2,064 matches
-
Iassiensis, N. a Irinei și altele. El a colaborat la diverse ziare și reviste din țară și străinătate. El a scris la următoarele periodice românești: "Steaua României", "Zimbrul", "Liberalul", "Pactul social", "Curierul intereselor generale", "Arhiva", "Mișcarea", "Evenimentul", "Opinia", "Ecoul Moldovei", "Telegraful", "Femeia Română", "Constituționalul", "Familia", "Gazeta săteanului" din Râmnicu Sărat, "Amicul familiei" din Gherla, "Glasul Basarabiei", "Curierul Slănicului" sau "Carmen Silva". A colaborat și la periodice din străinătate, cum sunt: "Revue Parisienne", "La Revue Franco-Italienne", "L'Université Literaire", "Revue Firenziènne" și
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
stat major al Diviziei 1 Militare Teritoriale. În ianuarie 1869 este pus în neactivitate de serviciu și este numit secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice, iar în perioada 5 mai 1876 - 5 aprilie 1877 este director general al Postelor și Telegrafului. În timpul Războiului de Independență de la 1877, revine în rândurile armatei și îndeplinește funcția de director general al Administrației Centrale a Ministerului de Război, iar la data de 20 octombrie 1877 este numit șef al Statului Major al Armatei Române de
Ștefan Fălcoianu () [Corola-website/Science/304972_a_306301]
-
Șușița din județul Putna, comună formată numai din satul de reședință, cu 1717 locuitori. În comuna Mărășești existau o biserică, o școală de băieți cu 55 de elevi, una de fete cu 13 eleve și un birou poștal și de telegraf. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului funcționa în aceeași plasă și comuna Pădureni, formată din satele Călimănești, Modruzeni și Pădureni, cu 903 locuitori. În comuna Pădureni existau o biserică și o școală mixtă cu 28 de elevi. În timpul
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
reformele administrativă, agrară, etc. Teleneștiul devine centru de plasă în județul Orhei. În plasa Telenești intrau 45 sate. În centrul de plasă au fost deschise instituții de importanță județeană, s-a deschis o judecătorie, s-a organizat un oficiu Poștă Telegraf; Telefon. Reforma agrară din Basarabia a fost realizată de către un sistem de dirijare numit „Casa Noastră”. Reforma agrară românească (spre deosebire de cea bolșevică) prevedea recompensare bănească. Prețul de răscumpărare a unei desetine de pământ din moșia Telenești era: teren arabil - 180
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
de hectare și 16 căi de comunicare. Târgușorul avea 2 piețe și o grădină publică. El era așezat pe șes și avea 2 lacuri care se numeau "Bujor" și "Potcoava". Din clădirile de administrație în târgușorul erau primăria, poliția, poșta, telegraful, o școală mixtă, un liceu evreiesc, trei școli primare, o biserică ortodoxă și cinci sinagogi. Pe la sfârșitul sec. XIX în orașul Leova activau peste o mie de negustori străini și o colonie germană, care număra 115 nemți. În târgușorul Leova
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
întemeiat gospodării pe loturile de împroprietărire. Noul sat a fost denumit după o altă localitate din apropiere - Sîngerei În perioada interbelică satul era înregistrat în comuna Rădoaia (județul Bălți), aparținea de Tribunalul Bălți, judecătoria de ocol Pepeni, oficiul poștal și telegraful din Alexăndreni. În sat funcționa o școală primară. În 1933 numărul copiilor de 5-16 ani era de 176, pe când în lista catalogului erau înregistrați numai 84 de elevi. Învățători pe atunci au fost: Teodor Lomaca (căsători, 26 ani) și Ion
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
a întors în țară și a inaugurat cursul de electricitate și electrotehnică la catedra cu acest profil înființată atunci în cadrul Școlii Naționale de Poduri și Șosele din București. La izbucnirea primului Război Mondial este înrolat, și contruiește la Băneasa primul telegraf fără fir din estul Europei, antena acestuia având o rază de acțiune de peste 2000 km. Din poziția de director al Școlii Naționale de Poduri și Șosele, are meritul de a fi elaborat - pe baza unui studiu amplu, documentat și realist
Nicolae Vasilescu-Karpen () [Corola-website/Science/304860_a_306189]
-
coroane pentru cei patru evangheliști. În luna mai a anului 1903 asesorul consistorial Elie Miron Cristea și arhitectul Joseph Schussnig au efectuat o călătorie de studii în vederea contactării unor artiști, după care Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu a publicat în ziarul “Telegraful Român” din 30 noiembrie 1903 anunțul concursului de executare a picturilor catedralei din Sibiu pentru suma de 80.000 coroane, cu termen de depunere a proiectelor data de 1 martie 1904. La acest anunț s-au prezentat 15 concurenți români
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
