4,380 matches
-
asemenea, foarte frecvent încă, în special în cazurile de psihoze "de reacție", la copii și fete tinere, se crede în deochi, în această privință în Moldova existând aceleași interpretări, în general universale. Menționăm totuși următoarea diferență (care ni se pare sugestivă): în timp ce la slavi se crede că deoache persoanele cu ochi negri, în părțile Moldovei sunt acuzați indivizii cu ochi albaștri 18. Cu alte cuvinte, cei care "deoache" (determină "focare de stază") sunt cei care au atribute mai puțin obișnuite, bruneții
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
identic) sau cu alte catatonii, mai ales acelea depresive. Se crede, în județele Vaslui, Galați, Bacău, Iași, că un epileptic se va trezi din acces dacă este mușcat de degetul cel mic de mezinul familiei*. Această observație ni se pare sugestivă: este posibil ca unele crize să fie oprite prin înțepături sau altfel de excitații; în practică, se întâlnesc bolnavi care își "stăpânesc" astfel crizele, mai ales pe cele de tip jacksonian. Ne-am ocupat, în anii 1956-1970, cu observația acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vârtos trează, ei aleg de socotesc binele și răul, iar alții mai apestisiți și mai zăbavnici cu priceperea minții și cad"44. În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior care au avut o veche circulație orală, în texte găsim și termenul sugestiv de patimă, patima cea rea, patima și în special acela de năbădac, năbădaică, utilizat încă în limbajul popular în Moldova într-un alt sens, totuși apropiat (l-au apucat năbădăile). Pravilistul, în secolul al XVII-lea, utilizează termenul de "patima
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Aceste chilii sunt despărțite de o curte mare de chiliile călugărești. Mănăstirea constituind în prima jumătate a secolului al XIX-lea un loc de recluziune, este posibil ca aceste amenajări să fi fost făcute în acest scop. Este însă foarte sugestivă existența unui picturi în ulei pe zidul nordic al bisericii, reprezentând o scenă cu caracter mistic, pictură ce are caractere patognomonice plasticii aparținând schizofrenilor. Orice psihiatru va fi de acord cu acest punct de vedere. Dificultăți de tehnică nu ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la 1905. Iată de ce pariul istoric al lui Stere, în privința Basarabiei, era revoluția din Rusia, singura în stare s-o scoată din ecuația instrumentată de Anglia. Gradoarea acestei priveliști istorice face obiectul vastului ciclu epic În preajma revoluției, titlu pe deplin sugestiv. S-a dovedit că Stere a avut dreptate: revoluția din Rusia a readus Basarabia la patria-mamă. Orb, în schimb, a fost Stere privitor la esența comunistă a acestei revoluții. El spera într-o schimbare poporanistă în Rusia, pe urmele curentului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu totul nonconformist. Impresiile lui Frances Partridge, un bărbat cu o inteligență sclipitoare și mult simț al umorului, partener favorit al lui Wittgenstein în momentele în care căuta destindere la Cambridge sau când îl vizita pe Partridge la Londra, sunt sugestive, chiar dacă nu cu totul surprinzătoare: „Distins într-un mod auster, cu ochi verzi foarte adânci, el ar fi fost potrivit pentru un veșmânt de călugăr; fața lui purta în mod obișnuit o expresie de seriozitate concentrată și pesimism; dar într-
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și adevărului“. Wittgenstein, aprecia Findlay, nu și-ar fi pus toate cărțile pe masă, ci ar fi păstrat multe din ele în mânecă, lăsându-le apoi să alunece cu iscusință, sub acoperirea unor întrebări retorice inocente sau a unor imagini sugestive.80a Asemenea impresii confirmă, poate, temerea lui Wittgenstein că cei care nu frecventau lecțiile sale o perioadă mai lungă de timp nu erau în măsură să înțeleagă câtuși de puțin ceea ce urmărea. În primii ani după reîntoarcerea sa la Cambridge
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
doua a fost o anume frumusețe expresivă a formulărilor. Spiritul lui Wittgenstein fusese modelat de capodopere ale literaturii de limbă germană și ale muzicii clasice. Autorul Tractatus-ului a năzuit să dea ideilor sale o formulare în același timp concisă și sugestivă. Iată doar câteva exemple: 1.11 „Lumea este determinată prin fapte și prin aceea că acestea sunt toate faptele.“ 4.115 „Ea (filozofia) va desemna ceea ce nu poate să fie spus, prezentând în mod clar ceea ce poate fi spus.“ 5
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
