3,525 matches
-
După China, Ceaușescu a ajuns în Coreea de Nord, pentru a-l vizita pe Kim II Sung. În urma acestei vizite de șase zile, liderul român a rămas profund impresionat. Autoritarismul îl atrăgea foarte mult și cultul coreean al personalității se potrivea cu temperamentul său1448. La întoarcerea în București a zăbovit puțin asupra introducerii unor schimbări interne după modelul regimurilor chinez și coreean. Pe 6 iulie, Ceaușescu a prezentat așa-numita Teză din iulie Comitetului Executiv al PCR1449. El voia să îmbunătățească "activitatea politico-ideologică
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anterioare. Cu toate acestea, deși primele versuri par a trasa o graniță între cele două domenii critica literară și poezia , această delimitare se topește treptat pe parcursul textului care devine deopotrivă un "îndreptar" al actului critic cât și al creației artistice. Temperamentul impetuos al poetului, care contrastează oarecum cu dorința de ordine, după cum sugera Paul Hazard 151, răbufnește năvalnic încă din deschiderea poemului, dând forță sentințelor ce privesc, în primul rând, criticii lipsiți de talent, care devin prin puterea lor cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
al doilea război mondial se baza pe importanța pe care o are credința în angajarea creștin-democraților în cadrul Cetății. Trebuie totuși avut în vedere faptul că același motor a dat naștere unor angajamente dintre cele mai diverse, deoarece principala caracteristică a temperamentelor și familiilor politice ale creștinilor este în primul rînd diversitatea. Găsim o întreagă paletă de comportamente de la intransigenți la concilianți, de la cei care acceptă Revoluția franceză la cei care o recuză. Răspunsurile catolicilor la problemele secolului al XIX-lea o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
magnésium des muscles après la castration testiculaire chez les cobayes et les lapins, C. R. Soc. Biol., 1926, t. XCV, p. 792. 101. C. I. Parhon, Opoterapia orhitică, România medicală (București), 1927, nr. 8, p. 5. 102. C. I. Parhon, Constituție, temperament, character, Almanahul Sănătății și al higienei, București, 1909. 103. C. I. Parhon, Cercetări asupra conformației somatice la adulți (demență precoce, epilepsie, paralizie generală), Comunicare la cel de al 2-lea Congres al psihiatrilor români, Iași, sept. 1921, Buletinul Asoc. psihiatrilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nr. 17. 124. C. I. Parhon, Association de la tétanie à la migraine ophtalmique (în colaborare cu Gh. Werner), Bull. et. Mém. de la Soc. méd. des hopitaux de Paris, 11 ianuarie 1926, t. L, nr. 2. 125. C. I. Parhon, Constituție, temperament și caracter, Almanahul sănătății și higienei, București, 1909. 126. C. I. Parhon, Note sur la formule leucocytaire dans la manie et la mélancolie (în colaborare cu C. I. Urechia), Bulletin de la Société des sciences médicales de Bucarest, iunie 1910. 127
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
uriașa criză a războiului. Stere vedea bine că alianțele cu imperiul rus se sfârșesc cu amputări din teritoriul național, cum s-a întâmplat la 1877-1879, tendința fiind extinderea "granițelor naturale" imperiale până la Carpați, chestiune pusă în dezbatere și de Eminescu. Temperamentul vulcanic l-a situat pe Stere împotriva orientării liberale de la 1914, silindu-l să-și dea demisia din Partidul Național Liberal. La 15/28 decembrie 1914, i-a trimis lui Brătianu scrisoarea de desolidarizare, gest care stă la originea viitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dovadă că, după acest moment crucial, Basarabia și basarabenii s-au depărtat tot mai mult de patria-mamă percepută ca "vitregă"! Stere observase fenomenul la 1917, ducând o luptă grea pentru întoarcerea Basarabiei cu fața spre matca națiunii. Paul Goma (cu temperamentul său de personalitate accentuată) nu-i putea lua locul lui Stere, fiind exilat la Paris, nerecunoscut nici după 1989 ca fiu legitim al României! Sarcina cea grea a rămas pe scriitorii de la Chișinău, în frunte cu Grigore Vieru și grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fost viața lui și ce ar mai fi lăsat în urmă dacă ar fi reușit în această activitate.) Ceea ce pare să nu fi înțeles de la început a fost că un om ca el, cu o personalitate puternică, înzestrat cu mult temperament și cu puțină răbdare, nu putea avea succes într-o activitate publică decât într-un mediu deosebit de tolerant. Întors la Viena, se va gândi de aceea la Cambridge. Deja atunci când Frank Ramsey, un tânăr logician de la Cambridge, care fusese implicat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și din cultură), ca factor al schimbării lingvistice, întrunește aspectele psihice, logice și cognitive care acționează în procesul cunoașterii și al comunicării, încît trebuie admis pentru psihologic o accepțiune foarte largă, care să cuprindă deopotrivă însușirile psihice (printre care și temperamentul) și procesele psihice (cognitive, afective și voliționale), aceste procese fiind, de altfel, ele-mentele cele mai mobile ale psihicului. Procesele cognitive sînt legate de latura reflectorie reprezentată de psihic, iar valorile ideale, rezultate din aceste reflectări, alcătuiesc spiritualul sau spiritualitatea care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii sau ale modului în care este folosită limba nu se poate nega în nici o situație. Fără a insista asupra chestiunii, G. I v ă n e s c u297 admite că anumite aspecte ale limbii pot fi determinate de temperament, adică de intensitatea și de viteza reacțiilor psihice și motorii. Discutînd conținutul noțiunii "bază psihologică" din teoria lui A. Philippide, Ivănescu arată că aceasta cuprinde psihicul propriu-zis cu structura lui specifică ce diferă de la un popor la altul (așadar, baza
