2,342 matches
-
la care o a fost cândva l (vezi mai sus Alternanta l ~ o): "orao" „vultur”, "pepeo" „cenușă”. Nominativul plural al acestora se termină în "-i": "jeleni „cerbi”. Masculinele monosilabice și mare parte din cele bisilabice primesc de regulă la plural sufixul "-ov-" (după consoana postalveolară, alveolopalatală sau palatala "-ev"-): "stanovi" „locuințe”, "orlovi" „vulturi”, "muževi" „bărbați”. Sunt și substantive masculine terminate cu "-a", ca femininele: prenume masculine ("Nikola), nume de profesii ("sudija „judecător”). Cu acestea acordul se face la masculin. Femininul se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
general ("beogradski" „belgrădean”), precum și adjectivele calificative propriu-zise la forma de comparativ și la cea de superlativ relativ (vezi secțiunea următoare). Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și că nedefinite, si ca definite. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Adjective cu comparativul neregulat sunt: Comparația se poate construi în două feluri: Dacă cu ajutorul adjectivului se compară două complemente, este posibilă numai a doua contrucție: "U samoposluzi jagode șu skuplje nego na pijaci" „La supermarket, căpșunile sunt mai scumpe decât
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
un număr mic de persoane sau lucruri, raritatea acestora: Ponešto je tačno u ovom članku" „Câte ceva e exact în articolul asta”, Poneko se neće složiti să mnom" „Unii nu vor fi de acord cu mine”. Același înțeles îl are și sufixul "-god": "štogod = "ponešto" „câte ceva”, "kogod = "poneko" „câte cineva, unii”. Mai sunt și locuțiuni nehotărâte formate cu pronume-adjective interogative împreună cu anumite particule scrise separat, toate cu sensul dat în română de către „ori-”: Numeralele "jedan" „un(u)”, "jedna" „una, o”, "jedno" (neutru
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
drugi" „al doilea”. Că ultima cifră a unui număr se folosesc aceleași forme că ale cifrelor singure: "dvadeset prvi" „al douăzecișiunulea”, "trideset drugi" „al treizecișidoilea”. Primele două astfel de numerale sunt "dvoje" „doi” și "troje" „trei”. Celelalte se formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv plural. Numeralele fracționare sunt derivate de la cele ordinale cu sufixul "-ina": "trećina" „treime”, "četvrtina" „pătrime”, "petina" „cincime” etc. Lui „jumătate” îi corespunde "polovina". Substantive formate cu sufixul "-ică de la numeralele colective sunt "dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se folosesc numai cu nume de persoane de sex masculin sau cu pronume care
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv plural. Numeralele fracționare sunt derivate de la cele ordinale cu sufixul "-ina": "trećina" „treime”, "četvrtina" „pătrime”, "petina" „cincime” etc. Lui „jumătate” îi corespunde "polovina". Substantive formate cu sufixul "-ică de la numeralele colective sunt "dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se folosesc numai cu nume de persoane de sex masculin sau cu pronume care se referă la asemenea nume: "nas dvojica „noi doi” (bărbați), spre deosebire de "nas dvoje" „noi doi” (un bărbat
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
În limba sârbă, procedeul cel mai frecvent de formare a cuvintelor este derivarea sufixală, mai putin frecvente sunt derivarea prefixala și compunerea, iar cea mai puțin frecvență este conversiunea. Că în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicala că și cuvântul de bază. Prin adăugarea sau schimbarea unui sufix, se formează (sufixele sunt marcate cu caractere aldine): Exemplu de familie lexicala formată prin sufixare
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de formare a cuvintelor este derivarea sufixală, mai putin frecvente sunt derivarea prefixala și compunerea, iar cea mai puțin frecvență este conversiunea. Că în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicala că și cuvântul de bază. Prin adăugarea sau schimbarea unui sufix, se formează (sufixele sunt marcate cu caractere aldine): Exemplu de familie lexicala formată prin sufixare, inclusiv un cuvant format de la un cuvant
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
puțin frecvență este conversiunea. Că în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicala că și cuvântul de bază. Prin adăugarea sau schimbarea unui sufix, se formează (sufixele sunt marcate cu caractere aldine): Exemplu de familie lexicala formată prin sufixare, inclusiv un cuvant format de la un cuvant deja sufixat: Este caracteristică pentru limba sârbă formarea de substantive de la verbe prin derivare regresiva, adică suprimarea sufixului
