14,769 matches
-
chiar prima frază drept o intelectuală a Transilvaniei - „mândria poporului de dincolo de Carpați”. Articolul, semnat doar cu inițiala M., oferă o sinteză a turbulentei perioade de formare a tinerei doamne, stabilită între timp în capitala provinciei române Transilvania: „Nobilele însușiri sufletești și intelectuale le moștenește dela distina familie de intelectuali din care face parte (d-rul Iosif Blaga, directorul Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov îi este tată). Marioara Șerban și-a asimilat cultura Orientului și a Apusului Europei, nu numai din cărți
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
un suflet în care nu încap creează în timpul spectacolului o atmosferă de o emoție irespirabilă. De disperare. Ca țipătul amenințător al pescărușului cînd se apropie de pradă. Fiecare e prizonierul propriului univers. Mare sau mic. Al propriilor neîmpliniri, amînări, handicapuri sufletești. Prizonierul sumei de frustrări acumulate. Al distanței între ceea ce ar fi vrut să fie, între ceea ce vorbesc despre ele și ceea ce sînt cu adevărat personajele de pe scenă în momentul mărturisirii. Dincolo sau dincoace de cortine, de transparențe și de aparențe
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
altor nenorociri: cele din urmă vor fi expansiunea nazismului, războiul, deportarea nemților în Siberia, a țiganilor la Bug și a românilor în Bărăgan. Cătălin Dorian Florescu stăpânește magistral însă nu doar perspectiva mare, la scara istoriei, ci și bogăția infranuanțelor sufletești, după cum se vede din evoluția, oarecum în oglindă, a lui Jacob și a tatălui său. Copilul respins, bătut și disprețuit pentru că era prea nevolnic pentru a putea conduce o gospodărie, dar și tatăl dur, neîmblânzit de nimic, în stare să
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
și mai ales față de noi, este curat masochistă. Mi-a fost dat să trăiesc un fenomen foarte rar și foarte fericit. Foarte rar, fiindcă era prima oară când îmi dădeam seama de el; foarte fericit, din cauza inexprimabilei stări de liniște sufletească în care m-a scufundat. Fenomenul acesta e cel al contopirii totale și conștiente dintre lumea din afară și cea lăuntrică, dintre vis și viață. Iată faptele: Visam că un mare și foarte important personaj tocmai sosise pe domeniul în
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
grija unor profesori elevați. Momentul hotărîtor al revelației muzicale se petrece în Biserica Neagră din Brașov, la sunetul de orgă al primelor măsuri din Toccata și Fuga în re minor de Bach, cînd copilul de opt ani trăiește un rapt sufletesc cu consecințe viagere: „Toccata lui Bach m-a sfîșiat atunci pe dinăuntru. Am fost în același timp disperat și fericit. Disperat, pentru că mi s-a făcut brusc teamă că nu voi putea face niciodată parte din lumea grandioasă a unei
Contrapunctul al XVIII-lea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3712_a_5037]
-
Dar, pentru prima oară, am fost fermecată de expresivitatea gestică a unei actrițe, de capacitatea ei de a spune totul, atât prin cuvinte cât și, în egală măsură, prin vibrația brațelor care „vorbeau” cu aceeași pregnanță despre întregul ei tumult sufletesc, urmărind-o pe Maia Morgenstern în 1995, în Dama cu camelii, pusă în scenă de Răzvan Mazilu, la Teatrul Național din București. Sub bagheta aceluiași regizor-coregraf, am revăzut-o în 2012, de astă dată la Teatrul Odeon, interpretând rolul titular
Teatrul și dansul din nou împreună by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3717_a_5042]
-
personaje wagneriene (construită din extreme, reprezentând cele două laturi ale femeii la vechii germani, luptă/ucidere și apărare/vindecare. Ca și Kingsor, de altfel. E vorba, în ultimă instanță, constată autorul Pătimirilor și măreției, de „lumea cunoașterii creștine a stărilor sufletești singuratice și infernale, lumea lui Dostoievski”). O altă părere infirmată de critica wagneriană e neîncrederea lui Thomas Mann în „sinestezia artelor” practicată de Wagner („Nu trebuie să reunim speciile ei pentru a le desăvârși”). Wagner a precedat totuși într-adevăr
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
putea avea probleme dacă ea 'nu stă în banca ei'. Dacă, dimpotrivă, stă în banca ei, atunci nu. Metodă de derbedeu de cartier ajuns președinte, care comunică supușilor 'justiția sunt Eu'”. Dar lucrul cel mai scârbos ieșit acum din peisajul sufletesc al umanoidului prezidențial este lașitatea. Dl. Băsescu s-a străduit mereu să-și compună o imagine de ins curajos, care s-a luptat cu marea și acum se bate cu corupții, își asumă de capul lui decizii riscante, rezistă singur
CT Popescu, atac furibund la adresa lui Băsescu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37253_a_38578]
-
