7,731 matches
-
atât de continuitate cât și de schimbare. S-a păstrat doar tendința de creare a unui stat centralizat aceasta fiind și una dintre caracteristicile monarhiei. Revoluționarii credeau că statul era "unul și indivizibil" după cum și-a definit monarhia propria-i suveranitate cu câteva secole în urmă. Ca și monarhul, ei au căutat să aducă sub control marea diversitate a Franței cu multitudinea ei de obiceiuri și tradiții și de sisteme corporatiste diferite care încă mai existau la vremea Revoluției.18 Diferența
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
să aducă sub control marea diversitate a Franței cu multitudinea ei de obiceiuri și tradiții și de sisteme corporatiste diferite care încă mai existau la vremea Revoluției.18 Diferența față de Vechiul Regim consta în modalitatea lor de a înțelege locus-ul suveranității și autorității. Cel puțin cei mai radicaliști revoluționari, influențați de ideile lui Rousseau, vedeau acum acest lucru degajându-se din interiorul "poporului". Pentru unii, era vorba doar de oameni înstăriți și educați; pentru alții, de toți adulții, bărbați și femei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de popor. Înainte, se credea că națiunea era întruchipată de rege, acum, națiunea era expresia politică a poporului. Încă o dată, Rousseau a înzestrat bazele teoretice ale acestei noi înțelegeri cu conceptele sale referitoare la contractul social, la bazele ideii de suveranitate populară, și la voința generală, care au explicat conceptul de națiune. Toate acestea au dus la dezvoltarea noțiunii de cetățenie un membru al națiunii era o persoană care avea dreptul să participe la problemele publice (res publica) ale națiunii. Problema
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Europeană (CAE) a lui René Pleven din Adunarea Națională a Franței care, în ciuda sprijinului primit din partea guvernului de coaliție din acel timp, a fost înfrântă în 1954 de o alianță între gauliști și comuniști și alții care se temeau că suveranitatea națională franceză va fi serios amenințată dacă aceste măsuri vor fi acceptate. Înfrângerea CAE i-a forțat pe europeniști să-și reducă ambițiile și s-au hotărât să se concentreze mai degrabă asupra dimensiunii economice decât asupra celei politice a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Acest fapt a favorizat acceptarea Comunității Europene Economice (CEE) înființată în 1957 prin Tratatul de la Roma. Acesta a fost, indiscutabil, o înfrângere a federalismului european și o victoria a celor, din Franța și de oriunde, care au rămas fideli principiului suveranității naționale. Ne-am putea contrazice cu Alan Milward că în anii 1950 și 1960, Europa a fost un important instrument "de salvare" a statului-națiune.14 Acest lucru s-a datorat în deosebi faptului că a devenit instrumentul prin care statele
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
au reconstruit economiile și societățile cu sprijinul Planului Marshall. Dar aceasta a fost și perioada în care explozia economică postbelică a luat avânt și acest lucru împreună cu înflorirea stării de bunăstare, au consolidat recuperarea postbelică a statului-națiune. Această reafirmare a suveranității naționale franceze a fost fortificată mai departe de revenirea la putere a generalului de Gaulle în 1958 și de înființarea celei de-a Cincea Republici. Totuși, chiar dacă statul-națiune francez a fost "salvat" și chiar dezvoltat, integrarea europeană va avea un
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ca fiind "suveraniste". Pe lîngă aceste partide ale dreptei gauliste "clasice" se află mișcarea de extremă dreapta centrată pe Front National (FN), condus de Jean-Marie Le Pen, acum împărțită în două tabere rivale. Această mișcare împărtășește multe dintre ideile despre suveranitatea națională, la fel ca și dreapta gaulistă, la care mai adaugă o respingere a valorilor republicane cheie precum egalitatea, fraternitatea și libertatea, dar și îmbinarea pozițiilor rasiste și xenofobe. Printre mșcările și partidele de dreapta ne-gaulistă, există multe care momentan
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Totuși, chiar dacă principiile autonomiei locale care stau la baza dispozițiilor Cartei și a revizuirii Constituției franceze sunt destul de clare, implementarea acestora este mult mai dificilă decât ar părea la o primă vedere. Principiul autonomiei locale trebuie armonizat cu cel al suveranității naționale atâta timp cât guvernul central are ultimul cuvânt în ceea ce privește afacerile fiscale ale statului și trebuie să aibă o privire de ansmablu asupra bunului comun. Cu alte cuvinte, principiul autonomiei locale nu este absolut, dar trebuie exercitat în contextul statului-națiune per ansamblu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ridica impozitele locale (impôts) și, în unele cazuri, de a defini bazele și ratele acestora, însă nu au dreptul de a le crea, modifica sau desființa. Această sarcină aparține în exclusivitate parlamentului național și constituie un exemplu evident al exercitării suveranității naționale.13 Totuși, aceste impozite locale oferă autorităților locale o reală autonomie și constituie baza exercitării democrației locale. Ele se împart în două categorii: impozite directe și indirecte, din care prima categorie reprezintă 3/4 din total. Impozitele directe principale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Oxford University Press, 1999), p. 343. 