris scris în pergamentul-scrisoare pe care solul voievodului muntean Basarab l-a înmânat regelui ungur angevin, document prezentat
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
doar faptul, că, tocmai în teritoriul în care au trăit acei antecesori atât de civilizați, cu - se afirma - primul scris din istoria lumii, tocmai în acest teritoriu din care ar fi provenit multe popoare europene (de ex., goții/germanii, slavii, strămoșii italienilor care ar fi învățat limba latină de la limba care se vorbea prin Balcani în acele timpuri, etc, etc). Deci, mă miră ca tocmai în acest teritoriu în care - tot mai des aflăm asta în ultima vreme - a fost realizată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/340903_a_342232]
-
doar faptul, că, tocmai în teritoriul în care au trăit acei antecesori atât de civilizați, cu - se afirma - primul scris din istoria lumii, tocmai în acest teritoriu din care ar fi provenit multe popoare europene (de ex., goții/germanii, slavii, strămoșii italienilor care ar fi învățat limba latină de la limba care se vorbea prin Balcani în acele timpuri, etc, etc). Deci, mă miră ca tocmai în acest teritoriu în care - tot mai des aflăm asta în ultima vreme - a fost realizată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/340903_a_342232]
-
viitorul acestei comunități sătești și parohiale - din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această întâlnire și sărbătoare, sau datorită acestora, ne vom aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
doar faptul, că, tocmai în teritoriul în care au trăit acei antecesori atât de civilizați, cu - se afirma - primul scris din istoria lumii, tocmai în acest teritoriu din care ar fi provenit multe popoare europene (de ex., goții/germanii, slavii, strămoșii italienilor care ar fi învățat limba latină de la limba care se vorbea prin Balcani în acele timpuri, etc, etc). Deci, mă miră ca tocmai în acest teritoriu în care - tot mai des aflăm asta în ultima vreme - a fost realizată
ION CATRINA PREZINTĂ: -ZEFLEMEAUA LUI CAMIL PETRESCU de ION CATRINA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340902_a_342231]
-
viitor Este cert că istoria, vitejia domnitorilor care ne-au ferit de subjugare cu sclavie a tiranilor vremii, este o lecție importantă pentru cei care mai citesc o carte. Școala nu mai amintește de ei. De unde să afle tineretul de strămoșii săi? Mulți moldoveni din ambele regiuni care poartă acest nume îl pot avea fizic pe Ștefan cel Mare și Sfânt drept străbunic care a fertilizat toate tinerele întâlnite în cale. Moldovenii sunt deci la propriu din os domnesc și se
TRECUTUL O LECŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340914_a_342243]
-
a fost închinat se referă la foarte înalte concepții noi astronomice explicate genial la nivelul unui bacalaureat. Nu prea văd ce legătură ar avea acest astronom cu faptul că „noi” poporul român știm sau nu știm cine ne-au fost strămoșii sau că românul ca EU, EGO se cunoaște pe sine însuși sau nu, cum a fost interpretat de largi comentarii favorabile. Întrebarea a fost lansată: Noi Românii știm sau nu cine suntem ca indivizi cât si cine ne-au fost
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
sau că românul ca EU, EGO se cunoaște pe sine însuși sau nu, cum a fost interpretat de largi comentarii favorabile. Întrebarea a fost lansată: Noi Românii știm sau nu cine suntem ca indivizi cât si cine ne-au fost strămoșii? Meditez asupra subiectului fără pretenții de a da verdicte. Eu sunt EU! Există un „alterego” adică că o ființă umană, care se crede, se știe de când lumea drept, EU, EGO. Acela sunt eu, în carne și oase, cu mâini și
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
știe dacă Dacii au fost Romanizați după al doilea război Daco-Roma descris pe columna lui Traian din Roma sau dacă nu cumva a fost un război fratricid între urmași ai tracilor. Traian imperatorul afirmă în memoriile sale că ar avea strămoși traci trăitori în meleagurile pontice în care a fost surghiunit poetul Ovidiu. Istoria nu se mai învață în scoli deoarece interes politice își dispută strămoșii între Romani sau Ruși. Cu adevărat istoria oficială nu știm cine suntem și din cine
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
război fratricid între urmași ai tracilor. Traian imperatorul afirmă în memoriile sale că ar avea strămoși traci trăitori în meleagurile pontice în care a fost surghiunit poetul Ovidiu. Istoria nu se mai învață în scoli deoarece interes politice își dispută strămoșii între Romani sau Ruși. Cu adevărat istoria oficială nu știm cine suntem și din cine ne tragem. Atât Rușii cât și Romanii au istorii care încep cu mult după formarea Dacilor adevărații noștri strămoși. In consecință Hawking în paralizia se
