4,350 matches
-
un eveniment cu adevărat dramatic. Unul dintre buhaii comunali a turbat, nu mai știu în ce înprejurări. Și nu mai putea fi stăpânit. S-a hotărât împușcarea lui. Execuția a avut loc într-o dimineață, pe imaș, în spatele cimitirului. Bietul taur a fost legat de tulpina unui salcâm și jandarmul însărcinat cu misiunea de călău l-a luat la ochi de la vreo zece metri. Pesemne că l-a lovit drept în inimă. În aceeași clipită cu bubuitura de pușcă picioarele animalului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în timp ce își ștergea lacrimile șiroaie de pe obraji : Ce mă fac fără tine, Boian ?! După ce te-am crescut ca pe copilul meu....te-am hrănit....te-am adăpat... și tu te-ai dus. Nouă, celor mici, ne era milă și de taur, care nu mai era, dar și de moș Șutu, rămas orfan de unul dintre buhaii lui. Dar să nu ne întristăm prea mult. Eram convinși că, după câteva zile, moșul avea să uite de necaz. Îl avea pe Duman. În
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
evoluție ținând, până la un punct dincolo de care se pot pune ghilimele, de devenirea spirituală a omului. Sângele uman, vărsat de gladiatorii Romei, a fost Înlocuit de acela al cailor bizantini mânați Într’o cursă nebună și fără menajamente, ori al taurilor coridei. Și, Într’un târziu, renunțând și la doza de risc păstrată pentru sine, omul a „descoperit“ luptele de câini ori cocoși. Toate ca toate, dar ca să exacerbezi prin selecție porția de agresivitate a câinelui, firească pentru un ancestral vânător
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nici nu poate fi ceva mai potrivit decât un „Cal“. Și, dacă tot a venit vorba de zodie, și cum buhaiul Plugușorului e făcut din coadă de cal, iată-l compatibil și cu ziua de astăzi, În plină zodie a Taurului... À propos: dacă aș fi tătar, stând la umbra tuiului - tot coadă de cal - aș cinsti un cumâs<footnote id=”33”><băutură slab alcoolică, obținută prin fermentația lacto-alcoolică a laptelui de iapă/footnote>... În sănătatea calului. Toate acestea, deși el
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ci rezultatul unei evoluții - mereu evoluția! - desfășurată Într’un lanț de patru zodii, evoluție reluată deci de trei ori Într’un an și care decurge, ca orice ține de știința spirituală, invers decât În acelea pozitive. Ca, de exemplu, succesiunea Taur - pragmatic -, Berbec luptător chiar și pentru o cauză dinainte pierdută, un visător deci -, Peștii - nedeciși Între două ape -, În așteptarea spiritualizatului, aproape desprins din material, Vărsător care, visând viitorul, poate-l creează; dar care, de atâta vis, cade În realitate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
superioare. Între vechea eră, stăpânită pragmatic și războinic de Berbec, și noua eră stăpânită de spiritualitatea Vărsătorului. Dar, dacă am da Înapoi timpul cu Încă o eră, am vedea că pragmatismul războinic al Berbecului a fost precedat de teluricul erei Taurului. Una peste alta, avem de a face, pe parcursul a 6 milenii, cu o trecere, desigur marcată la fiece două mii de ani de tranziții care aduc a revoluție prelungită, o trecere spre spiritualizare. SÎ mai rămânem puțin În trecut. Era Taurului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Taurului. Una peste alta, avem de a face, pe parcursul a 6 milenii, cu o trecere, desigur marcată la fiece două mii de ani de tranziții care aduc a revoluție prelungită, o trecere spre spiritualizare. SÎ mai rămânem puțin În trecut. Era Taurului, sfârșită acum patru milenii, a lăsat urme În cultul animalului omonim: Boul Apis al egiptenilor, tauromahia cretanilor, vaca sfântă a indienilor care acum 3.500 de ani Își izvodeau cărțile sfinte. Poate cuiva nu-i va ieși socoteala. Dar și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
segmente, care fiecare Începe cu teluricul spre a sfârși cu spiritualul. Firesc, căci totul În lumea noastră e ciclic. Și privesc În viitor: după cele două mii de ani ai erei Vărsătorului, va urma Capricornul, alt teluric, deși oleacă altfel, decât Taurul. Oleacă altfel? Da. Ciclicitatea Naturii nu e pe un cerc, ci pe o spirală. Care urcă... Și găsesc răspuns: Vechiul om de Cro Magnon, un fel de sălbatic, teluric deci, va ocupa peste puțin o treaptă mai jos de zei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