simple. Propriu acestor entități este o necesitate care le plasează într-un contrast absolut cu contingența faptelor. De posibilitatea propozițiilor cu sens, a propozițiilor științei, dau socoteală acele entități transcendentale care sunt numele și propozițiile elementare.34 O caracterizare foarte sugestivă a aderenței stilului de gândire al Tractatus-ului la stilul de gândire consacrat de tradiție, aderență care este pregnantă din perspectiva interpretării realiste a „ontologiei Tractatus-ului“, găsim într-un text al lui Richard Rorty. Axa de susținere a Tractatus-ului, afirmă Rorty
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
într-o stare embrionară. Acestea pot servi drept puncte de plecare și de sprijin pentru cercetări sistematice. Cu referire la observațiile lui Wittgenstein asupra „urmării unei reguli“, din paragrafele 138-242 ale Cercetărilor, Marie McGinn caracterizează această optică într-un mod sugestiv: „Discuția aici este tot atât de complexă și de evazivă ca și oricare alta din Cercetări și există o tentație enormă de a presupune că remarcile lui Wittgenstein, așa cum sunt formulate ele, nu dezvăluie în mod clar gândurile lui asupra acestor subiecte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
regulilor? Nu. Semnificația nu este nici ceva spre care se poate arăta. Folosirea cuvintelor și folosirea banilor sunt în analogie.“ (Wittgenstein’s Lectures 1932-1935, p. 30.) Iar în Cercetări, § 117, intuiția că semnificația este ceva va fi evocată în mod sugestiv: „Ca și cum semnificația ar fi mediul eteric pe care cuvântul îl duce cu sine și îl transportă în oricare din utilizările lui.“ 28 Vezi L. Wittgenstein, Eine philosophische Betrachtung, p. 149. 29 Vezi L. Malcolm, Ludwig Wittgenstein. Ein Erinnerungsbuch, p. 117
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
regăsi decît prin unele trăsături în textul-tra-ducere, însă comunicarea culturală este totuși asigurată prin faptul că se aduce în atenția unei comunități creația realizată în interiorul alteia. În măsura în care traducătorul reușește o traducere performantă, trăsăturile de bază ale textului original au corespondente sugestive în textul rezultat, dar, de obicei, multe imagini sînt substituite cu altele, prin trecerea într-un alt mediu lingvistic și cultural. Important este ca acest text să trezească aceleași sentimente și atitudini și să aducă în atenție aceleași idei ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
chiar și atunci cînd realiza texte (traduse) cu conținut filozofic, el ar fi urmărit asigurarea unui aspect total diferit al textelor filozofice în raport cu cele literare, dar fiindcă nu a urmărit acest lucru, prin folosirea cuvintelor vechi −cu semantism bogat și sugestive−, textul filozofic eminescian oferă aspecte particularizante din acest punct de vedere. Prin preferarea cuvintelor indigene în locul împrumuturilor neologice "reci" și inexpresive sau în paralel cu acestea, se produce o atenuare a granițelor care delimitează stilurile, fie printr-o extindere funcțională
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
intensitate, echivalentul net al ajutorului de stat. Anii 2002 și 2003 au reprezentat o etapă deosebit de importantă în cadrul procesului de pregătire a aderării țării noastre la Uniunea Europeană, procesul de armonizare legislativă înregistrând un progres considerabil, stadiul îndeplinirii criteriilor fiind evidențiat sugestiv și în Rapoartele Comisiei Europene din anii respectivi privind progresele înregistrate de România în direcția aderării. Astfel, "în ceea ce privește domeniul antitrust (concurența), performanțele României sunt satisfăcătoare și legislația este în mare măsură aliniată la acquis. Capacitatea administrativă a Consiliului Concurenței necesită
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
președinte al Corporației Cambridge din Tokyo și al Institutului European KAIZEN. Rod al eforturilor sale de investigare a cauzelor competitivității nipone, Masaaki Imai a elaborat o lucrare extrem de originală și valoroasă În același timp, pe care a intitulato În mod sugestiv “KAIZEN-ul, cheia competitivității japoneze”. În opinia sa, KAIZEN-ul poate fi asimilat unei “umbrele” care reunește un ansamblu de practici manageriale și concepte tipic nipone cum ar fi: controlul total al calității, principiul “zero defecte”, Just-in-time, cercurile de calitate
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
