2,316 matches
-
care arțăgos, bădărănos, clonțos, ghebos, mătăhălos, păduchios, porcos, rufos, zdrențăros). La lista elementor populare și familiare astăzi în uz s-ar mai adăuga bășcălios, bătăios, pontos, pricinos, drăcos, lenevos, țîfnos și multe altele. O particularitate a registrului familiar e folosirea sufixului -os ca adaos expresiv la o temă care este deja (și) adjectivală, sau pentru a substitui un alt sufix adjectival într-un cuvînt existent. Pentru prima situație se pot cita cuvinte ca șmecheros, format de la șmecher, cuprins în DEX cu
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
s-ar mai adăuga bășcălios, bătăios, pontos, pricinos, drăcos, lenevos, țîfnos și multe altele. O particularitate a registrului familiar e folosirea sufixului -os ca adaos expresiv la o temă care este deja (și) adjectivală, sau pentru a substitui un alt sufix adjectival într-un cuvînt existent. Pentru prima situație se pot cita cuvinte ca șmecheros, format de la șmecher, cuprins în DEX cu eticheta "familiar", sau blegos - de la bleg - pe care dicționarul citat nici nu-l înregistrează. Pentru a doua situație, un
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
mîrlănoasă" - Dana Dumitriu, Sărbătorile răbdării, București, Cartea Românească, 1980, p. 230; s.n.); e drept că dicționarele uzuale le ignoră pe amîndouă. Am întîlnit la un moment dat, izolat și glumeț, și o formă destul de ciudată, electoros, produsă prin substituție de sufix în adjectivul electoral: "vine o campanie electoroasă" ("Opinia studențească", 16, 1992, 9); conotația peiorativă mi se pare în acest caz destul de clară. Între atestările jurnalistice recente se pot cita desigur cele ale unor derivate familiare cu -os, bine fixate în
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
adjectiv invariabil sexy - sau "vedetistic foc, talentos și cîntăcios" (EZ, 2327, 2000, 10), în care talentos reîntîlnește, probabil fără intenție, corespondente romanice - cf. fr. talentueux, citat de Iordan din D. Caracostea, sau it. talent(u)oso; în cîntăcios se recunoaște sufixul -cios, ceva mai puțin productiv azi, dar avînd o și mai pronunțată valoare expresivă și peiorativă.
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
de fier etc.; unul dintre cele mai răspîndite înțelesuri ale sale în limba veche era de ancoră a unei nave. De altfel, al treilea termen al relației de sinonimie pisică - mîță este cătușă : provenind din latinescul cattus, fem. catta, cu sufixul -ușă, cuvîntul denumea în limba veche pisica; s-a păstrat, grație acelorași evoluții metaforice ale sinonimelor sale, pentru a desemna "diferite obiecte care se prind, se înfig sau cuprind ceva, cum prinde pisica cu ghearele" (Dicționarul Academiei, DA): e vorba
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
de o preferință românească pentru accentuarea pe silaba penultimă, dar mai ales de modelul oferit de cuvinte asemănătoare: trisilabice - director, inspector, corector - și bisilabice: doctor, chestor, rector, mentor, tutor etc. În aceste cazuri, terminația -tor este preluată prin împrumut; spre deosebire de sufixul de agent -(ă)tor / (i)tor / (u)tor, productiv în română și totdeauna accentuat: căutător, băutor, întrebător, cititor etc. În ciuda componentei semantice similare, modelul formațiilor interne e în acest caz diferit de cel al împrumuturilor. Așa cum arăta și Al. Graur
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
o anumită limbă: zone tipic marcate sînt cele ale relațiilor de rudenie (bunică, verișoară), ale numelor de plante și animale, ale obiecte casnice, ale lexicului afectiv etc. Româna produce diminutive cu o mare ușurință și cu ajutorul unui număr impresionant de sufixe (despre diminutivele românești au scris lucruri esențiale Sextil Pușcariu - care le-a consacrat chiar teza sa de doctorat, în 1899, la Leipzig - și Iorgu Iordan - într-un capitol amplu în Stilistica limbii române). În limba literară, formele diminutivale au fost
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
și familiară, de unde se întorc acum în spațiul public, mai ales prin intermediul presei și al contextelor ironice. Capacitatea de a forma diminutive e comună majorității limbilor romanice; româna seamănă, din acest punct de vedere, cu italiana și spaniola; inventarul de sufixe și condițiile de uz ale diminutivelor românești au fost cu siguranță influențate și de limbile slave din jur, ca și de greacă. Se pot compara limbile și culturile în funcție de zonele semantice în care diminutivarea se produce mai frecvent, adesea lexicalizîndu-se
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