10 P. Wagner, A Sociology of Modernity: Liberty and Discipline (London: Routledge, 1993). 11 S. George, "A Short History of Neoliberalism. Twenty Years of Elite Economics and Emerging Opportunities for Structural Change", Conferința despre Suveranitatea Economică într-o lume a globalizării, Bangkok, 24-26 Martie 1999. 12 C. Crouch, Social Change in Western Europe (Oxford: Oxford University Press, 1999), p. 343. 13 T. H. Marshall, "Citizenship and Social Class", Citizenship and Social Class and Other Essays
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
redobândi frăgezimea de altădată”, de aceea a și fost uneori caracterizată drept un roman naiv.413 Povestea târgoveței a fost privită de către criticii literari ca un „apendice” 414 al Prologului, deoarece pune pe prim plan problematica feminină, reluând tematica valorii suveranității acesteia în cadrul mariajului. Universul arturian este unul al dreptății, când legile erau arareori încălcate, de aceea cavalerul violator este condamnat la moarte. Femeia intervine ca factor izbăvitor, căci regina pledează pentru grațierea vinovatului cu o singura condiție, dezlegarea misterului unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
patriarhale și opresoare în care totuși femeia reușește să-și facă auzite opiniile. Acest blestem ilustrează și încrederea personajului în puterea cuvântului nu doar de a construi, ci mai ales de a distruge. Istorisirea amintește, cu certitudine, de atmosfera curtenească: suveranitatea femeilor, metamorfozarea bătrânei într-o tânără fermecătoare o face vrednică de dragostea unui cavaler. Dar târgoveața nu are în comportamentul ei nimic legat de curtoazie, este o bovarică avant la lettre. Se poate trasa o linie comună între nevasta din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nevestei din Bath „un surogat al bărbaților în general, care trebuie să învețe mai multe despre femei”423. Povestea târgoveței reamintește despre exploatarea feminină într-o societate patriarhală. Violul nu șochează, nu se vorbește despre trauma victimei. Povestirea nu accentuează suveranitatea femeilor, așa cum inițial am fi tentați să credem, ci mai curând supunerea acestora în fața bărbaților. În societatea modernă, violul reprezintă nu doar o încălcare a intimității personale, ci o faptă cu totul reprobabilă și care se pedepsește foarte aspru. Personajul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
postura bătrânei metamorfozate, și bunăstarea. Bătrâna respinge ierarhia socială și aristocrația bazată doar pe legăturile de sânge în același discurs, cu toate acestea se adresează reverențios reginei pentru a i-l încredința pe cavaler.439 Percepția târgoveței din Bath asupra suveranității dovedește din nou aceeași neconcordanță: uneori dominarea însemna pentru ea câștigul economic, cu toate acestea de la al patrulea soț 433 Ibidem, p. 22. 434 Ibidem. 435 Britton J. Harwood, art. cit., p. 272. 436 G. Chaucer, op. cit., p. 307. 437
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
307. 437 Ibidem. 438 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., pp. 404-405. 439 Susan Crane, Alison's Incapacity ..., p. 25. 124 nu a obținut nimic, a cedat bunurile acumulate lui Jankin, iar bătrâna din basm se exprimă elocvent împotriva bogăței; alteori suveranitatea este echivalentă cu puterea de constrângere, de dominare fizică. În cele din urmă poate însemna nevoia de încredere și de apreciere a propriei persoane pe care să o primească de la soți440: „Aliso, fată,/ Mergi de petrece, știu că ești cuminte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
afla ceea ce le definește. Bătrâna este înțeleaptă, vorbește ca un cleric, se transformă pe sine, căci femeile au puterea de a schimba lumea. Regele și cavalerul nu mai au nicio autoritate, personajele feminine le-au luat locul, le-au preluat suveranitatea.445 Dorința femeilor de a deține puterea este, de fapt, așa cum încearcă să reliefeze istorisirea, dorința de a fi iubite, autoritatea acordată femeilor devenind dezideratul târgoveței cel mai eretic, dar îl mărturisește a fi general. 446 Târgoveața se consideră o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-i oferi ei autoritatea de care se bucura numai un bărbat. Soția îl liniștește însă, arătându-i că îndemnurile trebuie primite de la oricine, atunci când sunt avizate, deoarece diversitatea părerilor îi poate oferi regelui șansa de a cântări mai bine lucrurile, suveranitatea lui nefiind în niciun fel afectată sau compromisă, decizia finală aparținându-i de fiecare dată. Melibeus se teme că, urmând sfaturile femeii, va pierde discreția asupra deciziilor, știindu-se faptul că reprezentantele sexului frumos nu pot păstra un secret. Prudenția
