105,057 matches
-
Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu Și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 88. footnote>. Sufletul începe deci să-L vadă pe Dumnezeu în întuneric; este o vedere reflectată în oglinda sufletului, contemplare unică pe care Sfântul Grigorie o numește Θεογνωσία. Noțiunea de întuneric are un sens mistic, ea neînsemnând semnul neputinței naturale a omului, ci al inaccesibilității radicale a firii divine a cărei experiență constituie suprema contemplare. Pe culmea experienței mistice
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
contemplare unică pe care Sfântul Grigorie o numește Θεογνωσία. Noțiunea de întuneric are un sens mistic, ea neînsemnând semnul neputinței naturale a omului, ci al inaccesibilității radicale a firii divine a cărei experiență constituie suprema contemplare. Pe culmea experienței mistice, sufletul s-a unit cu Cuvântul prin iubire Și înțelege că Dumnezeu scapă încercărilor rațiunii de a-L cuprinde; numai întunericul credinței Îl poate sesiza pe Dumnezeu, Care transcende orice reprezentare. „Credința Îl aduce pe Dumnezeu în suflet Și aici are
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
culmea experienței mistice, sufletul s-a unit cu Cuvântul prin iubire Și înțelege că Dumnezeu scapă încercărilor rațiunii de a-L cuprinde; numai întunericul credinței Îl poate sesiza pe Dumnezeu, Care transcende orice reprezentare. „Credința Îl aduce pe Dumnezeu în suflet Și aici are loc trăirea apropierii de El. Sufletul este înconjurat de noaptea dumnezeiască Și Mirele se face prezent, dar nu se arată... El îi dă sufletului un fel de conștiință a prezenței Sale - αισθεσις παρουσίας - care scapă în același
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
prin iubire Și înțelege că Dumnezeu scapă încercărilor rațiunii de a-L cuprinde; numai întunericul credinței Îl poate sesiza pe Dumnezeu, Care transcende orice reprezentare. „Credința Îl aduce pe Dumnezeu în suflet Și aici are loc trăirea apropierii de El. Sufletul este înconjurat de noaptea dumnezeiască Și Mirele se face prezent, dar nu se arată... El îi dă sufletului un fel de conștiință a prezenței Sale - αισθεσις παρουσίας - care scapă în același timp cunoașterii”<footnote Paul Evdokimov, op. cit., p. 53. footnote
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
sesiza pe Dumnezeu, Care transcende orice reprezentare. „Credința Îl aduce pe Dumnezeu în suflet Și aici are loc trăirea apropierii de El. Sufletul este înconjurat de noaptea dumnezeiască Și Mirele se face prezent, dar nu se arată... El îi dă sufletului un fel de conștiință a prezenței Sale - αισθεσις παρουσίας - care scapă în același timp cunoașterii”<footnote Paul Evdokimov, op. cit., p. 53. footnote>. Dumnezeu, cu cât este mai prezent, cu atât este mai ascuns, chiar în arătarea Sa. Conchizând, putem preciza
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Moore and Henry Austin Wilson, extras din Nicene and Post-Nicene Fathers, seria a II-a, vol. 5, Ed. Philip Schaff Și Henry Wace, 1893, http://www.newadvent.org/fathers/2915.htm 16.04.2005) o găsim preferabilă celei din „Despre suflet...”, p. 60: „iubirea este legătura lăuntrică cu ceea ce iubești” - Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. Acest text ne-a amintit Și de definiția iubirii pe care a dat-o Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Dragostea este o dispoziție bună Și afectuoasă a sufletului
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
suflet...”, p. 60: „iubirea este legătura lăuntrică cu ceea ce iubești” - Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. Acest text ne-a amintit Și de definiția iubirii pe care a dat-o Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Dragostea este o dispoziție bună Și afectuoasă a sufletului datorită căreia el nu cinstește nici unul dintre lucruri mai mult decât cunoștința lui Dumnezeu”. (Capete despre dragoste, suta I, cap. 1, traducere, introducere Și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
p. 54). footnote>. Iar în alt loc, vorbind în aceiași termeni, spune că dragostea (τò φίλτρον) este un atașament interior față de ceea ce este de dorit, care se traduce printr-o plăcere Și o înclinație. Pentru a desemna acest impuls al sufletului, Sfântul Grigorie a folosit uneori cuvântul ἔρως<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. footnote>. Acesta reprezintă de fapt aspectul irațional, extatic al lui ἀγάπη; astfel că cele două cuvinte sunt aproape sinonime, ερως fiind de fapt un aspect particular al
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
transformat într-o dragoste divină. Sfântul Grigorie compară mântuirea dobândită prin iubire cu alte două forme de mântuire, inferioare acesteia: prin frica de pedeapsă Și prin așteptarea unei recompense. „Omul cu adevărat virtuos [...] iubește «din toată inima sa, din tot sufletul său Și cu toată puterea sa» (Deut. 6, 5) nu atât cele create de Dumnezeu, ci pe Dumnezeu Însuși Care este izvorul a tot binele”. Termenul utilizat aici de Sfântul Grigorie (Și de autorul biblic) pentru a desemna iubirea este