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
scoli deoarece interes politice își dispută strămoșii între Romani sau Ruși. Cu adevărat istoria oficială nu știm cine suntem și din cine ne tragem. Atât Rușii cât și Romanii au istorii care încep cu mult după formarea Dacilor adevărații noștri strămoși. In consecință Hawking în paralizia se ne-a făcut să înțelegem astronomia așa cum o vede din scaunul de suferință chiar dacă a exagerat puțin în interpretări, iar poporul român știe ce vrea nu și ce este sau din cine se trage
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
și glasul Și simt prin ele legământ! Mă leagă timpul cel mănos, Mă leagă cântul și durerea, Mă leagă visul de frumos, Mă leagă vorba și tăcerea! Mă leagă oamenii frumoși, Mă leagă vatra și cuvântul Și toți vitejii mei strămoși, Mă leagă viața și mormântul! Referință Bibliografică: Mă leagă vatra și cuvântul! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1550, Anul V, 30 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340992_a_342321]
-
infinitului țăran român. Fiecare își este rege sieși, fiecare e fiu al cuiva, fiecare părinte altcuiva, pe atât de măreț, de bun și de frumos, pe cât iubește măreața, buna și frumoasa muzică folclorică românească. Nu-i nimeni să nu aibă strămoși la talpa satului românesc, ce s-au aplecat cândva peste ghintură să scoată la soare știubeiul cu apa curată, rece și dulce, a izvorului fântânii; nu-i, așadar, cineva dintre români care să nu descindă dintr-un neam ce a
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
minte scena cu armăsarul. Îl știa pe M.Joseph distant și pragmatic. Atitudinea lui față de animal era protectoare, atentă. Holurile întunecoase, pustii și neprimitoare luceau de curățenie. S-a oprit de câteva ori să admire portretele ce-i înfățișau pe strămoșii lordului. În ultimul, i-a zărit chipul. Lumânările dădeau impresia că ochii din tablou păreau însuflețiți. A urcat treptele șovăitor, ținându-se de balustradă. În cameră, o singură lumânare ardea sfârșit. Alma nu credea în poveștile cu fantome. Cu siguranță
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
poți amâna? sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine voi fi sacrificat, sătenii mă vor tăia pe motiv că sunt prea bătrân. Oamenii nu mai respectă pădurea, n-o mai consideră sacră, așa cum au considerat-o strămoșii lor, și nu vreau să se piardă povestea. - Ce poveste? - Legenda mărțișorului. O știi? - Nu n-am auzit-o. - Atunci ascult-o, dar să nu mă întrerupi, ca să pierd firulpoveștii. - Te ascult cu atenție, știi că te prețuiesc! În vremea
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
va fi în funcție de călătorii, de anotimpul în care voi fi fost în Japonia ca spectator ce s-a bucurat, în direct, de aceste festivaluri ale bucuriei, în care se împletesc, într-o sublimă armonie, dansul, muzica, ritualurile vechi, respectul pentru strămoși și natură, credința, entuziasmul, ritmul, energia, comunicarea și sincronizarea... FLOAREA CĂRBUNE CĂLĂTOARE ÎN ȚARA SOARELUI RĂSARE-JURNAL DE CPLĂTORIE FRAGMENT Referință Bibliografică: Sărbători și festivaluri tradiționale japoneze / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 765, Anul III, 03 februarie 2013
SĂRBĂTORI ŞI FESTIVALURI TRADIŢIONALE JAPONEZE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341370_a_342699]
-
Articolele Autorului DIMINEAȚA CUVÂNTULUI Caligrafiez iubirea cu litere de miere, Prin cuvântul îmbăiat în lumina Edenului. Desenez genunchii ei cu gust de mere Coapte. În grădina Sarmizegetusei Zamolxis o binecuvântează. O așez Pe ceasul solar, să bată ora la poarta Strămoșilor. Înscriu iubirea noastră În poemul înviorat de roua dimineții Cuvântului. Și ne-o dăruim la echinocțiul Verbului său, în tămâia zilei întâi, de Martie. Elisabeta IOSIF Decembrie, 2012 Referință Bibliografică: DIMINEAȚA CUVÂNTULUI / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DIMINEAŢA CUVÂNTULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341535_a_342864]
-
veniți și stabiliți, nu ca „fii ai satului”. Firește, au dreptul implicării în conducerea comunei. Însă, poate că venerabilul Vasile Ciubotaru i-a uitat pe unii, pământeni ai locului, „fii ai satului”, de drept de data aceasta. Ei, părinții și strămoșii lor nu au pus mai puțină piatră la talpa comunei. E o meteahnă a timpului contemporan ca toate să fie conectate la țîța politică și e o greșeală să fie uitați fiii satului. În rest, o reverență în fața venerabilului! Venerabilul
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]