hârtie mototolită) Cu bine. 22 decembrie 2000 Și Încă ceva, neîncredințat benzii magnetice: Știu că, ce-am semănat În sufletul lui Cristi va rodi. Îi cer - numai lui - iertare pentru că-i complic viața, și-l oblig să găsească un alt taur pe care să-l ia de coarne. Taurul fiind mijlocul, nu scopul. Scopul rămâne același: iubirea și slujirea mamei, al cărei chin nu trebuie să rămână fără sens. Ascultă Cristi. Chiar dacă vei Încredința eterului ceea ce-ți pare acum că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Încă ceva, neîncredințat benzii magnetice: Știu că, ce-am semănat În sufletul lui Cristi va rodi. Îi cer - numai lui - iertare pentru că-i complic viața, și-l oblig să găsească un alt taur pe care să-l ia de coarne. Taurul fiind mijlocul, nu scopul. Scopul rămâne același: iubirea și slujirea mamei, al cărei chin nu trebuie să rămână fără sens. Ascultă Cristi. Chiar dacă vei Încredința eterului ceea ce-ți pare acum că visezi - mieunatul meu -, dar crezând totuși În ele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tâmpenie. Căci nu veți reuși să aveți În jur doar câini „cuminți“, câtă vreme orașul este ținta altora, „necumințiți“, căci vin din altă primărie. Pe bou, un animal jugănit, Îl trageți de coadă, dar nu Îndrăzniți să vă apropiați de taurul comunal. Tot așa, câinele comunitar nu-și va apăra tomberonul În fața acelui intrus ci, cu coada Între picioare, va fugi schelălăind. Altă jumătate de milion va trebui investită În apa sâmbetei... Mai bine ați bea o bere. E cu mult
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
frecvenței difuzării. O chestiune de (poate) „audiență“, deși am destule semnale pozitive. Musai trebuie să mă retrag, lângă Moti, dar nu În „culcușul“ lui, ci În sufletul lui. Da, Moti, voi fi iarăși lângă tine, confesându-mă doar ție. Iar „taurul“ pe care mi l’ai sugerat demult, atunci când „Întindeai lăbuța“, iar eu am reușit doar să amân sfârșitul, unul doar radiofonic, devine acum scrisul. Pentru mine - de-acum Înainte - În fața oglinzii; căci nu mă mai pot oglindi În ochișorii tăi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se freacă pe pântec. Doar că tovu-i ager. Rupe mâța-n două. -«Și tu Bucurence ai ceva pe ouă?» -«Ie, răspunde moșul, și eu am... un purec!» Opțiune la sectorul zootehnic Este mare tevatură, colo-n ulița cea mare Gogu, taurul comunei, astăzi, zău că e turbat. Fuge ca un apucat Dup-o tinerică-n roșu. Vai! E noua-nvățătoare... Și-așa ca să caște gura, a ieșit întregul sat. Iar tovărășica are, Mamă doamne ce picioare! Și ce sprint! Și ce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Eu nu mă spăl de poporul meu", după ce își începuse poemul " Fiind și strigând" cu invocația "Doamne, apără poporul român, / Ai grijă de el și / apără-l! Este al tău / cu blândețea lui de miel / și cu răbdarea lui de taur / cu omenia lui / de floare de zăpadă". Cel mai important poet al literaturii noastre postbelice, creator de școală, înnoitor al limbajului și descoperitor al "necuvintelor", se pare că ar fi fost de două ori propus pentru Nobel-ul ce continuă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mai contează ce-o să fie la iarnă, și iar o ia de la capăt, cu un glas din ce În ce mai vindicativ pe măsură ce simte câtă plăcere Îmi face: Nu, nu ești deloc bătrân! Ești vânos și frumos! Îmi place căpățâna aia a ta de taur când mi se-ndeasă Între țâțe! Când mă uit la tine cât ești de frumos, simt cum mă ud toată! Oh, tăticuțule, Îmi ia pizda foc! E ca o oglindă vie În care amețesc privindu-mă. - Ești un copil obraznic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
m-am lăsat impresionată atât de dulceața înșelătoare a vorbelor tale? Măcar dacă - după ce nava străină a atins țărmul nostru și au debarcat acei bărbați îndrăzneți - ingratul fiu al lui Eson ar fi înfruntat singur, neînarmat, flăcările aruncate de nările taurilor și ar fi semănat, sub brazda arată cu ei, sămânța din care să iasă războinicii inamici ca însuși cultivatorul să cadă victimă propriei lui semănături! Câtă necinste, o sceleratule, ar fi dispărut odată cu tine! Și câte nenorociri mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mizerabile, ți-ai dat seama imediat de asta. În fond, cine poate să-și ascundă dragostea? Ca orice flacără, aceasta este trădată de propria-i strălucire. Așadar îți este impusă această probă: să-njugi la același plug grumazurile a doi tauri feroce. Taurii, ce erau ai lui