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Nu din tristețe sau din necesitate, ci din dorința proprie Și firească de a dobândi binele după fire, nu din vreo necesitate oarecare”<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 166. footnote>. Astfel, doctrina despre dragoste poate fi rezumată în termenii următori: sufletul ajuns la maturitate spirituală participă cu o anumită plenitudine la viața divină; ori cum cele ce sunt de aceeași natură (συγγενής) se atrag, sufletul este atras (έλκεται) de Dumnezeu cu o forță irezistibilă; el este însetat să se unească cu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Anthony Meredith, op. cit., p. 166. footnote>. Astfel, doctrina despre dragoste poate fi rezumată în termenii următori: sufletul ajuns la maturitate spirituală participă cu o anumită plenitudine la viața divină; ori cum cele ce sunt de aceeași natură (συγγενής) se atrag, sufletul este atras (έλκεται) de Dumnezeu cu o forță irezistibilă; el este însetat să se unească cu El (κοινωνία ανάκρασις); expresia acestei atracții este dragostea, care poartă numele general de ἀγάπη, dar, așa cum am precizat Și mai sus, în formele sale
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
mereu însetată, mereu implorând pe Dumnezeu să-i fie dăruit mai mult. Dar această dragoste desăvârșită corespunde unei stări de connaturalitate, fără de care nu poate exista: căci această dragoste nu se poate realiza decât între subiecți egali, ceea ce presupune ca sufletul să fie deja transformat în Dumnezeu, îndumnezeit<footnote J. Daniélou, op. cit., p. 207-208; Părintele profesor Dumitru Stăniloae vorbește de asemenea despre acest raport de iubire care se stabilește doar între Dumnezeu Și om ca relație personală, care determină statutul de
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
relație personală, care determină statutul de „persoană” al fiecăruia dintre subiecți. Iubirea Îl menține Și pe El Și pe noi ca persoană. (Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1, Ed. IBMBOR, București, 1978, p. 122); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 10-11. footnote>. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional La începutul omiliilor sale asupra Cântării Cântărilor, una dintre capodoperele misticii patristice, Sfântul Grigorie de Nyssa explică sufletului căutător de Dumnezeu că pare paradoxal să spui „cel puțin”<footnote Textul grecesc poate fi
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
vol. 1, Ed. IBMBOR, București, 1978, p. 122); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 10-11. footnote>. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional La începutul omiliilor sale asupra Cântării Cântărilor, una dintre capodoperele misticii patristice, Sfântul Grigorie de Nyssa explică sufletului căutător de Dumnezeu că pare paradoxal să spui „cel puțin”<footnote Textul grecesc poate fi regăsit în ediția GNO, citată deja. Pentru pasajul discutat aici, a se vedea omilia I (14-42). Există o traducere în engleză realizată de Casimir McCambley
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
I (14-42). Există o traducere în engleză realizată de Casimir McCambley, OCSO, „Saint Gregory of Nyssa, Commentary on the Song of Songs”, Brookline: Hellenic College Press, 1987. footnote>. Conform Sfântului Grigorie, pentru a înțelege pe deplin Cântarea Cântărilor, manualul misticii, sufletul trebuie să sufere trei transformări interioare. Prima, transformarea morală prin urmarea învățăturii expuse în Biblie Și condensate în cartea Proverbelor, este preliminară. La rândul său, lectura Cântării are ca efect două modificări. Sufletul care primește apelativul de „fiul” în Proverbe
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
înțelege pe deplin Cântarea Cântărilor, manualul misticii, sufletul trebuie să sufere trei transformări interioare. Prima, transformarea morală prin urmarea învățăturii expuse în Biblie Și condensate în cartea Proverbelor, este preliminară. La rândul său, lectura Cântării are ca efect două modificări. Sufletul care primește apelativul de „fiul” în Proverbe trebuie să devină mireasa Cântării, așa cum Înțelepciunea Divină feminină din proverbe devine Mirele masculin, adică, Iisus, Cuvântul Întrupat. Această inversiune de sex este însoțită de o mutație în limbajul pasiunii identificate în Cântare
