3,283 matches
-
putrezite și excremente cam de două palme. Ne-au explicat că erau tâlhari de drumul mare, ucigași. Cu o altă piesă de argint l-am convins pe comandant să ducă de-acolo morții, iar pe ceilalți să-i mute în temnița de sus, o hală cu tavanul scorojit de umezeală, dar fără mocirlă și șobolani, și cu o fereastră prin care pătrundea oleacă de lumină și de aer. Printre deținuți am remarcat un tânăr cu o privire isteață, chiar dacă mohorâtă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
însă nu se cuvine să-i fie date lui! Simțeam că era la mâna mea, și-am stăruit. - Sigur că da, noi nu pricepem astfel de lucruri. Dar unul din oamenii care ne-au dat aurul a avut parte de temniță grea, nevinovat fiind, și ar dori ca o parte din bani să fie folosiți pentru pușcăriași. Am fost asigurați că acest om puternic, în locul numit Muta, oferă adăpost celor osândiți. Mi-am dat seama imediat că mersesem prea departe. Tânărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care a îngăduit: - Aveți voie să le păstrați. Poarta s-a deschis, și am trecut de ea, scăpând de acele burdufuri preluate de veteran și de camaradul care-l slujea. În timp ce intram în clădirea cazărmii, am auzit vaiete venind dinspre temniță. M-am prefăcut surprins și am întrebat: - Ce-a fost asta? Soldatul a mormăit nepăsător: - Grohăieli de porci longobarzi. Gundo s-a stăpânit cu greu, albindu-se la față. Am mâncat azimă cu șuncă sărată. Am băut și o jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
N-aveam încredere în cărbunari, așa că, în timp ce tinerii dormeau răpuși de oboseală, eu împreună cu Gundo am stat de veghe, rezemați de pragul ușii. M-am uitat atent la Rotari: somnul îi era agitat, și fața, palidă de chinurile și întunericul temniței, deseori brăzdată de zvâcnete și tresăriri. După-amiază când, în sfârșit, s-au trezit, s-au dus să se spele la râu. Păreau să-și fi revenit, mai puțin cel pe nume Massellio, a apărut un cărbunar care ne-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
la mănăstire în insultele tuturor celor întâlniți în cale. În groapa unde-i găsise, soldații coborau coșuri cu mâncare și apă la fiecare două zile, ceea ce nu-i împiedica să-și facă nevoile peste ei pe deasupra gratiilor, iar atunci când ploua, temnița se preschimba într-o mlaștină. Aceasta a fost, pe scurt, povestea lui Rotari, din care s-a oprit brusc, părăsindu-mă-n fugă. Băgasem de seamă că, pe măsură ce se depăna istoria, devenea tot mai palid și fără suflu, pradă unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
drept proști și ignoranți dacă nu ascultau de învățăturile unuia din cele două grupuri. Am fost asigurat că aceia care au încercat să le știrbească puterea au plecat capul sub zeflemisirea de care au avut parte sau au sfârșit în temniță sub falsă învinuire, dar atât de infamantă încât să-i dezonoreze pentru totdeauna. Ori și-au pierdut viața în accidente extrem de ciudate. Terminasem de ceva vreme cina, când un slujitor a venit să-l vestească pe Giuliano despre sosirea primilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
trăi mult și bine dacă mercurul va fi sistat. N-a fost nevoie să-l torturez pe Annio. A scos de sub o țiglă săculețul cu sarea de mercur și a dat-o în vileag pe Gundeperga. A fost dus în temniță și strangulat cu o funie. Gundenperga, la stăruința mea pe lângă Rotari, care voia să-i scoată ochii și să-i smulgă limba în forul din Pavia, a fost băgată în aceeași zi într-un car închis, din cele folosite pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
zile, și am început să-i povestesc despre viața la abație și despre învățătorul meu. Când, în cele din urmă, am ajuns acasă, eram pur și simplu deznădăjduit. Nu l-am găsit pe Ansoald, și, simțindu-mă ca într-o temniță, am luat-o la fugă pe străzile deja întunecate din Pavia. Am colindat ore-n șir, înfășurat într-o manta cu glugă, fără vreo țintă anume, îmboldit de durere și de mânie. Pe când dădeam să intru într-o tavernă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
