2,190 matches
-
din satele vecine și chiar până departe pe Mureș în Lechinta, iar pe Tarnava Mică până în ținuturile Praidului. Cei rămași acasă lucrau pe moșiile grofilor, iar mai tarziu pe cele ale boierului Pop Emil. Trăiau în case mici, acoperite cu stuf sau paie, construite din schelet de lemn și bulgărite cu pământ amestecat cu pleava. Dar vremurile grele au trecut, cedând locul altor vremuri noi care au deschis porțile spre civilizație și bobohalmenilor. De la an la an, sătul și-a schimbat
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
componență actuala la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Stradă Băcanu, Strada Tufan, Strada Argeșului, Strada Șabărului, Strada Pădurii, Strada Liliacului, Strada Bortea, Strada Brebina, Strada lui Tache, Strada Stufului, Strada Sălcioara, Strada Agricultorilor (Cărusașilor), Strada Constructorilor, Strada Puțul cu salcie.
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
era alcătuit în principal dintr-o groapă dreptunghiulară, săpată în pământ la vreo doi metri adâncime, cam de 3 metri pe 6. Aceasta era încăperea principală, numită celar, sau, după influența turcească, ogeac. Acoperișul, în două ape, era făcut din stuf, paie sau coceni și se sprijinea pe un rând de stâlpi din lemn, ce treceau prin centrul bordeiului. Accesul se făcea printr-un gârlici, o scară acoperită, săpată înclinat, cu treptele întărite cu țăruși de lemn, situată de obicei în
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe. Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc). Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
de pe Dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
Pășuni 4492 3153 1275 1878 1339 Fânețe 1739 1739 6 1733 Livezi 640 640 Terenuri agricole total 7191 5852 1281 4571 1339 Păduri și alte terenuri forestiere 8133 4500 4500 448 198 250 3185 Terenuri cu ape și ape cu stuf 110 110 110 Căi de comunicații 147 147 24 123 Terenuri ocupate cu construcții și curți 106 3 3 3 103 103 Terenuri degradate și neproductive 72 72 Terenuri neagricole total 8568 4760 623 3185 Terenuri TOTAL 15759 4760 6475
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
dintre ele fiind dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urușag, Gârbău, Cetatea Fetei, Sănăslau ș.a. Suprafață comunei este compusă din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pășuni, 846 ha livezi, 1.207 ha păduri, 111 ha tufărișuri, ape și stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122 ha și construcții 292 ha . Climă este una de deal și podiș, cu o temperatură anuală medie de 8,3 °C. Precipitațiile ating o medie anuală de 582 mm/mp. Conform recensământului
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
Simion Starov. În continuare vom schița apariția și evoluția principalelor instituții din localitate urmărind extinderea să din această perspectivă. Flacăra creștinătății capătă loc de rugăciune (existent și astăzi în Florești) prin Biserică Sfanțului Nicolae, construită din lemn și acoperită cu stuf în anul 1807. Era preconizată pentru cântarea morților la cimitir. În 1889 a fost reconstruită. În 1853 este construită o altă biserică din piatră cu hramul Sf. Mitrofan de Voronej. În biserică la 1908 se păstra un fragment de moaște
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
utilizatorilor apariția ei este fiziologică dacă survine după un efort fizic digestiv sau după emoții plaja fiind un mediu mereu schimbător expune plantele și animalele care viețuiesc aici aici unor condiții instabile iazul va fi folosit și ca crescătorie de stuf care va fi folosit la umbrirea puieților cu toate acestea constructorii se confruntau cu probleme majore având parte de întârzieri datorate condițiilor meteo nefavorabile și dificultăților tehnice unele acțiuni de jucare a mingii pot include acțiuni care nu presupun lovirea
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
procent de 91% celuloză. Se găsește în combinație cu lignină în lemn (40-60%). Fibrele de celuloză prezente în lemn sunt sub forma unui polimer complex: lignină. Acesta tratat cu substanțe alcaline duce la formarea hârtiei. Alte surse sunt inul, cânepa, stuful (50%). Formarea celulozei în plante este rezultatul unui proces de biosinteză fotochimică. Peretele celular vegetal este alcătuit din celuloză cu excepția câtorva tipuri de alge. Celuloza este organizată în microfibre. Structura conferă rigiditate plantei și un mediu poros favorabil circulației apei