Marte, nu înspăimântau numai prin coarnele fioroase; suflarea lor teribilă era de foc, aveau copite de bronz și împroșcau bronz fierbinte pe nările înnegrite de flacări. Ți s-a cerut apoi să semeni pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ai dat seama imediat de asta. În fond, cine poate să-și ascundă dragostea? Ca orice flacără, aceasta este trădată de propria-i strălucire. Așadar îți este impusă această probă: să-njugi la același plug grumazurile a doi tauri feroce. Taurii, ce erau ai lui Marte, nu înspăimântau numai prin coarnele fioroase; suflarea lor teribilă era de foc, aveau copite de bronz și împroșcau bronz fierbinte pe nările înnegrite de flacări. Ți s-a cerut apoi să semeni pe câmp, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
foarte trist, iar eu te-am urmărit cu ochii înlăcrimați și ți-am zis «Mergi cu bine». După asta, ca și cum aș fi fost grav rănită, am plâns toată noaptea în patul din camera mea: în fața ochilor mei nu vedeam decât taurii și războinicii aceia siniștri, în fața ochilor îmi stătea doar balaurul înfricoșător. De o parte era dragostea înmugurită, de cealaltă frica; și frica amplifică dragostea. De dimineață, sora mea dragă, intrată la mine, mă găsi cu părul despletit, cu chipul nedormit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cu alta. Văzui chiar și lacrimile tale (este o înșelătorie și în acestea?) și așa, eu, o fecioară, fui sedusă definitiv de cuvintele tale. După ce-ai avut ajutorul meu, tu reușești să înjugi - fără să fii atins de foc - taurii cu copite de bronz și să tai cu vomerul, așa cum ți s-a cerut, câmpul nedesțelenit; apoi sameni sub brazde dinții otrăviți în loc de semințe și din ei cresc soldați înarmați cu spadă și scuturi. Eu însămi, care-ți furnizasem filtrele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ai Colchidei, abandonați de mine! Umbră a fratelui meu ucis de mine, primește sacrificiul expierii: după ce am pierdut regatul, patria și casa, sunt eu însămi abandonată de soțul meu care era totul pentru mine. Am putut să-mblânzesc balaurii și taurii înfuriați și asupra unuia singur, soțul meu, n-am avut nici o putere. Eu, ce cu filtrele mele magice am stins incendii implacabile, nu sunt capabilă să mă sustrag propriilor mele flăcări. Acum, aceleași descântece, ierburile secrete, arta vrăjilor pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe cei doi fii, bunul nostru comun cel mai de preț, redă-mi patul conjugal pentru care eu, nebună, am abandonat totul. Respectă-ți cuvântul dat și redă-mi ceea ce eu ți-am dat. Eu nu apelez la tine contra taurilor și a oamenilor și nici nu-ți cer ca un taur să adoarmă îmblânzit de mâna ta. Tu ești cel pe care îl vreau, tu cel pe care îl merit, tu care mi te-ai dăruit din proprie inițiativă, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
redă-mi patul conjugal pentru care eu, nebună, am abandonat totul. Respectă-ți cuvântul dat și redă-mi ceea ce eu ți-am dat. Eu nu apelez la tine contra taurilor și a oamenilor și nici nu-ți cer ca un taur să adoarmă îmblânzit de mâna ta. Tu ești cel pe care îl vreau, tu cel pe care îl merit, tu care mi te-ai dăruit din proprie inițiativă, căci împreună cu tine am devenit mamă și tu ai devenit tată împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
intrigat acel instrument. „E un labrys”, a spus ea. Mi-am amintit de labrys-ul desenat pe pereții labirintului, construit de Dedal în Creta pentru regele Minos, care a închis acolo Minotaurul (fruct al iubirii dintre soția sa, Pasifae, și un taur). După cum spune Aia, pădurea nu-i altceva decât un labirint, iar labrys-ul pe care-l ține în mână e un obiect ritualic. Ne reluăm drumul în liniștea sigilată a pădurii, care parcă miroase a eternitate. Poate că aici, la umbra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
al vegetației și are drept simboluri pinul și iedera, două vegetale care rămân verzi atunci când restul naturii pare că moare. De asemenea, este zeul "reproducerii", ceea ce a dus de multe ori la asimilarea lui cu un țap sau cu un taur. În fine, este zeul "eternei reîntoarceri", personificarea reînnoirii vieții. Zeul beției și al delirului extatic nu se simte bine decât în mijlocul tumultului și al veseliei. "Cel zgomotos", cum e numit Dionisos, era însoțit de cortegii de menade (nebune, în greacă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]