martie 1866 pregătind venirea lui Carol de Hohenzollern. Cu toate acestea, patru ani mai târziu, în 1870, Carada - împreună cu alți reprezentanți de marcă ai mișcării unionisto-liberale, organizează o revoltă națională cu scopul răsturnarii principelui Carol. Din motive nelămurite, transmite prin telegraf mesaje pentru oprirea revoltei. În noaptea de 7 spre 8 august 1870, către orele 3 dimineața, căpitanul Alexandru Candiano-Popescu, nerespectând cererea lui , declanșează revolta la Ploiești, episod cunoscut sub numele de Republica de la Ploiești. Deși a fost organizatorul acțiunii la
Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/306443_a_307772]
-
veniți și așezați aici pe la 1859 pe pământurile statului. De fapt rascolnicii care fugeau de reformă lui Nicon spre marginile Imperiului Rus, cumpărau pământuri. Ei, rascolnicii, se numeau lipoveni după credință. Azi li se zice creștini de riț vechi. Ziarul „Telegraf” din Iași nr. 3322 de la 9 iunie 1883 pagina 3 scrie: "Numai în Ivanosca-Ivanovca-un sătuleț mic din volostea Gura-Galbenei..." Anuarul Statistic Basarabean/se păstrează într-un singur exemplar la Arhiva națională a Moldovei, pagina 88 Gubernia Basarabia-III,județul Bender sectorul
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
Călinescu, Titu Bălăceanu, Petre Apostolescu, Guță Andronescu-Grădinaru. La această adunare conspirativă se împart sarcinile fiecărui membru al organizației și se face cunoscut că totul este organizat, domnitorul va fi detronat, conducerea va fi preluată de o regență, se va ocupa telegraful, armata și unele orașe mari vor solidariza cu mișcarea conspirativă. Se înlătură temerile unora de o intervenție străină, se confecționează steagul nou, stabilindu-se semnale ca tragerea clopotelor și sunarea trâmbițelor gărzii naționale. Primii ani de domnie ai lui Carol
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
convins că Franța va fi biruitoare și se temea că la încheierea tratatului de pace aceasta să „găsească pe tronul României un Hohenzollern“. În noaptea de 7/8 august, Candiano Popescu și grupul său de conspiratori au ocupat prefectura și telegraful din Ploiești. Încă din zori, clopotele bisericilor au început să bată, iar populația s-a adunat în centrul orașului. Aici, în fața mulțimii, Candiano Popescu a citit o telegramă, pe care ar fi primit-o de la Ion C. Brătianu, prin care
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
revoluția de la 1848. Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere, mori, fabrica de țesut mătase, săpun, covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de câmpie a Banatului. Ca și consecință imediată, este introdusă o linie de telegraf, iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu și de portul de la Baziaș. În numai câțiva ani, aici se deschid bănci, se înființează Camera de Comerț. În anul 1859, se întâmplă 2 evenimente
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
de onoruri militare. Crucea de piatră a fost donată de preotul român Ioan Tisu, iar pe ea a fost inscripționat simplu: "AVRAM IANCU, ADV(OCAT), PREF(ECTUL) LEG(IUNILOR) ROM(ÂNE) în anul 1849-9. +1872" Necrologul lui Avram Iancu din "Telegraful român" spune:"viața lui în totalitatea ei va rămâne o oglindă sinceră a vieții noastre naționale". [[Fișier:ROL 5000 1992 obverse.jpg|thumb|Portretul lui Avram Iancu pe o [[bancnotă]] emisă în 1992, cu valoare nominală de de lei (ROL
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
lui Guglielmo Marconi, Popov a efectuat comunicații între o navă și o stație terestră de recepție pe distanțe de la 10 km (1898) până la 50 km (1899). În 1900, stația radio înființată de Popov pe insula Gogland a intermediat comunicația prin telegraful fără fir între baza navală rusească și vasul de linie "Admiral Apraksin". "Apraksin" a eșuat pe insula Gogland din Golful Finic în noiembrie 1899. Echipajul nu s-a aflat în pericol, dar vasul a rămas imobilizat, de vreme ce marea a început
Aleksandr Popov (fizician) () [Corola-website/Science/299997_a_301326]
-
ghețurile plutitoare. Datorită vremii nefavorabile, dar și datorită încurcăturilor birocratice, echipajul de pe "Apraksin" nu a reușit să monteze o stație radio de emisie-recepție până în ianuarie 1900. Până în cele din urmă, pe 5 februarie, a fost recepționat mesaje clare transmise prin telegraful fără fir. Mesajele radio erau transmise prin intermediul unei stații la aproximativ 40 km depărtare, pe insula Kotka, îndreptul litoralului finlandez. A fost aleasă Kotka ca stație radio intermediară, deoarece era stația cea mai apropiată de insula Gogland și care era
Aleksandr Popov (fizician) () [Corola-website/Science/299997_a_301326]
-
de netrecut, la o distanță de aproximativ de insulă. "The Southern Sky" nu a fost construit pentru a sparge gheață, și s-a retras la Port Stanley în Insulele Falkland. După sosirea la Port Stanley, Shackleton a informat Londra prin telegraf de situația sa, și a cerut să fie trimisă în sud o navă potrivită pentru operațiunea de salvare. A fost informat de către Admiralitate că nimic nu era disponibil înainte de luna octombrie, ceea ce, după părerea lui, era prea târziu. Atunci, cu ajutorul