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ar trebui să iubim cât de puternic Și nebunește posibil. Sfântul Grigorie menționează că cea mai acută plăcere fizică (se referă la pasiunea erotică) este utilizată ca un simbol în expunerea acestor învățături (adică, în Cântare). Ea ne învață nevoia sufletului de a tinde spre frumusețea invizibilă a naturii divine Și de a o iubi tot atât cât sufletul este înclinat să iubească ceea ce îi seamănă. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional, astfel ca atunci când orice afecțiune trupească s-
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
fizică (se referă la pasiunea erotică) este utilizată ca un simbol în expunerea acestor învățături (adică, în Cântare). Ea ne învață nevoia sufletului de a tinde spre frumusețea invizibilă a naturii divine Și de a o iubi tot atât cât sufletul este înclinat să iubească ceea ce îi seamănă. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional, astfel ca atunci când orice afecțiune trupească s-a potolit, mintea să poată căuta cu pasiune numai duhul<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 27.5
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ca un simbol în expunerea acestor învățături (adică, în Cântare). Ea ne învață nevoia sufletului de a tinde spre frumusețea invizibilă a naturii divine Și de a o iubi tot atât cât sufletul este înclinat să iubească ceea ce îi seamănă. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional, astfel ca atunci când orice afecțiune trupească s-a potolit, mintea să poată căuta cu pasiune numai duhul<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 27.5.-15. footnote>. Ce poate însemna „a căuta cu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ca stare paradoxală în care orice bucurie de Dumnezeu este în același timp aprinderea unei dorințe Și mai intense Și neîmplinite, Și în care fiecare cunoaștere de Dumnezeu este Și o surprindere a incognoscibilității Sale transcendentale. Dar „analogia dintre activitățile sufletului Și organele de simț ale corpului” pe care o identifică Sfântul Grigorie în Cântare nu a luat naștere o dată cu acest autor<footnote Asupra analogiei Și ilustrărilor preliminare ale Sfântului Grigorie de Nyssa asupra modului de lecturare a limbajului fizic al
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
spre urâțenie”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, P. G. XLIV, 832D. footnote>. Simbolul sărutului din In Canticum canticorum, sărut care are pentru Sfântul Grigorie aceeași semnificație mistică cu Rugul aprins din De vita Moysis: apropierea, contactul dintre suflet Și Cuvânt. „După cum cel unit cu Duhul devine duh, Și după cum cel care participă la viață trece de la moarte la viață, la fel Și sufletul feciorelnic dorește apropierea gurii sale de izvorul vieții spirituale. Izvorul este gura Mirelui. De aceasta
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Sfântul Grigorie aceeași semnificație mistică cu Rugul aprins din De vita Moysis: apropierea, contactul dintre suflet Și Cuvânt. „După cum cel unit cu Duhul devine duh, Și după cum cel care participă la viață trece de la moarte la viață, la fel Și sufletul feciorelnic dorește apropierea gurii sale de izvorul vieții spirituale. Izvorul este gura Mirelui. De aceasta dorește sufletul să-Și apropie buzele de gura Celui ce dă viața Și spune: să mă sărute cu sărutarea gurii Sale. Iar cel care răspândește
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Cuvânt. „După cum cel unit cu Duhul devine duh, Și după cum cel care participă la viață trece de la moarte la viață, la fel Și sufletul feciorelnic dorește apropierea gurii sale de izvorul vieții spirituale. Izvorul este gura Mirelui. De aceasta dorește sufletul să-Și apropie buzele de gura Celui ce dă viața Și spune: să mă sărute cu sărutarea gurii Sale. Iar cel care răspândește vița către toți Și voiește ca toți să fie salvați, dorește ca nimeni dintre cei salvați să
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
o săgeată. Arcașul ar fi iubirea, săgeata ar fi, la rândul ei, tot iubirea - Tatăl fiind cel care își trimite Fiul să străpungă inima miresei. Într-adevăr, binecuvântată este rana aceasta Și dulce este durerea prin care viața pătrunde în suflet<footnote Anthony Meredith, Capadocienii ..., p. 166. footnote>. Ce înseamnă să fii rănit din dragoste? Origen explică rana din dragoste în primul rând invocând imaginile biblice ale instrumentelor lezării - săgeți Și cuvinte - Și anume: „M-a așezat ca pe-o săgeată
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
a așezat ca pe-o săgeată aleasă” Și „Primește cuvântul lui Dumnezeu de la Duhul ca să-l utilizezi ca pe o sabie” (Efes. 6, 17). Ambele texte subliniază înțelesul hristologic al rănii - Hristos Cuvântul este atât săgeată, cât Și sabie, rănind sufletul în interior. Pentru a explica ce simte sufletul rănit astfel, el apelează la tropul antic al străpungerii dulce-amărui a dragostei, astfel că textul vorbește de „rana dulce a Celui care este săgeata aleasă”<footnote Asupra istoricului acestei teme în literatura
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]