de cratimă internă: „am pierdut un ditamai postul de vreo pagină” (FanClub Forum, 2002), încredințînd exclusiv contextului rolul de a restrînge interpretările. Anglicismul post are deja în română o familie lexicală: alcătuită din verbul a posta și din substantivul cu sufix de infinitiv lung postare. Verbul englezesc to post devine, în mod regulat și previzibil (prin încadrare la clasa cea mai productivă, cu infinitivul -a și cu sufixul în conjugare -ez) a posta: „Cum pot să postez un topic în cadrul forumului
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
română o familie lexicală: alcătuită din verbul a posta și din substantivul cu sufix de infinitiv lung postare. Verbul englezesc to post devine, în mod regulat și previzibil (prin încadrare la clasa cea mai productivă, cu infinitivul -a și cu sufixul în conjugare -ez) a posta: „Cum pot să postez un topic în cadrul forumului?” (bizarnet.ro); „să postezi pe un forum deschis cu munca și banii altora idioțenii și înjurături nu e un drept al omului!” (Ciberplai). Verbul, tranzitiv, e adesea
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
a tehniciza, tehnicizare, ca și numeroase formații care conțin elementul tehno-: tehnocrat, tehnofobie etc.; evident, e vorba de împrumuturi mai vechi și mai noi, precum și de derivate produse de la ele). Sursa cuvîntului este substantivul englez tehnicality (format din tecnical și sufixul -ity), care în Oxford English Dictionary, ediția a II-a, 1989, apare cu două sensuri: 1) "calitate sau caracter tehnic; folosire a termenilor sau a metodelor tehnice" și (mai ales la plural) 2) "chestiune, detaliu, termen sau expresie tehnică; ceva
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
Probabil că termenul tehnicalitate va continua să circule, deși i s-ar putea obiecta faptul că dublează - cel puțin în parte - sensul unor cuvinte deja existente (de exemplu, tehnicism) și mai ales că nu are o formă tocmai fericită: echivalarea sufixului -ity cu -itate s-a realizat corect și fără probleme, în temeiul unei corespondențe etimologice și funcționale și a unor serii extrem de bogate de derivate în ambele limbi; în schimb, baza derivării e mai puțin transparentă, pur și simplu pentru că
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
corect și fără probleme, în temeiul unei corespondențe etimologice și funcționale și a unor serii extrem de bogate de derivate în ambele limbi; în schimb, baza derivării e mai puțin transparentă, pur și simplu pentru că în română există substantivul tehnică și sufixul -al, dar nu și adjectivul tehnical (ci doar tehnic). Ar mai fi (evident, nu pentru vorbitorii care au o bună cunoaștere a englezei și identifică originea și sensul termenului) și un risc de decupaj greșit: tehni-calități. Oricum, cuvîntul are, din cauza
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
ales prin compararea cu un cuvînt asemănător ca formă, muzicalitate; acesta, chiar dacă este tot un împrumut adaptat (e drept, mai vechi și provenind din franceză), are o structură derivativă "normală", ușor de raportat la substantivul muzică și la adjectivul (cu sufixul -al) muzical. Toate aceste observații nu contestă cîtuși de puțin șansele impunerii unui termen care, purtat de curentul împrumuturilor și calcurilor din engleză, ne va părea probabil din ce în ce mai firesc.
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
Rodica Zafiu Într-un articol apărut în 1960 (în volumul Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, II), "Nume de locuitori derivate de la teme străine", Magdalena Popescu afirma că sufixul -iot, de origine greacă, ar fi, în limba română, total neproductiv. Lăsându-se identificat în cîteva împrumuturi, sufixul nu ar fi format în română cuvinte noi (unica excepție menționată, derivatul sinaiot, era considerată discutabilă). Descrierea situației, exactă pentru momentul respectiv
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, II), "Nume de locuitori derivate de la teme străine", Magdalena Popescu afirma că sufixul -iot, de origine greacă, ar fi, în limba română, total neproductiv. Lăsându-se identificat în cîteva împrumuturi, sufixul nu ar fi format în română cuvinte noi (unica excepție menționată, derivatul sinaiot, era considerată discutabilă). Descrierea situației, exactă pentru momentul respectiv, ne ajută să înțelegem încă o dată că evoluția limbii nu e lineară, că lucrurile nu sunt date o dată
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
de aceea previziunile sînt riscante. E de ajuns să existe cîteva modele, și măcar unul dintre ele să circule mai intens, pentru ca procesul analogic să intre în funcțiune. Deși nu se poate spune că ar fi devenit brusc foarte popular, sufixul -iot nu mai poate fi considerat, acum, nici neproductiv. Sufixul apare în cîteva denumiri neutre, de la nume (balcanice) de țară sau de oraș: cipriot ("un cineast de origine cipriotă a cucerit sufragiile criticilor" - "România liberă" = RL, 2030, 1996, 2) și