în rostire sistematic-colocvială, pretextele poetice tipice obiective câștigă prin voioșie și montaj. Linia frazeologică intenționat naivă, repetarea serială a ideii-nucleu, discursul în genere toate țin de o regie a oralității. Nu o dată, discursul liric sorescian e mai degrabă expresiv decât sugestiv. Formula plăcută fantezistului în Tinerețea lui Don Quijote, în Astfel (1973) ori în Descântoteca (1976) recomandă un problematizant fără ifose; și nu o dată un "suflet bun la toate" repliat în autoironie. Oricum, dilemele existențiale își urmează cursul. Soresciana Simetrie (din Tușiți
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
celălalt -, A Opta Minune a Lumii, mai mult ca sigur că inginerul Luis Cedric și-ar fi continuat drumul și ar fi căzut cu mașină cu tot în groapa nesemnalizată de după cotitura drumului spre Bukana din Deal." Articolul se intitulează sugestiv: "Încă o viață salvată de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
A Opta Minune a Lumii, mai mult ca sigur că blândul profesor Vasili Rupert și-ar fi continuat drumul și ar fi căzut cu mașină cu tot în groapa nesemnalizată de după cotitura drumului spre Bukana din Vale." Articolul se intitulează sugestiv: "Încă o viață salvată de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cît Rusia, India, Brazilia și Africa de Sud împreună și anunță o depășire a PIB-ului american pînă în 2030. Ca populație, principalele cinci noi puteri emergente dețin 40% din populația totală a planetei. În ce privește mersul ideilor, aș oferi un singur indicator sugestiv: în 2011, numărul de brevete de invenții și inovații provenite din țările BRICS a crescut cu 33% față de anul anterior, în timp ce în America și Europa a crescut doar cu 7%. Cine deține inovația deține cheile viitorului. Cel mai mult investește
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
celălalt -, A Opta Minune a Lumii, mai mult ca sigur că inginerul Luis Cedric și-ar fi continuat drumul și ar fi căzut cu mașină cu tot în groapa nesemnalizată de după cotitura drumului spre Bukana din Deal." Articolul se intitulează sugestiv: "Încă o viață salvată de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
A Opta Minune a Lumii, mai mult ca sigur că blândul profesor Vasili Rupert și-ar fi continuat drumul și ar fi căzut cu mașină cu tot în groapa nesemnalizată de după cotitura drumului spre Bukana din Vale." Articolul se intitulează sugestiv: "Încă o viață salvată de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
În strai de-argint al unui elf de nea. Păr blond deschis de aur și mătasă Grumazii albi și umeri coperea (...) Ochi mari albaștri-n gene lungi de aur."43 În Mitologicale, tot fata aceasta apare într-un portret mai sugestiv: "Cînd soarele înainte de culcare Pe grădini se mai uită, pe alei de vișini în floare Și de cireși încărcați, de salcîmi cu mirosul dulce, Pe-acolo se plimbă o fată-n albastru îmbrăcată, Părul cel blond, împletit într-o coadă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Avem deci o planetă a râsului ciudat de restrânsă! Și, întrucât sociologul cheamă în ajutor datele statistice, să o semnalăm și noi, în treacăt, pe următoarea, căreia, la urma urmei, nu-i vom atribui altă valoare decât una aproximativă și sugestivă: francezii, se spune, nu mai râd, în medie, decât cinci minute pe zi41, adică de patru ori mai puțin decât în urmă cu cincizeci de ani. „Planeta râsului” ziceați? Dacă-i așa, cine nu vede că ea nu se mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
restitui un pământ de calitate slabă și astfel a determinat-o să nu plece”. Așadar, va fi foarte dificil pentru țăranii din Smirna să-și arendeze pământul altor ferme. Ca rezultat, țăranul devine dependent de acest tip de fermă, dependență sugestiv descrisă de Sabates-Wheeler (2001) ca un proces gradual de „imobilizare” (process of lock-in, p. 29). Termenul lock-in exprimă „inabilitatea sau o abilitate limitată a membrilor asociației de a părăsi asociația datorită relațiilor inegale de putere dintre ei și manageri, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în literatura tranziției la începutul anilor ’90, dar atrăgând un interes în ușoară scădere, ulterior) sunt abordate doar în trecere. Monica Heintz nu propune explicații novatoare și nici nu povestește fapte complet noi. Ea reușește însă să creioneze o imagine sugestivă asupra schimbărilor aduse de tranziție la nivelul indivizilor. Cartea se constituie astfel într-o contribuție valoroasă la efortul de înțelegere a ceea ce înseamnă postcomunismul în România și, în general, în Europa de Est. Mi-a reținut atenția, în mod deosebit, capitolul dedicat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]