2,472 matches
-
care băutorul cosmic de ceai ar fi plonjat un pliculeț cu ierburi aromate. Da, Cafeneaua timizilor era acolo, discretă, dar vie, încrustată în mijlocul acelui imobil paralel cu scuarul. m-am îndreptat spre ea oarecum plutind, am deschis cu o imensă tandrețe în gesturi ușa cafenelei și am intrat. m-am regăsit, din nou, într-un decor devenit familiar, doar că de data aceasta erau mult mai mulți clienți în cafenea, cel puțin opt persoane la opt mese diferite. Barmanul cu ochii
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
spus, Domnișoara ri nu a copiat chiar totul, din cînd în cînd și-a mai permis și cîte un exercițiu de ficțiune, probabil cu un scop precis, pentru a-mi demonstra mie că știe și să scrie. efluvii grele de tandrețe mă învăluiră imediat : Domnișoara ri își pregătise, prin acele pagini inventate, șansa de a fi iertată. Pasajele obscure aveau deci rolul unor circumstanțe atenuante... am simțit imediat cum toată contrarietatea mea se evaporă, cum devin din nou permisibil și deschis
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Bernard i se mai oferea un ultim semn de afecțiune. înmînarea cheii se făcea întotdeauna printr-o atingere fizică, uneori aproape imperceptibilă, între cele două mîini, mîna care întindea cheia și mîna care primea cheia, cu un transfer reciproc de tandrețe... În acel început de octombrie, însă, Bernard nu se aștepta ca tot acest ritual să fie bulversat cu violență de o întîmplare mai mult decît bizară. 41 de ani de stabilitate fură măturați brusc de o situație insolită și, de-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
unei astfel de operațiuni este cartierul Queens. Deci, știam eu cîte naționalități diferite trăiau acolo ? nu, nu prea știam. Victor îmi ceru să spun o cifră. — Cincizeci ? — mai pune... — o sută ? ochii lui Victor fură inundați de un fel de tandrețe și îmi dădură de înțeles că eram aproape de jackpot. ei bine, da, peste o sută de naționalități trăiau în Queens, de fapt în jur de o sută treizeci. — ai să vezi, preciză Victor. Vecinii mei sunt o familie de ruși
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
noi: Azorín, Gabriel Miró, Bontempelli. Povestirile polițiste ne fac cunoscut un alt filon al său: cu ajutorul lor, fecundul poligraf Își propune să combată intelectualismul rece În care au cufundat genul Sir Conan Doyle, Ottolenghi etc. Povestirile din Pujato, așa cum cu tandrețe le-a numit autorul, nu sunt filigranul unui bizantin Închis În turnul de fildeș, ci vocea unui contemporan atent la pulsul celor omenești, care Își risipește din goana condeiului torentele adevărului personal.“ 2 Cuvânt introductiv Good! It shall be! Revealment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
senzațional, căci descopeream cum forța cuvântului îmi dezvăluia brusc că omul poate gândi simultan două lucrurî care se băteau cap în cap, urarea să-i fie bună inima aceluia, și înjurătura că era un smintit. Putea fi înjurată muierea cu tandrețe, și i se făceau obrajii roșii și se învîrtea pe loc ca o găină beată că era iubită, și dimpotrivă, un cuvânt blând dar rostit cu o cruzime rece o făcea palidă și o încremenea de spaima înstrăinării. Uneori, în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
îi ridicase sufletul din întunericul în care trăise când ne făcuse pe noi. Dacă s-ar fi dus de tânără, spunea ea, multe suferințe ar fi ocolit-o... "Te duci, maică?" Nu mă duc!" îi răspundeam scurt și cu o tandrețe încărcată de veselie. "De ce?" "N-am timp!" Mintea îmi era aiurea, răspunsul era al tatălui, cu lipsa timpului. În realitate nu făceam nimic, îl pierdeam, acel timp; era un sentiment divin, n-aveam ce căuta la biserică să-l găsesc
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
clipă și printr-o strângere mi-a prins-o pe-a mea și ne-am trezit iar față în față îmbrățișați ca în camera semiobscură și pentru mine, ca pe câmpie (aceste două imagini contopindu-se, una de sfială și tandrețe, alta de violență extremă și uitare de sine) și ne-am regăsit parcă uluiți prin ceea ce e atât de străin în noi și în același timp atât de intim, tiranic și bestial... Abia suporta violența, își întorcea fața de la mine
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