să fie întruparea unui caracter pregnant: ambițiosul, gelosul, invidiosul etc. Și atunci valoarea biografiei vine din arta de a arăta cum o vocație inițială se împlinește în pofida împrejurărilor ostile, pe cînd valoarea romanului stă în arta de a descrie bogăția sufletească a lui fitecine. De aceea, biografia e exemplară și are rol educativ, în vreme ce romanul e ficțional și nu te învață nimic. În cazul volumelor lui Cosmin Budeancă, protagoniștii sînt oameni comuni, care la momentul arestării nu excelează printr-o virtute
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
Femeile fac o crudă disociere. Ele vor în chip prea nefiresc, dezinteresat, din partea unora muzica dragostei. Odată amorul propriu satisfăcut ele fac totdeauna o altă alegere practică. Omul e tratat ca un autor. Ceri unui poet cântece pentru nevoile tale sufletești dar nu te îndrăgostești de el ca persoană. Nu! nu am filosofia tânărului de 29 ani. Dar sunt încredințat că spre deosebire de noi care căutăm iubire ideală femeile caută idealitate fără iubire (romane, viitori sinucigași) și iubire fără idealitate (ofițeri, ingineri
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
unui Radu Petrescu și, mai recent, al lui Alexandru Vlad (scriitor din aceeași generație, optzecistă, autorul romanului Ploile amare), scriitorul timișorean este un fin așa-zicând peisagist, atent la mișcările meteorolgice și de natură, care condiționează, la rândul lor, stările sufletești. Ar fi interesant de notat și faptul că atenția subtilă îndreptată către elementele de natură, însoțită și de finețe stilistică, se oprește întrucâtva la acești scriitori aparținând deja unei generații mai vechi, cu mai multă răbdare în privința observației (exteriorului), a
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
1994, în regia lui Béla Tarr (un film alb-negru de aproape 7 ore). Romanul este cronica unor existențe sordide - ale oamenilor rămași în urma dizolvării unei cooperative agricole. Universul cărții este complet închis și cuprinde personaje puține, fără prea mari subtilități sufletești, în general fără deosebiri esențiale. Sunt ființe golite parcă de individualitate, care evoluează haotic, înecându-și zilele în alcool și planuri irealizabile de viitor. Aproape toți protagoniștii sunt interșanjabili, motiv pentru care adulterul, bârfa ori micile comploturi cad complet în
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
-l într-un spațiu de refugiu, privilegiat, sustras unei lumi aflate în plin haos. În vreme ce Sașa își descrie existența de zi cu zi, de studentă la Medicină, și chiar episoadele amoroase nefericite, iar Volodia viața de pe front, cu întreaga mizerie sufletească pe care aceasta o presupune, intercalând flashbackuri care ne revelează amănunte din biografia lor timpurie (sunt memorabile episoadele în care Volodia își povestește trauma suferită în copilărie când mama sa se recăsătorește cu un orb, întreg universul familial ajungând să
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
care Volodia își povestește trauma suferită în copilărie când mama sa se recăsătorește cu un orb, întreg universul familial ajungând să se reconfigureze conform necesităților acestuia, sau povestea mamei adulterine a Sașei), prăpastia tempo-spațială dintre ei se adâncește, în vreme ce legăturile sufletești par tot mai indisolubile. Indiciile că ne aflăm în plin timp al memoriei sunt însă multiple: „Văd totul de parcă nu s-ar fi întâmplat atunci”, spune Sașa, „ci chiar acum se întâmplă”. O retrăire a evenimentelor, și nu simpla lor
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
La cuvântul de cinstire pentru eroii neamului, va adăuga așa dar orice bun Român cuvântul de dispreț pentru noii trădători. Vladimir Streinu "Gazeta", nr. 730 - 18 august 1936 * * * Histeria 1936 Vom însămânța iarăși convenția calendaristică a noului an cu semnificații sufletești. E secretul de viață al oricui, să se mintă la capătul a douăsprezece luni cât mai din plin. Și de puține ori ne vom fi mințit mai absurd asupra întorsăturii vremurilor decât cum se va întâmpla în miezul de noapte
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
qu'une envie: aller ŕ Braďla, coucher ma joue sur la tombe de ma mčre, écouter oncle Dimi me parler. Impossible. Défense d'entrer, pour moi."15 Umbra ei de dincolo de mormânt îi apare ca o persecuție, ca o schingiuire sufletească. Vizualizând chipul acestei "țărănci nemuritoare", el n-o poate separa de geografia locului. Ascultăm cuvintele rostite în franceză ca pe o maree continuă, peste secole: "Mon Danube...ma mčre..." Era convins că numai printr-o scriere literară ar fi putut
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
sa editorială însu mează șase apariții, la diferite perioade. Primul volum, care vede lumina tiparului poartă titlul Nopțile, Editura Vlad & Vlad, în anul 1996. După spusele unui mare publicist craiovean, Andrei Potcoavă, lirismul poetului Dumitru Paraschivescu este grațios, evocând stări sufletești esențiale, surprinzând în versuri suplețea ca har transcendent. Din poezia Patria mea, am extras prima strofă: Greșit-am ieri, dar nu într-una!/ Și poate, am să mai greșesc./ Dar, mi-am iubit, întotdeauna,/ Cu dor, pământul strămoșesc! În anul