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
conversiunea. Că în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicala că și cuvântul de bază. Prin adăugarea sau schimbarea unui sufix, se formează (sufixele sunt marcate cu caractere aldine): Exemplu de familie lexicala formată prin sufixare, inclusiv un cuvant format de la un cuvant deja sufixat: Este caracteristică pentru limba sârbă formarea de substantive de la verbe prin derivare regresiva, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemple
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sufix, se formează (sufixele sunt marcate cu caractere aldine): Exemplu de familie lexicala formată prin sufixare, inclusiv un cuvant format de la un cuvant deja sufixat: Este caracteristică pentru limba sârbă formarea de substantive de la verbe prin derivare regresiva, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemple: "odmoriti se" „a se odihni” > "odmor" „odihnă”, "plakati" „a plânge” > "plač" „plâns, plânset”, "prepisati" „a transcrie, a copia” > "prepis" „copie”, "răsti" „a crește” > "rast" „creștere”. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
vorbire. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot obține: Prin derivare parasintetica se formează cuvinte adăugându-se unui cuvânt de bază un sufix și un prefix în același timp. Exemple: În limba sârbă compunerea este mai productivă decât în română. Cel mai adesea între elementele componente există o vocală de legătură, mai frecvent "-o-" ("riba" „peste” + "lov" „vânătoare” > "ribolov" „pescuit”), mai rar "-e-
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
casă”. La cele cu elementele mai puțin sudate, acestea își păstrează fiecare accentul și se scriu cu cratima, de exemplu "spȍmēn-plȍča" „placă comemorativa”, "kulturno-umetnički" „cultural-artistic”. Cuvintele pot fi compuse din: Prin acest procedeu se formează cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp, adică fără sufix cuvintele lor baza nu formează un cuvant compus. Cuvintele baza pot fi: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cuvântul a suferit o derivare regresiva. Exemple: Prin conversiune se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
puțin sudate, acestea își păstrează fiecare accentul și se scriu cu cratima, de exemplu "spȍmēn-plȍča" „placă comemorativa”, "kulturno-umetnički" „cultural-artistic”. Cuvintele pot fi compuse din: Prin acest procedeu se formează cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp, adică fără sufix cuvintele lor baza nu formează un cuvant compus. Cuvintele baza pot fi: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cuvântul a suferit o derivare regresiva. Exemple: Prin conversiune se obțin, de exemplu, substantive din adjective
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
compuse din: Prin acest procedeu se formează cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp, adică fără sufix cuvintele lor baza nu formează un cuvant compus. Cuvintele baza pot fi: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cuvântul a suferit o derivare regresiva. Exemple: Prin conversiune se obțin, de exemplu, substantive din adjective, majoritatea lor declinându-se tot că adjectivele. Substantivele comune care provin din adjective și denumesc persoane, își păstrează formele de masculin și
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
guša" „gușa” etc.). Influență limbii turce a început în secolul al XIV-lea, odată cu cucerirea otomană. Din această au rămas multe cuvinte, ca "baš" „chiar”, "sokak" „alee”, "ćorsokak" „fundătura”, "badava" „pe gratis”, "jorgovan" „liliac” (plantă), "kajsija" „caisa”, si de asemenea sufixe lexicale: "-luk" ("komšiluk" „vecinătate”), "-džija" ("kamiondžija" „șofer de camion”), "-ana" ("elektrana" „centrală electrică’). Alte limbi sursă relativ vechi sunt germană (cuvinte precum "kuhinja" „bucătărie”, "škoda" „pagubă”, "šnicla" „snițel”) și maghiară (de exemplu cuvântul "varoš" „oraș”). Mai sunt împrumuturi și din
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