colțul din dreapta intrării, și acolo am depus rămășițele lui Romilde. Înainte de asta, am avut grijă să despic sacul smolit și lințoliul, deschizându-i pieptul. Mirosul n-a fost mai tare decât duhoarea de mucegai ce se simte în celulele unei temnițe. Căutând printre coastele deschise ale toracelui, am găsit Shin-ul de fier. L-am scos afară, căci, așa cum făcusem legământ față cu mine însumi, trebuia să-l duc Gailei și lui Rotari și să dovedesc că le îndeplinisem ultima dorință. Ajutoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ademeneau decât aurul, viața în lux, concubinele, și care pe timp de noapte lăsau biserica pe-ntuneric și fără pază, ca să strângă cât mai mult bănet. La Pavia mai existau câțiva bărbați, foști răufăcători pe care eu îi scăpasem de temniță, încă tineri și înrăiți doar de sărăcie, care nu mă uitaseră. Fiul meu i-a plătit ca să ne-ajute să forțăm ușa bisericii; ne-am dus direct la criptă și am scos trupul lui Rotari și al Gailei, de-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
la suprafață... Curios lucru, nici un scufundător n-a mai găsit prada, așa că am presupus că o fi recuperat-o cineva. - Locuitorii din Lands’en... Ryan păru că se lasă purtat de gînduri, evocă perioada de Închisoare. Treizeci și cinci de ani de temniță, mai mult decît e necesar pentru a reflecta, a se informa și a afla că la Începutul anilor ’70 unele familii de pe insulă se Îmbogățiseră. Făcuse atunci o pasiune pentru insula aceea și pentru locuitorii ei, Îi studiase tradițiile, legendele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
scriu despre Schutzstaffel, ceea ce am făcut adesea și cu entuziasm, n-am folosit niciodată abrevierea „SS“, ci am apăsat întotdeauna pe tasta cu semnul mult mai de temut și magic al fulgerelor gemene. Istorie străveche. Mă înconjoară istoria străveche. Deși temnița în care-mi putrezesc oasele este nouă, multe din pietrele zidurilor ei, mi s-a spus, au fost cioplite pe vremea Regelui Solomon. Și uneori, când privesc prin fereastra celulei la tinerii veseli și aroganți ai și mai tinerei Republici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
lăsa, Jones vorbea despre climatul moral și intelectual din America în timpul celui de-al doilea război mondial. Povestea cum albi serioși, buni patrioți, fuseseră persecutați pentru idealurile lor, cum, până la urmă, aproape toți patrioții americani au ajuns să putrezească în temnițele federale. — Un american nu putea găsi nicăieri adevărul, a spus el. Acum în încăpere era întuneric beznă. — Aproape nicăieri, continuă Jones în beznă. Dacă însă cineva avea norocul să aibă un radio cu unde scurte, exista totuși o sursă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
intorc la palat, dar nu aveam nici cum să scap. Mă gândeam la un plan de evadare, când am văzut palatul. Nu mai aveam cum să scap. Călăreții și gărzile m-au dus la prinț, care m-a trimis în temnița. Nu voiam să rămân acolo, dar, pana cand găseam un plan, nu aveam de ales. Între timp, Sară a început să se simtă vinovată, așa că a venit înspre palat, dar gărzile nu au lăsat-o să intre. Ea însă nu
Poveste pentru micul prinţ. In: ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_692]
-
venit înspre palat, dar gărzile nu au lăsat-o să intre. Ea însă nu s-a lăsat bătută și s-a grăbit să mă salveze și a intrat în palat. Însă greul de abia acum începea, trebuia să ajungă la temnița și să mă scoată din palat. Sară a luat niște haine mai vechi și s a dat drept bucătăreasa. I s-a dat mâncarea pentru prizonieri și a ajuns la mine. Atunci mi-a zis: Ana, sunt eu! Haide să
Poveste pentru micul prinţ. In: ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_692]
-
pentru ce am făcut și de aceea sunt aici. Să îmi repar greșeală. M-am gandit la ce mi-a spus Sară și avea dreptate, chiar dacă nu aveam încredere în ea, era singura mea șansă. Am fugit cu ea de la temnița și ne-am ascuns în cămara. Am luat niște provizii și, când să plecăm, am auzit alarmă. Toți văzuseră că am fugit iar. Nu ne-am panicat, ci ne-am asigurat că e liber și am fugit pe ușă de la
Poveste pentru micul prinţ. In: ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_692]
-
infamanta pe Palatul Podestà, gravura de Vicenzo Cavini după un desen de Giuseppe Manni. De la Angelo Poliziano, Conjurationis Pactianae anni MCCCCLXXVIII commentarium, ed. G. Adimari (Napoli, 1769), 139. Figură 13. Filippino Lippi, Sfanțul Pavel vizitându-l pe Sfanțul Petru în temnița. Florența, Biserica S. Maria del Carmine, Capelă Branacci. Figură 14. Duccio di Buoninsegna, Prinderea lui Christos, Siena, Museo dell'Opera del Duomo. Figură 15. Spânzurătoarea și capelă cunoscută drept "Templul". Detaliu din Mappa della Catena, circa 1470. Florența, Museo di