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
mai pură varietate de celuloză se obține din bumbac prin egrenarea (îndepărtarea semințelor) și apoi spălarea vatei din capsulele plantei de bumbac. Această varietate este folosită aproape exclusiv în scopuri textile. O celuloză mai puțin pură se obține din lemn, stuf sau paie. În acestea celuloza este amestecată cu diferiți componenți necelulozici, numiți irecruste (lignină, oligozaharide, ceruri, rășini.), care trebuie îndepărtați. Separarea se poate face cu ajutorul unor reactivi acizi sau bazici care dizolvă incrustele, eliberând cea mai mare parte a materialului
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
de Chimie Macromoleculară (1956-1970) și director (1970-2000) al Institutului de Chimie Macromoleculară "P. Poni" din Iași. Paralel cu activitatea didactică, desfășoară o bogată muncă științifică, efectuând și conducând numeroase cercetări în domenii ale chimiei organice și macromoleculare, chimiei lemnului și stufului, chimiei și tehnologiei celulozei, chimiei polizaharidelor, mecanochimiei polimerilor, plasmochimiei, sintezei și studiului unor precursori ai materiei vii etc. Este autorul unor studii privitoare la speciile de lemn ce cresc pe teritoriul României, mai ales speciile cu dezvoltare rapidă (plop, salcie
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
și tardigradelor, grupe de animale din microfauna bentosului și planctonului. Studii asupra Deltei Dunării. Contribuții la studiul nutriției minerale a plantelor, al rezistenței lor la ger și la secetă. A colaborat cu specialiști din Irak și Pakistan în domeniul valorificării stufului din Mesopotamia și a studiat deltele fluviilor Tigru, Eufrat, Indus, Gange și Brahmaputra. A colaborat, de asemenea, cu Academia de Științe a URSS în studiul deltei Niprului și a fluviului Volga și cu specialiștii din Cehoslovacia și Polonia în studiul
Ludovic Iosif Urban Rudescu () [Corola-website/Science/307162_a_308491]
-
având rol de cămară răcoroasă pentru păstrarea alimentelor. În perioadele calme ale istoriei gospodăria țărănească din Sud-Est evoluează, începând să fie înălțată deasupra pământului, construită din bârne de salcâm, lipite cu chirpici și fiind alcătuită din două încăperi, acoperită cu stuf sau nuiele de salcie sau salcâm, esențe des întâlnite în zonele de luncă. Astfel s-a ajuns ca în zilele noastre, gospodăria din această zonă, să fie cel mai adesea construită din cărămidă, fie arsă, fie nearsă, acoperită cu olane
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
5 m, în locuri mai adânci - 1,0-2,5 m, lângă satul Ștefănești - 3,5 m. În cursul superior, până la satul Putinești și într-un șir de locuri din cursul inferior al râului, albia este complet acoperită cu vegetație de stuf și rogoz, în restul cursului vegetația se întâlnește doar la maluri. Patul albiei este neregulat, mâlos, la repezișuri și în cursul inferior al râului cu prundiș și nisip, deseori pietros. Malurile sunt abrupte având înălțimea de 0,5-1,0 m
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
limanul Sasîk dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (limba apei "Potamogeton pectinatus", moțul "Potamogeton perfoliatus", penița apei "Myriophyllum spicatum", "Ruppia spiralis") - în principal în partea de nord și de-a lungul malurilor și semiacvatice (stuful "Phragmites australis", rogozul "Bolboschoenus maritimus", papura cu frunză îngustă "Typha angustifolia"). Pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare, care vin aici pentru reproducere și năpârlire. Aproximativ 25.000 păsări cuibăresc aici, numărul lor ajungând până la 100.000 de indivizi
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
de 1691 ha, circa ⅓ din suprafața rezervației este ocupată de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat prin vegetația palustră și de luncă inundabilă. Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este reprezentată de desișurile de trestii și stuf, sălcișuri, precum și de un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura, pipiriga, nufărul, crinul de apă, răculețul, lintița). În total, aici cresc 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei: nufărul alb