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
trei agenții semnau în 1859 un acord de colaborare prin care își partajau, de fapt, piața de informații mondială. Istoria agențiilor de presă din România începe la 1 august [[1854]], în timpul domniei prințului Barbu Dimitrie Știrbei, când sub autoritatea statului telegraful transmite prima telegramă de la București la Viena. Ea a fost expediată pe linia Ploiești, Brașov, Sighișoara, Cluj, Timișoara, Viena și avea ca subiect operațiunile militare din Războiul Crimeei. Contractul oficial dintre Havas și Ministerul Afacerilor Străine a fost semnat la
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
nu este lipsită de probleme, doarece în 1907 încearcă să transmită în română pentru ziare, până acum serviciul fiind în franceză. Ziarele reclamă acest lucru, doarece în contracte era stipulat ca știrile să fie transmise în franceză, așa cum vin de la telegraf. „Până la dispariția sa în 1917, Agenția Română nu mai înregistrează momente ieșite din comun. Cu serviciul său politic contestat în continuare de ziare, care acuzau întârzieri, denaturări în conținutul știrilor și obediență față de putere și cu buletinele sale comercial-financiare, veniturile
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
obligațiilor creșterii și educației celor trei copii, nu a mai putut lucra cu angajament, însă pe toată durata editării revistei lunare cu numele „Revista Telegrafică, Telefonică și Poștală” între 1907 și 1916 și după primul război mondial în „Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor" (reviste administrate și conduse redacțional de soțul său Vasile Sava) s-a ocupat aproape exclusiv ca jurnalistă de așa numita "parte neprofesională" a revistelor. În acest cadru, între 1907 și 1916 a publicat în fiecare număr numeroase articole
Ioana Sava () [Corola-website/Science/314578_a_315907]
-
noastră", dar din motive politice a fost ales un titlu care să stârnească cât mai puține suspiciuni din partea stăpânirii austro-ungare. Presa transilvăneană prezenta apariția "Paginilor literare" ca un eveniment de mare însemnătate în mișcarea culturală. "„Noua publicație de la Arad", scria "Telegraful român" la 21 martie 1916, "va fi de bună seamă bine primită în casele românești de pretutindeni."” "Cultura creștină" scria la 25 martie că revista venea să umple golul creat în mișcarea literară transilvăneană prin sistarea apariției "Luceafărului" și "Cosînzenei
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
cei șase ani au avut o contribuție importantă la declanșarea crizei maniaco-depresive din iunie 1883. Într-o scrisoare, referindu-se la munca repetitivă pe care o făcea în redacția gazetei Timpul, unde trebuia să transforme în știri fluxul sosit pe telegraful agenției de presă Havas, actualmente Reuters, poetul scria "Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!". Era perfect conștient că potențialul său creativ se risipește în aceea muncă intelectuală de natură inferioară, el fiind obligat să-și asigure
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
rezistența. Date fiind mandatul acordat de executivul olandez pentru evitarea oricărei suferințe inutile și situația fără ieșire a forțelor terestre pe care le comanda, el a decis să capituleze. Toate marile unităti au fost informate la ora 16:50 prin telegraf despre această decizie și le-a ordonat să își distrugă armele, după care să capituleze în fața celei mai apropiate unități militare germane. Negociatorul german din Haga a fost informat despre această decizie la ora 17:20. În jurul orei 19:00
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
și explozivii. Inventatorul Alexander Graham Bell a inventat telefonul , iar Thomas Alva Edison a realizat fonograful, becul electric și kinetoscopul, fiind finalizată ulterior prima centrală electrică de mare capacitate. Alfred Nobel a inventat dinamita în 1867.Samuel Morse a inventat telegraful în 1844, cu sprijinul lui inginerului Alfred Vail , cu care realizează prima legătură telegrafică între Washington și Baltimore.Sistemul a fost rapid adoptat de serviciile poștale și de căi ferate din S.U.A. Frații Wright au testat primele planoare , realizând primul
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
ce pot fi transmise printr-un canal telegrafic în unitatea de timp este limitat la dublul lățimii de bandă a canalului. Nyquist și-a publicat rezultatele în lucrarea "Certain topics in Telegraph Transmission Theory" („Unele aspecte ale teoriei transmisiunilor prin telegraf”, 1928). Această regulă este o formulare a ceea ce astăzi este cunoscut drept Teorema de eșantionare Nyquist-Shannon.
Harry Nyquist () [Corola-website/Science/313429_a_314758]