2,088 matches
-
Pitești, 2001; Doti, îngr. și pref. Petru Poantă, Pitești, 2001. Repere bibliografice: George Popa, Literatura ardeleană de azi, „Lanuri”, 1939, 4; [Radu Stanca], „Renașterea”, 1940, 131; Ion Negoițescu, Curente noi în poezia din Ardeal, VRA, 1943, 706; Ștefan Aug. Doinaș, Sublinieri, TIA, 1943, 10; Cornel Regman, Radu Stanca, LCF, 1965, 23; Ion Negoițescu, Poezia lui Radu Stanca, GL, 1966, 32; Gheorghe Grigurcu, „Versuri”, F, 1967, 1; Eugen Simion, „Versuri”, GL, 1967, 5; Cornel Regman, Radu Stanca și măștile, TMS, 1967, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
proprii (tulburări nevrotice, oligofrenie, encefalită epidemică, epilepsie, debut de schizofrenie) de conduitele deviate ce-și dobândesc semnificația într-un anumit context familial, școlar, social, reprezentând o perturbare a raportului rațional al copilului cu obiectele sau persoanele din jur. O importantă subliniere făcută de autor este aceea asupra diagnosticării unor manifestări nevrotice cum ar fi: anorexia, enurezisul, ticurile, onicofagia care nu trebuie confundate cu tulburări de conduită. Și ceea ce-i foarte util pentru practicienii psihopedagogi este faptul că diagnosticarea devierilor de conduită
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Edmund Leach le-a spus colegilor săi antropologi că ar trebui să se critice singuri nu pentru incompetența profesională, ci pentru lipsa de talent la scris (Abrahams 1987:15). Leach (1987:1, 9, 12) spune că "întreaga etnografie este ficțională" (sublinierea îi aparține), că "majoritatea monografiilor etnografice sînt ficțiuni", că pînă și "algebra transformării structurale" este substituită "pasajelor necunoscute din istorie", iar "trecutul devine o invenție a etnografului" (Leach 1987:11). Asocierea etnografiei cu minciuna a ajuns chiar să fie la
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de aici se naște fenomenul dominației. Tocmai de aceea ideologia-disimulare interferează cu toate celelalte trăsături ale ideologiei-integrare, în particular cu caracterul de netransparență asociat funcției mediatoare a ideologiei"37. Ceea ce se poate observa în acest context este faptul că, în sublinierea funcției de legitimare pe care ideologia o deține în mod fundamental, Ricoeur urmărește să evite "paradoxul lui Mannheim", rezultat din extinderea erorii epistemologice pe care a lăsat-o moștenire Marx, atunci când a opus ideologia științei marxiste. Paradoxul poate fi redat
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Mult de lucru nu mai are. // Ghemul când i-l ia pisica, / Iar se supără bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte un ciorap." (Tudor Arghezi, Darurile) Motivați scrierea cuvintelor cu m înainte de p și b. Accent Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: * curios, echipă, teleenciclopedie, televizor, marmură, icoană, calendar, credință, revistă; * prietenie, steag, ecologist, telescop, misiune, confort, reverie, important, celebru, respectiv; * continent, bariere, soluții, ochelari, obstacole, pardesiu, abecedar, binevoitor, galant; * dicție, extraterestru, astronaut, telefon, astronomie, dicționar, biserică, parașutism
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ax; * aur, instructor, examen, exercițiu, constelație, fotografie, secret, antrenant, extra; * punctual, funcție, calapod, funcționar, astmatic, sculptor, populație, șapcă, sculptură; * itinerariu, grandios, echipament, bagaj, ecologist, fotografie, impunător, antrenezi; * Antarctica, aparat, mobilier, jucărie, sacralitate, depozit, marketing, antrenament. Folosind DOOM-ul, marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: campanie, companie, mozaic (subst./ adj.), grena, colibri, taxi, atu, adică, avarie, aripă, caracter, fenomen, sever, unic, călugăriță, doctoriță, regizor, acatist, antic, jilav, gingaș, trafic, butelie, suntem/ sunteți, aerodinamic. Despărțirea cuvintelor în silabe Despărțiți în silabe cuvintele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte cu formă neliterară și precizați formele literare corespunzătoare. 2. Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: salcâmi, grădinii, ciorchini, odinioară. 3. Alcătuiți două enunțuri cu omografele scutură și scutură, precizând diferențele la nivel morfologic. 4. Precizați valorile morfologice ale cuvintelor: se, nimic, niște, și. 5. Formulați două enunțuri în care cuvântul o să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe altul în căutarea unui anume număr, se vedea că nu cunoștea casa pe care o căuta." (George Călinescu, Enigma Otiliei) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte care conțin triftong și două cu vocale în hiat. 2. Marcați, prin subliniere, vocalele accentuate din cuvintele: tânărul, acolo, juvenilă, dezorientat. 3. Indicați sinonimele contextuale ale cuvintelor: scrutând, îngăduia, juvenilă, elinică. 4. Transcrieți din text două cuvinte derivate și două cuvinte formate prin schimbarea valorii gramaticale. 5. Alcătuiți enunțuri cu omonimele cuvintelor unde