altceva în afară de faptul că apăruse o soluție la problema ei, o folosi cum se cuvenea și apoi, imediat, își pierdu cunoștința Jack opri mașina lângă bordură și aruncă poșeta pe bancheta din spate. Apoi se uită lung la Fran, cu tandrețe și exasperare. — Așadar, preafrumoasă Francesca, ce naiba mă fac cu tine acum? Capitolul 8 O geană de lumină se strecură necruțătoare prin perdelele groase și licări pe peretele din spatele lui Fran, asemenea unui ghid egiptean care folosea o oglindă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
celor șapte văluri sau de-a chema un taxi. — Să caut baia. — A doua ușă pe dreapta, răspunse el ușurat. Vezi să nu te împiedici de bicicletă și de skateboard. Fran se simțea atât de fericită și de sigură de tandrețea din vocea lui Jack încât, pentru prima dată, nu se gândi să-și acopere goliciunea. În ochii lui Jack, era frumoasă. — Mă întorc repede. — Grăbește-te, atinse el locul rămas gol, mi-e dor de tine. Fran începu să fredoneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
putea Jack să fie atât de iresponsabil? Să aducă femei acasă și să le lase să umble bine mersi în pielea goală când avea un fiu adolescent? Jack Allen era probabil exact cum își închipuise ea, ba chiar mai rău. Tandrețea lui fusese doar o prefăcătorie. Jack era numai un seducător extrem de subtil, care știa cum să atragă prada. Cu fata aceea, Miriam, probabil că folosea o cu totul altă strategie. Figura paternă care o putea ajuta să avanseze în carieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ei și că sacrificase timp prețios ca s-o ajute, trăgând chiar niște sfori ca să găsească un loc pentru Ralph, iar ea nu îi arătase nici cel mai mic semn de recunoștință. Simți că o copleșește un val subit de tandrețe și își dori să-i mărturisească fără ocolișuri despre copil. Poate că nu era momentul ideal, dar era foarte posibil să nici nu existe unul. — Laurence, începu ea șovăitor, am tot vrut să-ți vorbesc despre ceva. Însă Laurence, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Deci, ce ai făcut cu el? I l-ai trântit iar în brațe mamei tale? De fapt, șovăi Fran, neștiind cum avea să reacționeze, e acasă la Jack Allen. Laurence tresări ca mușcat de șarpe. — Ce naiba caută acolo? Căldura și tandrețea din glasul lui înghețaseră brusc. — El și Ben, fiul lui Jack, sunt buni prieteni. Îl privi cu un aer curios. — De ce te deranjează atât de mult? — Pentru că el n-are nimic de-a face cu tatăl tău. În plus, evită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
biata mama, care era din ce în ce mai bolnavă și abia se mai ridica din pat, izbucnea în plâns. Asta ne înstrăina și mai mult unul de altul și ne-a fost și mai ușor să ne șicanăm reciproc, cu rare izbucniri de tandrețe pe care ne grăbeam să le uităm amândoi, de parcă ne era rușine de ele. Tata îmi striga la masă dacă spuneam ceva neconvenabil: "Tu să taci din gură. Când o să-ți câștigi singur pâinea pe care o mănânci, vei avea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
azi îl judec mai puțin aspru pe tata deoarece am descoperit și în mine incapacitatea de a iubi altminteri decât în chip egoist. Îl înțeleg ― avea destule motive să vrea să se descotorosească de mine ― și câteodată mă gândesc cu tandrețe la el. Dar atunci vorbea în mine numai înverșunarea. Tocmai găsisem într-o revistă și prinsesem pe perete, deasupra patului, alte două fotografii. Una înfățișa un pământ roșcat, cu fire de iarbă rară, uscată și o gaură în care se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îmi aduc aminte clipa aceea, mă gândesc cât de ciudate sânt femeile. Alt regn, cum zicea, în glumă, Dinu. La început, Marta ar fi fost în stare să se apere cu cuțitul de mine. Mai târziu m-a înduioșat cu tandrețea ei. Dinu mă aștepta la cafeneaua din mijlocul cătunului. Mă rog, să-i zic cafenea. Semăna mai curând a magazie, cu o singură fereastră, năpădită de păianjeni și pătată de muște. Înlăuntru nu era nimeni. Doar iarna se strângea lumea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
indiciu că nu reușisem să obțin o inimă de fiară cum îmi dorisem de câte ori mă supărase cineva. Uitasem chiar propriile mele cuvinte, că sentimentele sânt bune pentru cei care se mulțumesc cu puțin. Ce altceva decât o jalnică izbucnire de tandrețe era furia mea plângăreață împotriva lui Dinu? Doamne, mi-am zis, în loc să am beția libertății, bucuros că nu mă mai simt legat de nimeni și de nimic, mă bat tot alte gânduri... că nu putem fi liberi decât depinzând de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