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Rinaldeschi a fost influențată de această tradiție în povestirea evenimentului 30. Însă pictorul s-a bazat și pe alte modele. Unele dintre panouri se aseamănă cu scene din viețile lui Christos și ale sfinților, cum ar fi Sfanțul Petru în Temnița [Figurile 6 și 13]31. Paralelă hristologică include nu numai arestarea lui Rinaldeschi în grădina [Figurile 4 și 14]32 și rană sângerânda, care reapare (probabil miraculos) în ultima scenă [Figurile 4 și 9], dar și frânghia pe care o
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
desen de Giuseppe Manni. Din Angelo Poliziano, Conjurationis Pactianae anni MCCCCLXXVIII commentarium, ed. G. Adimari (Napoli, 1769), 139. British Library, raft 1197.f.13. Cu permisiunea British Library. Figură 13. Filippino Lippi, Sfanțul Pavel vizitându-l pe Sfanțul Petru în temnița. Florența, Biserica S. Maria del Carmine, Capelă Branacci. Figură 14. Duccio di Buoninsegna, Prinderea lui Christos. Siena, Museo dell'Opera del Duomo, Archivio Fotografico Electra. Figură 15. Spânzurătoarea și capelă cunoscută drept "Templul". Detaliu din Mappa della Catena, circa 1470
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Merback, The Thief, the Cross and the Wheel: Pain and the Spectacle of Punishment în Medieval and Renaissance Europe (Chicago, 1999), 22-27, si pe tot parcursul. 31 Pentru frescă lui Filippino Lippi Sf. Pavel vizitându-l pe Sf. Petru în temnița, vezi U. Baldini, The Brancacci Chapel Frescoes (New York, 1992), 182. 32 Pentru Prinderea lui Christos a lui Duccio vezi F. Deuchler, Duccio (Milano, 1984), 211-212 și de asemenea 87-88, fig. 98, 100. Vezi și A. Derbes, Picturing the Passion în
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
membri ai Mișcării Legionare care au stat Închiși câte 22-23 de ani fără Întrerupere. Patru asemenea recordmani sunt din Piatra-Neamț. Printre aceștia se află și Sfinția Sa părintele Nicolae Grebenea, veteran absolut al gulagului carlistoantonesciano-comunist (cu aproape 24 de ani de temniță), care Își trece În palmares Încă o performanță inegalabilă: debutul editorial la venerabila etate de 93 de ani. Tot Sfinția Sa e pe cale să atingă al treilea record, devenind cel mai longeviv dintre supraviețuitorii gulagului românesc.” Părintele Nicolae Grebenea a văzut
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Preasfinția Sa Nicolae, Arhiepiscopul și Mitropolitul Transilvaniei. Între 1918 și 1929 funcționase ca Învățător titular la Școala Centrală de Stat din Hunedoara. Ca preot păstorește În câteva parohii din protopopiatul (protoieria) Hunedoara: Josani, Peștiș, Mânăreu, Răcăștia și Nandru. Cunoaște calvarul temnițelor și al lagărelor politice Încă din vremea dictaturii carliste și, Îndeosebi, sub regimul comunist, În care se includ și guvernele trădătorilor Sănătescu și Rădescu. Este arestat În septembrie 1944 și-i internat În lagărul de la Slobozia până În octombrie 1945. Rearestat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
studiile superioare ca să nu fie arestat. În 1949, este judecat În contumacie și condamant la 5 ani de Închisoare pentru „uneltire la ordinea socială”. Este arestat la 16 februarie 1952 și, până la liberare, În 26 Decembrie 1955, trece prin următoarele temnițe: Constanța, Peninsula Valea Neagră, Aiud, mina Cavnic, Gherla, Jilava și Iași. Din 1957 până În 1986, anul pensionării, lucrează ca tehnician În construcții pe diferite șantiere. A participat activ la manifestația maraton din Piața Universității din 1990. Înființează, În 1994, la
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ai grupului organizator (al manifestației), care intenționa să devină Partidul România Tânără, având deja un bun program politic anticomunist și democratic. Dan Onaca avea să fie condamnat la 5 ani de Închisoare, pedeapsă pe care o va executa, Îndeosebi, În temnița Jilava, Între anii 1956 și 1961. După eliberarea din Închisoare, cunoaște din plin umilința muncilor inferioare, necalificate. După câțiva ani se califică În meseria de șofer de troleibuz la Întreprinderea de Transport din București. Căsătorindu-se, revine În Oradea. Este
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
anul al II lea, Costache Oprișan (1921-1959), uimindu-i cu erudiția-i filosofică pe toți auditorii, inclusiv pe magistrul Roșca. Ar fi devenit acest student eminent mare filosof și poet dacă n-ar fi fost ucis de comuniști În diabolica temniță Jilava, după 11 ani de detențiune, pentru vina că a făcut parte din Mișcarea Legionară și a condus Frățiile de Cruce pe țară. Scrie, În 1946, În teza de doctorat „Spectrul veacului douăzeci” despre „Filosofia culturii la Lucian Blaga” și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]