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru Clausewitz, strategia este construită În directă relație cu activitățile ce caracterizează confruntarea armată. Asocierea studiilor de strategie cu managementul folosirii forței sau al amenințării cu forța rămâne o dimensiune constantă, Însă contestată, a literaturii de specialitate (Freedman, 2006). Totuși, sublinierea gestionării forței ca obiectiv principal al studiilor strategice este departe de a echivala cu ignorarea apelului susținătorilor extinderii conceptului de securitate dincolo de aspectele strict material-militare. În prezent, este acceptată mai degrabă ideea că gândirea strategică are un caracter multidimensional. În
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sprijinit idealul de organizare socială și politică preferat exclusiv în baza unor argumente instrumentale, chiar dacă alți filosofi politici au adus și argumente de natură morală pentru acel ideal. 19 Immanuel Kant, Critica rațiunii practice (Editura Științifică, București, 1972), p. 47 (subliniere în original). 20 Rawls, A Theory, pp. 153-159 (Rawls, O teorie, pp. 168-175). 21 Nozick, Anarchy, State, and Utopia. 22 Ronald Dworkin, Taking Rights Seriously (Harvard University Press, Cambridge, 1977) (trad. rom. Drepturile la modul serios (Editura ARC, Chișinău, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Sleat, "Realism in Normative Political Theory", în Philosophy Compass 9, 10 (2014), pp. 689-701 etc. 10 William E. Scheuerman, "The Realist Revival in Political Philosophy, or: Why New is Not Always Improved", în International Politics 50, 6 (2013), p. 807 (sublinierea lui Scheuerman). 11 Mark Philp, Political Conduct (Harvard University Press, Cambridge, 2007), pp. 71-73. 12 Edward Hall, "Bernard Williams and the Basic Legitimation Demand: A Defence", în Political Studies 63, 2 (2015), p. 477 (sublinierea lui Hall). 13 Jubb și
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
50, 6 (2013), p. 807 (sublinierea lui Scheuerman). 11 Mark Philp, Political Conduct (Harvard University Press, Cambridge, 2007), pp. 71-73. 12 Edward Hall, "Bernard Williams and the Basic Legitimation Demand: A Defence", în Political Studies 63, 2 (2015), p. 477 (sublinierea lui Hall). 13 Jubb și Rossi, "Political Norms and Moral Values", p. 457. 14 Eva Erman și Niklas Möller, "Why Political Realists Should Not Be Afraid of Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), p. 461. 15 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
13 Jubb și Rossi, "Political Norms and Moral Values", p. 457. 14 Eva Erman și Niklas Möller, "Why Political Realists Should Not Be Afraid of Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), p. 461. 15 Ibidem, p. 461 (sublinierea lui Erman și Möller). 16 Ibidem, p. 461. 17 Ibidem, p. 462 (sublinierea lui Erman și Möller). Vezi și Eva Erman și Niklas Möller, "Practices and Principles: On the Methodological Turn in Political Theory", în Philosophy Compass 10, 8 (2015
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Erman și Niklas Möller, "Why Political Realists Should Not Be Afraid of Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), p. 461. 15 Ibidem, p. 461 (sublinierea lui Erman și Möller). 16 Ibidem, p. 461. 17 Ibidem, p. 462 (sublinierea lui Erman și Möller). Vezi și Eva Erman și Niklas Möller, "Practices and Principles: On the Methodological Turn in Political Theory", în Philosophy Compass 10, 8 (2015), pp. 540-541. 18 Erman și Möller, "Why Political Realists", p. 462 (sublinierea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
462 (sublinierea lui Erman și Möller). Vezi și Eva Erman și Niklas Möller, "Practices and Principles: On the Methodological Turn in Political Theory", în Philosophy Compass 10, 8 (2015), pp. 540-541. 18 Erman și Möller, "Why Political Realists", p. 462 (sublinierea lui Erman și Möller). 19 Nu cred că greșesc dacă observ că Alex Bavister-Gould a subliniat o idee similară atunci când a încercat să arate că viziunea lui Williams despre legitimitate nu este "nici internă și nici cerută în mod necesar
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
disciplinei, dar a și orientat în mod ferm filosofia politică într-o direcție greșită" (Raymond Geuss, Outside Ethics (Princeton University Press, Princeton, 2005), p. 39). 3 Williams, Essays and Reviews, pp. 83-84. 4 Ibidem, p. 114. 5 Ibidem, p. 114 (sublinierea lui Williams). 6 Ibidem, p. 120. Mai mult, Williams adaugă, într-o altă afirmație care, cu siguranță, i-a iritat pe mulți realiști radicali, că ideile lui Rawls și Nozick sunt, "fără îndoială, influente asupra opiniei publice și în formarea
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
reading. academia.edu/RobertJubb. 15 Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics (Princeton University Press, Princeton, 2009). 16 Galston, "Realism in Political Theory", p. 408. 17 Geuss, Philosophy, Raekstad, "Two Contemporary Approaches", p. 234. 18 Horton, "Realism, Liberal Moralism", p. 433 (sublinierea lui Horton). 19 Newey, After Politics, p. 2. 20 Horton, "Realism, Liberal Moralism", p. 433. 21 Ibidem, p. 434. 22 Geuss, Philosophy, p. 8. 23 Glen Newey, "Two Dogmas of Liberalism", în European Journal of Political Theory 9 (2010), p.