potențialilor cumpărători. Reiko și-a transformat întreaga casă într-un univers miniatural-felin (sau felin-amputat): în orice parte te-ai uita (căni, fețe de masă, tablouri, telefon, frigider), ești întâmpinat de nevinovate capete pisicești care își strigă neputința și nevoia de tandrețe. Înconjurându-te de asemenea obiecte moi și drăgălașe, scapi din asprimile lumii reale și găsești confort emoțional. Exploatând filonul kawaii, pentru a veni în întâmpinarea sentimentelor publicului, în curând nu au pregetat să apară bancomate afișând pe ecran o copiliță
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Pleșu m-a ocolit: țineți minte nu-i așa? memorabilul său pasaj despre toaletele japoneze, cea modern-robotizată și cea tradițional-ritualizată, puse față în față? Nu are rost să mă ascund: de când am venit în Japonia, am crescut în mine, cu tandrețe, această obsesie pe care unii ar putea-o califica drept scatologică, de a trăi și eu exact aceeași experiență de toaletă ficționalizată de domnul Pleșu. Din păcate, nu am avut șansa să mă întâlnesc decât cu veceuri comune, să le
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
câte un sloi de gheață. Nu mai spun de observațiile pe care le făceai pe timpul orei, vreau să zic că tonul lor era total inadecvat. Ce să mai lungim vorba ? Încearcă să pui mai multă căldură în voce, mai multă tandrețe. Altfel, te previn că o să cam avem de furcă amândoi. Sper, însă, să nu fie cazul !” 10. ”Bună ziua, tovarășe profesor” „Bună ziua, tovarășe Stupariu” „Gata pentru azi?” „Deocamdată, dar mă întâlnesc, la ora patru, cu o clasă la pregătire suplimentară. Cu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Latră, mârâie, horcăie, mă înjură pe limba lor de mâțe supradimensionate. Eu îi respect pentru că își iubesc teri bil de mult stăpâna. Sau doar pentru că le știu de frică. Oricum le recunosc tot spectrul sentimentelor uma ne. Ură. Invidie. Revoltă. Tandrețe. Răzbunare. Gelozie. Odată, husky-ul a îndrăznit să fure o mângâiere stă pânei sale profitând de neatenția celuilalt. Asta l-a costat vârful urechii stângi. Dacă se întâmpla invers, am înțeles că ciobănescul ar fi rămas și fără celălalt ou. Se
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
deasupra mea, priveam ochii care mă țintuiau fără să clipească, în timp ce străinul mă pătrundea din ce în ce mai adânc. Încercam din răsputeri să-mi ascund plăcerea, să nu-l las să înțeleagă voluptatea pe care mi-o stârnea atingerea lui lipsită de orice tandrețe. Nu mai simțeam nici durerea de pe obrazul pălmuit, nici crengile de sub mine care-mi zgâriau pielea, nici remușcarea născută de gândul că nu am fugit atunci când aș fi putut. Auzeam în depărtare zgomotul făcut de mașinile care treceau doar la
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
care să pună și degetul pe rană pentru că nimic din ce gândește un om nu e respingător; și au discutat despre asta. Cum au vorbit și despre cai, el neavând habar că bătrâna doamnă avusese unul, ba explicându-i cu tandrețe cum trebuie mângâiați și răsfățați mai mult chiar decât o femeie, nu pentru că sunt atât de rari, cât pentru că nimic nu e mai fără de preț decât animalul nărăvaș care înflorește și te urmează, iar ea contrazicându-l și făcându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Elenă Marin Alexe Caut suspinând ușa zorilor cu tandrețe în genele răsfățate de căldură privirii Prin gânduri dau târcoale uitate meandre visului pasager, incoerent, ratat. Mă străduiesc să deschid seiful inimii prin Cuvânt și să ating taine ascunse înțelepților, dar descoperite profanului. Ciudat nu? Zilnic, aceeași coborâre vie, neostoita
Labirintul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83320_a_84645]
-
n-ar fi auzit nimic. Dar în ochi îi apăruse o mare întunecare. Un hău de durere. Nicolae nu avea cum să vadă acele semne ale dezastrelor și sângerărilor interioare. Din doi pași fu lângă ea și își strecură cu tandrețe mâna sub cotul ei. Dar, aproape instantaneu, și-o retrase uluit. Simțise un curent paralizant, de parcă ar fi atins, din greșeală, o frunză de urzică. Întreaga ei ființă îl refuza. Darius rătăcea prin odăile primitoarei case, decorate, pentru acea serată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]