bej” și "Njihova igra je fer „Jocul lor este fair”. Cele care au grade de comparație le exprimă cu adverbul "više" „mai mult”: "više fer" „mai fair”, "najviše fer" „cel mai fair”. Verbele străine se acomodează la limba sârbă cu sufixele "-îra-", "-ova-" sau "-isa-" înaintea celui de infinitiv "-ți": "erodirati" „a erodă”, "paralizovati" „a paraliza”, "eliminisati" „a elimina”. Aproape toate aceste verbe au aceeași formă la diferitele aspecte, dar sunt și unele care formează prin derivare perechi imperfectiv-perfectiv: "provocirati" - "isprovocirati
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
oficiu de telecomunicații, 6 magazine. Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel a fost înălțată în anul 1884. Denumirea localității provine de la un nume de persoană Boghicea, format de la cuvîntul boaghe - „o specie de ulii”, sau de la antroponimicul Boaghe, derivat cu sufixul - ice, - icea, sau sufixul - eni. Boghiceni se va fi numit inițial moșia, precum și satul, care aparțineau unui oarecare Boghicea sau Boaghe. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
magazine. Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel a fost înălțată în anul 1884. Denumirea localității provine de la un nume de persoană Boghicea, format de la cuvîntul boaghe - „o specie de ulii”, sau de la antroponimicul Boaghe, derivat cu sufixul - ice, - icea, sau sufixul - eni. Boghiceni se va fi numit inițial moșia, precum și satul, care aparțineau unui oarecare Boghicea sau Boaghe. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
este împărțită în trei grupe: monozaharide, oligozaharide (pot fi dizaharide, trizaharide, etc) și polizaharide. Denumirea de "zaharidă" vine din grecescul "σάκχαρον" ("sákkharon"), care înseamnă zahăr. Deși nomenclatura zaharidelor este complexă, numele monozaharidelor și dizaharidelor se termină de cele mai multe ori cu sufixul "-oză". De exemplu, glucida din struguri este glucoza, zahărul este zaharoza, iar glucida din lapte este lactoza. Glucidele joacă diverse roluri în organismele vii, atât la animale, cât și la plante. Unele polizaharidele sunt substanțe de rezervă sau de depozit
Glucidă () [Corola-website/Science/304362_a_305691]
-
determinat destinul zonei, până în zilele de azi. Tot în secolul al VI-lea au avut loc imigrări neînsemnate ale unor grupuri etnice slave. Notă predominantă o imprimă însă Franconii. Grupurile slave sunt treptat asimilate și germanizate. Unele toponime (cele cu sufixul „itz”) mai amintesc până în zilele noastre originea lor slavă (de exemplu: Seulbitz, Dörschnitz, Redwitz, Mitwitz etc). În perimetrul actual al orașului Bayreuth nu au existat până în secolul al XI-lea așezări umane. În anul 1035 actualul cartier Seulbitz este amintit
Bayreuth () [Corola-website/Science/304374_a_305703]
-
Białystok se traduce prin „ alb”. Din cauza modificărilor frontierelor de-a lungul timpului, orașul a purtat numele de ("Biełastok", pronunțat ), idiș: ביאַליסטאָק ("Bialistok", "Bjalistok"), , ("Balstogė") și . Lingvistul A. P. Nepokupnîi sugerează că numele provine din sudoviană. Denumirile cu sufixul -"stok" ca al doilea element al unui hidronim sunt localizate în bazinul Narewului superior. Descoperirile arheologice arată că primele așezări din regiunea actualului Białystok au apărut în Epoca Pietrei. Mormintele unor vechi locuitori ai zonei pot fi găsite în districtul
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
în — de exemplu Yorkshire putea fi numit "County of York". Uneori stilul acesta era folosit și în cazul comitatelor care nu erau numite după orașe, ca de exemplu Berkshire care este numit uneori "County of Berks". Numele modern necesită folosirea sufixului "-shire" doar penru comitatele numite după orașe sau pentru acelea care altfel ar fi nume monosilabice. O anomalie de la această regulă este County Durham, forma "Durhamshire" nefiind utilizată. În trecut sufixul shire era utilizat și pentru alte comitate: "Devonshire", "Dorsetshire
Comitatele istorice ale Angliei () [Corola-website/Science/312086_a_313415]
-
numit uneori "County of Berks". Numele modern necesită folosirea sufixului "-shire" doar penru comitatele numite după orașe sau pentru acelea care altfel ar fi nume monosilabice. O anomalie de la această regulă este County Durham, forma "Durhamshire" nefiind utilizată. În trecut sufixul shire era utilizat și pentru alte comitate: "Devonshire", "Dorsetshire" sau "Somersetshire". Comitatul Kent, deoarece a fost un regat danez, nu a fost denumit niciodata cu sufixul shire sub forma "Kentshire". Numeroase comitate au nume informale abreviate. În cele mai multe cazuri abrevierea
Comitatele istorice ale Angliei () [Corola-website/Science/312086_a_313415]