Un poet total, cu operă de Altar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
fără schimbări majore în Aqua forte, ca Poetul absolut. Un singur tipar, așadar, cu două fețe, care reunește anonimatul și valorile supreme ale literaturii. Din nou, scenariul e cel al unei angajări totale în operă, cu prețul slăbiciunii, al dezechilibrului sufletesc, al febrilității. „I-a efeminat glasul - scrie Lovinescu -, dându-i acel aer de etern convalescent” (557). Boala de care suferă Bonciu e aceeași ca a celorlalți evrei cu vocație: literaturita. Ea consumă prin însăși posibilitatea de a situa ființa umană
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
centrul și periferia cercului sburătorist, împrumutul de valori între categoriile minore ale evreității sau feminității și poziția autorității supreme a Criticului. Gruparea pe care a conceput-o Lovinescu se revendică astfel de la o ambivalență fondatoare. Constituită pe prietenie și afinitate sufletească, în jurul unui nucleu de intimi (Liviu Rebreanu, Felix Aderca, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu), ea rămâne deschisă spre exterior, identificându-se - cum a fost cazul în Memorii - prin minorii ei, prin figurile pe care și le-a anexat mai mult sau
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
erau tâlhari și voiau să răstoarne orânduirea. [...] Ceilalți soldați povesteau despre tot felul, despre cum era acasă, ce făceau rubedeniile lor, unii aveau iubite, frați, surori, doar Tinu nu avea pe nimeni decât pe Murgu. Și mai avea, ca bază sufletească, Partidul. Acesta îi dăduse șansă să ajungă în trupele de Securitate. Pentru el, a fi în trupele de Securitate era ceva puternic și strălucitor. Însemna, printre altele, puterea de a ucide. Era teribil: puteai să ucizi oamenii pe care ți
Povestiri din comunism by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3792_a_5117]
-
nu are un fundal sugerat prin tușe. Lucrurile se epuizează în suprafața lor bidimensională, grație unei vederi în plan, în care cea de-a treia dimensiune e înlocuită de culoare. Dar la Paștina culoarea nu e amestec cromatic, ci pigment sufletesc, adică proiecție a stării de spirit pe care o pune în desen. Avînd o natură mansuetă a cărei sfială atinge pragul inhibiției verbale, din pensula lui culorile ies stinse, uneori șterse, niciodată stridente, ca o veștejire moale în tente limfatice
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
Cristina Alexandrescu Suleymanul nu contenește căutările iubitei sale soții, Hurrem. Timpul trece, iar acesta rămâne cufundat într-o tristețe fără margini. Faptele și moartea surorii sale, Sultană Hatice, i-au adâncit durerea sufletească, insă Mihrimah nădăjduiește într-o minune care să îi redea tatălui său dorința de viață. Rustem Pasă întețește pază pentru siguranța Prințului Mehmet, insă slujitorul acestuia, Ilyas, care este și spionul Sultanei Mahidevran, se apropie cu pași repezi de realizarea
Suleyman Magnificul: După 15 ani, Sultanul simte că trăiește din nou by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/36461_a_37786]
-
jale,/ Ar fi de-a nu te întâlni/ Nicicând în a mea cale.// Iar fericită de eram/ Să fiu în astă lume,/ Pe tine nu te cunoșteam/ Nici îți știam de nume.” Cadența e cunoscută, ceea ce dispare e simetria stărilor sufletești cu mișcările naturii. Bună purtătoare de sentimente, în închipuirea romantică, natura devine de prisos când trebuie să se pună punct unui dor pe care, altminteri, ea îl păstrează difuz. Probabil de asta, și nu ca să evite o prea mare asemănare
Dragostea moare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3654_a_4979]
-
Nițu și Mihai Calotă au oferit un spectacol de senzație. Timp de o oră și 40 de minute, îndrăgiții actori au reușit să mențină atenția oamenilor din public cu piesa "Sex", în regia Claudiei Goga. "Sex", nimic vulgar, doar frământări sufletești, neliniști și chinuri. Este o poveste despre dragoste sau mai degrabă despre dispariția ei din cuplu. Piesa răspunde la niște întrebări pe care oricine și le-a pus în gând la un moment dat - "Cum e să iubești sau ce
Sex pe scenă, în fața publicului, la Teatrul Metropolis by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33927_a_35252]
-
îngroziți. Cei bogați și puternici încercau toate posibilitățile să scape și să fugă din oraș, lăsând totul în părăsire. Cei săraci și lipsiți de putere așteptau îndurerați nimicirea orașului și sfârșitul lor tragic. Era un tablou sumbru și o încordare sufletească fără precedent în viața tuturor locuitorilor din Antiohia. În astfel de împrejurări, Sfântul Ioan Gură de Aur n-a dezertat de la datoria lui de preot, el n-a părăsit orașul, așa cum au făcut toți filosofii păgâni, ci a rămas pe
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]