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în acțiune și dragostea adevărată a Dorigenei și a lui Arveragus unul pentru altul.”836 Dorigena devine, ca și eroinele din povestirile amintite anterior, o victimă a autorității masculine, se supune dorinței soțului, nu decade în categoria femeilor infidele. Acceptă suveranitatea lui Arveragus și nu comentează când acesta decide să o cedeze pretendentului atât de înfocat, numai pentru a salva onoarea unei promisiuni. Voința proprie a personajului feminin nu mai este pusă în cumpănă, vocea ei de ființă subordonată nu se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ar mulțumi măcar cu trupul ei, în ciuda opoziției Dorigenei, utilizând înșelăciunea. Soțul își permite să o schimbe ca pe o marfă, iar concluzia povestirii este că lumea patriarhală are cutumele ei ce nu pot fi deturnate. Femeia acceptă în cadrul căsniciei suveranitatea soțului, de aceea ascultă porunca acestuia cu docilitate.839 Pe de altă parte, personajul feminin ni se înfățișează oarecum superficial, incapabil de a lua singur o decizie, de a înfăptui acte mărețe (ar dori să se sinucidă, dar nu are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fondurile structurale ale UE au pus sub semnul întrebării observațiile lui Marks, arătând în particular că guvernele statelor membre au jucat roluri centrale în reformele succesive ale fondurilor și că statele membre și au menținut prerogative puternice din dorința menținerii suveranității naționale. Ca urmare a acestor provocări, susținătorii guvernării pe mai multe paliere (multi-level governance) au recunoscut influența mai variată și mai nuanțată a politicilor UE asupra guvernării teritoriale, arătând cum guvernele naționale și-au menținut roluri mai accentuate în anumite
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
statelor naționale ale bunăstării (national welfare states). Statele bunăstării au, în esență, un caracter național. Nu există taxe sau contribuții sociale la nivel european sau vreo finanțare a unui „buget social” și nici aparat birocratic la Bruxelles pentru sectorul bunăstării. Suveranitatea teritorială a politicii sociale pare neatinsă. Cu toate acestea, o viziune alternativă a devenit evidentă: integrarea europeană a erodat atât suveranitatea (autoritatea legală), cât și autonomia (capacitatea de reglementare) statelor membre în a-și conduce propriile politici sociale (Becker, 2004
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
la nivel european sau vreo finanțare a unui „buget social” și nici aparat birocratic la Bruxelles pentru sectorul bunăstării. Suveranitatea teritorială a politicii sociale pare neatinsă. Cu toate acestea, o viziune alternativă a devenit evidentă: integrarea europeană a erodat atât suveranitatea (autoritatea legală), cât și autonomia (capacitatea de reglementare) statelor membre în a-și conduce propriile politici sociale (Becker, 2004). Statele naționale ale bunăstării rămân instituțiile primare ale politicii sociale europene, dar ele devin din ce în ce mai mult supuse unor constrângeri politice. Cu toate că
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
arată că acțiunea economică este încorporată în dense rețele de instituții sociale și politice (North, 1990). O separare netă între piața supranațională și chestiunile sociale naționale devine nesustenabilă. Tocmai mișcarea către integrarea piețelor este cea care, treptat, erodează autonomia și suveranitatea statelor naționale ale bunăstării, situându le tot mai mult într-o rețea complexă de politică publică europenizată. Această transformare se produce prin intermediul a trei procese, așa cum arată tabelul 12.1<footnote Adaptare după Leibfried, S., “Social Policy - Left the to
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
impozitării și serviciile publice. 12.4. Emergența politicii sociale europene pe mai multe paliere Asistăm în prezent la o transformare a relațiilor dintre state și la globalizarea sistemului de piață, această transformare fiind accelerată de criza economică. În UE, atât suveranitatea cât și autonomia statelor membre s-a diminuat, iar extinderea estică a sporit inegalitatea teritorială, proces susceptibil de a se continua, în special pe fondul crizei economice actuale. Guvernele statelor membre își văd atacate bazele veniturilor, restrângându-se opțiunile de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Alexander Jefrey, op. cit., p. 216. footnote> Blumer pune pe prim plan actorii sociali și comunicarea dintre aceștia, considerând că funcționalismul face din om un „om de paie” („straw man”). Interacționalismul simbolic (În opoziție cu Parsons) acordă actorului social o completă suveranitate. Înțelesul realității este generat de oameni. „Înțelesul unui lucru rezultă din modul În care alte persoane acționează față de persoana care privește spre acesta”<footnote Blumer Herbert, op. cit. (Alexander Jefrey, op. cit., p. 218). footnote>. Actorul acționează complet liber. Actorul transformă Înțelesurile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]