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
cîteva modele, și măcar unul dintre ele să circule mai intens, pentru ca procesul analogic să intre în funcțiune. Deși nu se poate spune că ar fi devenit brusc foarte popular, sufixul -iot nu mai poate fi considerat, acum, nici neproductiv. Sufixul apare în cîteva denumiri neutre, de la nume (balcanice) de țară sau de oraș: cipriot ("un cineast de origine cipriotă a cucerit sufragiile criticilor" - "România liberă" = RL, 2030, 1996, 2) și sofiot ("au aflat din gura președintelui sofiot" - "Evenimentul zilei" = EZ
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
Fanar). Rolul cuvîntului fanariot a fost nu numai de a propune un model derivativ, dar probabil și de a-i adăuga anumite conotații negative. Într-adevăr, deși cuvinte ca sofiot sau cipriot nu au nimic negativ, în uzul actual al sufixului descoperim o nuanță ironică, depreciativă (care întîlnește valoarea peiorativă a unui sufix asemănător din alte limbi romanice). Productivitatea actuală (relativă) a sufixului se observă în primul rînd în formarea unor derivate de la toponime românești - de obicei cu o conotație ironică
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
model derivativ, dar probabil și de a-i adăuga anumite conotații negative. Într-adevăr, deși cuvinte ca sofiot sau cipriot nu au nimic negativ, în uzul actual al sufixului descoperim o nuanță ironică, depreciativă (care întîlnește valoarea peiorativă a unui sufix asemănător din alte limbi romanice). Productivitatea actuală (relativă) a sufixului se observă în primul rînd în formarea unor derivate de la toponime românești - de obicei cu o conotație ironică, vag depreciativă. În principiu, sufixul se aplică unor nume terminate în -i
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
conotații negative. Într-adevăr, deși cuvinte ca sofiot sau cipriot nu au nimic negativ, în uzul actual al sufixului descoperim o nuanță ironică, depreciativă (care întîlnește valoarea peiorativă a unui sufix asemănător din alte limbi romanice). Productivitatea actuală (relativă) a sufixului se observă în primul rînd în formarea unor derivate de la toponime românești - de obicei cu o conotație ironică, vag depreciativă. În principiu, sufixul se aplică unor nume terminate în -i(a): sinaiot de la Sinaia, mangaliot ("promontoriul mangaliot" - RL 2155, 1997
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
depreciativă (care întîlnește valoarea peiorativă a unui sufix asemănător din alte limbi romanice). Productivitatea actuală (relativă) a sufixului se observă în primul rînd în formarea unor derivate de la toponime românești - de obicei cu o conotație ironică, vag depreciativă. În principiu, sufixul se aplică unor nume terminate în -i(a): sinaiot de la Sinaia, mangaliot ("promontoriul mangaliot" - RL 2155, 1997, 24) de la Mangalia. Trebuie amintit și că de la numele localității maritime 2 Mai circulă de mai multă vreme un cuplu lexical diferențiat prin
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
se aplică unor nume terminate în -i(a): sinaiot de la Sinaia, mangaliot ("promontoriul mangaliot" - RL 2155, 1997, 24) de la Mangalia. Trebuie amintit și că de la numele localității maritime 2 Mai circulă de mai multă vreme un cuplu lexical diferențiat prin sufix: termenii doimaist (persoana care își petrece acolo vacanța ca turist) și doimaiot (locuitorul de drept al satului). Am putea adăuga între formațiile ad-hoc, cu intenții glumețe, derivatul iașiot, de atribuit probabil lui Luca Pițu - "Eseul iașiot" ("Cotidianul", LA&I, 20
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
4). Nu tot atît de semnificativ, pentru că e doar rodul unui joc de cuvinte, asociind numele propriu Funar și adjectivul fanariot, este "epoca funariotă" ("Zig-zag" 15, 1992, 4). Chiar izolate și glumețe, aceste inovații lingvistice atestă o anume vitalitate a sufixului, cel puțin în limbajul familiar. De fapt, derivatul cel mai răspîndit produs cu ajutorul sufixului, depășindu-l probabil ca frecvență, în limba actuală, pe fanariot, este substantivul și adjectivul mafiot: povestea acestui cuvânt merită însă o discuție aparte.
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
asociind numele propriu Funar și adjectivul fanariot, este "epoca funariotă" ("Zig-zag" 15, 1992, 4). Chiar izolate și glumețe, aceste inovații lingvistice atestă o anume vitalitate a sufixului, cel puțin în limbajul familiar. De fapt, derivatul cel mai răspîndit produs cu ajutorul sufixului, depășindu-l probabil ca frecvență, în limba actuală, pe fanariot, este substantivul și adjectivul mafiot: povestea acestui cuvânt merită însă o discuție aparte.
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]