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
asigurând cursele regulate pe relațile Tulcea - București - Tulcea, Tulcea - Constanța - București - Tulcea, cu avionul LI-2, iar cursa Tulcea - Galați - Tulcea cu avionul AN-2. Aceste curse transportau pasageri și marfă (pește, icre, raci, materiale de pescărie, împletituri din papură și stuf, puiet viu de pește - R.P. Chineză). Din datele statistice reies perioade în care de pe Aeroportul Tulcea operau până la 30 de aeronave pe zi. Se pot evidenția următoarele tipuri de aeronave: Fieseler Stork, Aero-45, PO-2, I.A.R.-813, I.A
Aeroportul Delta Dunării Tulcea () [Corola-website/Science/307857_a_309186]
-
8,333 grame argint Monedele de argint nu erau din metal pur. Aproximativ 87% din materialul monedei era argint!!! Majoritatea oamenilor din Mesopotamia preferau să călătorească pe apă, și nu pe uscat, deoarece era mai convenabil. Ei construiau bărci din stuf, și le era ușor să meargă și prin zone mlăștinoase. Mai târziu, după invenția roții, au fost folosite și carele, în special de către oamenii înstăriți Aceste civilizații au apărut din culturi mai timpurii, printre primele care au utilizat agricultura. Printre
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
lacului Balaton, conferindu-i cel mai important loc în turismul maghiar. Anual lacul Balaton este vizitat de peste 2 milioane de turiști, generând 1/3 din veniturile Ungariei din urmă turismului. Numeroase căsuțe de odihnă, ascunse la marginea țărmului tivit cu stuf, stațiunile balneoclimaterice dezvoltate în partea NE, au făcut din lacul Balaton un cunoscut loc de odihnă folosit la sfârșit de săptămână.
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
cu un acoperiș deschis, care conținea o piatră de moară pentru măcinarea cerealelor și un mic cuptor pentru coacerea pâinii. Zidurile erau vopsite în alb și putea fi acoperite cu pânze de in vopsite. Podelele erau acoperite cu rogojini din stuf, în timp ce scaunele din lemn, paturile ridicate și mesele individuale reprezentau mobilierul. Pentru vechii egipteni,igiena și aspectul erau importante. Se scăldau în Nil și foloseau ca săpun o formă de pastă făcută din grăsimi animale și cretă. Bărbații își rădeau
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
au fost construite din scânduri de lemn "cusute" împreună. Descoperit de egiptolog David O'Connor de la Universitatea New York, curelele țesute s-au dovedit a fi fost folosite pentru a bate scândurile laolaltă ,iar între plăcile de lemn se umplea cu stuf sau iarba pentru a sigila cusăturile. În ciuda abilitații egiptenilor de a construi bărci foarte mari pentru a naviga ușor de-a lungul Nilului, nu au fost cunoscuți ca marinari buni și nu se angajau în navigație pe scară largă sau
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
clase, sau etape, cu reglementări de educație fizică și morală din ce în ce mai severe. La treisprezece ani era tuns scurt. Lipsit de orice lenjerie de corp, tănărul spartan trăia și se antrena numai într-o tunică scurtă. Dormea pe un pat de stuf, recoltat de el de pe malurile râului Eurotas, ce curgea pe lângă Sparta, iar iarna, pentru a se feri de frig, se acoperea cu o învelitoare din ciulini presați. Greșelile erau aspru pedepsite prin bătaie, sau prin privare de hrană. După lungi
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, Iași, Timișoara, Craiova, Pitești. Industria chimică s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la Borzești, Băile Govora, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copșa Mică, Turnu Măgurele, Valea Călugărească și Năvodari. Industria petrochimică produce cauciuc
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
spatele orașului, pe niște pante stâncoase și nisipoase. Casele erau construite din cărămidă uscată la soare și apoi văruită; bârnele acoperișurilor se sprijineau pe stâlpi subțiri din lemn, vopsiți în culori vii. Mobilierul încăperilor era format din împletituri (rogojini)de stuf, scaune de lemn, sculptate și catiponate frumos, cufere de lemn pictat, mese încrustate, ca și din paturi având picioarele de asemenea sculptate, cu somiere de sfoară împletită și întinsă pe un cadru. Pe mese se găseau cupe frumoase de cristal
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]