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
adunată recent în Jurnal de front. Articole economice 8, texte din perioada 1990-1994. Scrise concis, incisiv, limpede, fără flori stilistice, articolele lui Varujan Vosganian merită, indiscutabil, un comentariu mai tehnic decât al nostru. Ne limităm, în acest context, doar la sublinierea a două aspecte esențiale. Pentru politologia savantă, occidentală, actuală, pozițiile apărate pot să pară unora, oarecum sau chiar excesiv, clasice, dar din punct de vedere strict românesc actualitatea, semnificația și valoarea lor rămân indiscutabile. Pe scurt, programul lui Varujan Vosganian
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oricărei proceduri de mai sus se va efectua click pe unul din butoanele Find, Replace, Replace All. V. FORMATAREA UNUI DOCUMENT 1. Formatarea caracterelor Un caracter al unui document poate fi formatat din punct de vedere al fontului, mărimii, stilului, sublinierii, poziției pe verticale, spațierii orizontale și al culorii. Pentru a formata caracterele unui cuvânt este suficient ca punctul de inserție să fie în acel cuvânt. 1.1. Formatarea din tastatură Formatarea caracterelor este realizată prin comanda Font din meniul Format
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
și astăzi de majoritatea psihiatrilor și psihologilor lumii. Deși depresia a fost cunoscută de aproape 3655 de ani, nici până acum cercetătorii nu au ajuns la un consens privind etiologia bolii, fapt pentru care orice sinteză care poate aduce o subliniere relevantă în plus, orice pas oricât de mic poate avea un rol completiv la cunoașterea acestei tulburări psihice. Dicționarul de psihologie definește depresia ca fiind o stare morbidă, mai mult sau mai puțin durabilă, caracterizată îndeosebi de tristețe și de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fabula, ca structură globală a dramei, este un lanț dinamic de evenimente și acțiuni, ci folosesc, în locul relațiilor de cauzalitate, legături tematice sau metaforice și refuză structurile dramatice coerente pe care le înlocuiesc adesea cu un teatru al absurdului. Aceste sublinieri sunt ilustrate într-o analiză a piesei Endgame de Samuel Beckett care nu are o acțiune unitară și o înlănțuire dinamică a evenimentelor, ci prezintă o serie de întâmplări disparate. Endgame mai curând atacă decât edifică teleologia din drama tradițională
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
că simbolul, deși ușor decriptabil, a devenit banal de o prea deasă folosire. Am putea concluziona că originalitatea unei bune părți din medaliile contemporane este strivită sub povara proiectului comandat, a producției de serie, a tehnicizării excesive, cât și a sublinierii la fel de exagerate a genialității personajului reflectat. Și medalia în discuție, după cum se vede, nu face excepție. MIHAI CIUCĂ Într-un dicționar al personalităților ce și-au făcut studiile la Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași, este prezentat și Mihai Ciucă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acestui aspect, trebuie subliniat că acesta pare un element principal pentru o funcționare eficientă a democrației, și, prin urmare, pentru o democrație ideală, dar dintr-o perspectivă mai mult empirică. Pe de altă parte, referirea la cooperare poate duce la sublinierea (indirectă) a bazelor inițiale, "genetice", ale unei democrații. Pentru a concretiza această primă definiție empirică, trebuie să ne întrebăm care sunt normele și instituțiile prin care se deosebește un regim democratic. Se pot semnala cel puțin următoarele aspecte: a) ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
spre democrație (...) decât aceea de a discredita definirea democrației ca procedură, utilizând argumentul că aceasta este "formalistă". Așadar, vorbim despre "forme" care "consimt" și "garantează" posibilitatea ca anumite "substanțe" (sau decizii) să fie luate urmărind modalitățile prevăzute de aceleași "forme". Sublinierea aspectului "procedural" al unui regim democratic conduce către o altă examinare. Nu este corect să presupunem că orice decizie, adică orice "conținut" decizional, poate fi adoptat prin aceste reguli formale. Mai presus de toate, acele proceduri exclud deciziile "care, într-
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
empiric. Aceste definiții susțin că guvernanții au avut dintotdeauna o imagine clară a propriilor scopuri, și, în consecință, ei se bazează pe un cetățean cult, informat și conștient. Totuși, e util de reținut și această formulare în măsura în care ea servește la sublinierea unui punct important: independent de principiile intermediare și de drepturile garantate, pentru a face efectivă promovarea libertății și a egalității, se cere un cetățean activ, dispus să interacționeze în cadrul comunităților diverse, interesat să se informeze și să participe la viața
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]