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
bază psihologică" din teoria lui A. Philippide, Ivănescu arată că aceasta cuprinde psihicul propriu-zis cu structura lui specifică ce diferă de la un popor la altul (așadar, baza psihică) și gîndirea cu elementele ei de conținut (adică, baza spirituală)298. Dacă temperamentul vizează reacțiile motorii, iar concretizarea limbii în vorbire se realizează cu ajutorul organelor articulatorii, prin mișcări motorii deci, atunci acesta (întrunind intensitatea și viteza reacțiilor) se reflectă în articularea sunetelor și, ca atare, în mod indirect în limbă, modul de articulare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deci, atunci acesta (întrunind intensitatea și viteza reacțiilor) se reflectă în articularea sunetelor și, ca atare, în mod indirect în limbă, modul de articulare în vorbire determinînd aspectul imaginilor acustice, a valorilor fonologice la nivelul limbii. Dar, arată G. Ivănescu, temperamentul se manifestă și în mod direct în limbă în cazul unor fenomene de natură spirituală, precum este analogia 299. Implicat în structurarea și în manifestarea conștiinței lingvistice și participant la conturarea bazei psihologice -considerată, în sens larg, atît ca formă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
interioară a cunoașterii umane, ceea ce îi permite exprimarea în anumite maniere stilistice și, în consecință, o predispunere la comentarii literare, de stil389. Stăruind asupra factorilor care determină profilul viziunii metafizice, el găsește, de aseme-nea, elemente deosebitoare în raport cu știința (atitudini spirituale, temperament, întîmplare, predispoziții individua-le), între care, "nu în mică măsură", fascinația cuvîntului și efectele particulare ale limbii în care este cristalizată viziunea 390. În opera lui Blaga revine des ideea creației umane, îndeosebi a creației artistice și științifice, un aspect al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unor informații de la elevi pentru confirmarea sau infirmarea ei. 5. Metoda aprecierii obiective a personalitățiiElaborată de profesorul Gh.Zapan, metoda urmărește cunoașterea unor trăsături de personalitate. Aria de cuprindere a metodei se poate extinde asupra tuturor dimensiunilor personalității: aptitudini, inteligență, temperament, caracter, calități individuale ale proceselor psihice, etc. Indiferent de componenta ce constituie obiectul de cunoaștere al metodei, datele necesare sunt obținute de la elevi prin aprecierile pe care sunt solicitați să le facă asupra propriilor colegi. Ipoteza pe care se fundamentează
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
aspecte: - organizarea colectivului; - planificarea activității educative; - cunoașterea elevilor; - anexe care conțin mai multe instrumente si tehnici pentru cunoasterea grupului, Însă nici o indicație de completare/ interpretare: a chestionare (de atitudini, de emotivitate, de stimă de sine, de identificare a tipului de temperament; b testul sociometric; c scări de apreciere; nu are o structură foarte riguroasă, dar, la fel ca celelalte documente studiate, conține aspecte semnificative despre viața și activitatea grupului școlar: - catalogul clasei; - graficul activităților educative pe semestru/ an școlar; - situații statistice
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de caiet al Învățătorului/ dirigintelui ar putea viza următoarele aspecte: 1 Organizarea grupului educațional 2 Cunoașterea psihopedagogică a elevilor - fișa de observație; - fișa de caracterizare psihopedagogică; - chestionare (de atitudini, de stimă de sine, de emotivitate, de depistare a tipului de temperament ,etc. 3 Cunoșterea profilului grupului educațional - grile de observare a grupului; - metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan; - testul sociometric; - matricea sociometrică; - sociograma (individuală și colectivă; - chestionare prin care să se pună În evidență aspecte ale vieții grupului, stabilirea liderilor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Legăturile între generații, vizibile, nu țin numai de fireasca solidaritate sub cerul poeziei, de apartenența la aceeași familie de spirite, ci de ceva mai cuprinzător (fundamental), de imperativul păstrării identității naționale. Indiferent de instrumentația poetică, de pulsiunile declanșatoare ori de temperamente, frapante sunt, la nivelul viziunii, unele dominante începând cu redefinirea sentimentului de patrie, acesta consonant cu cel de autohtonie, inclusiv cu cel de istorie. La creatorii reprezentativi, patria e, în esență, o triadă, Pământul, Neamul, Limba maternă, câteștrei sintetizate afectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în alte cazuri. "O notă bună dată pe merit ridică în general tonusul psihic, mobilizează energia, având o influență dinamogenică. În ceea ce privește nota proastă, pe un fond psihic diferit, reacțiile față de ea pot fi cu totul diferite; pe elevul cu un temperament puternic, echilibrat, nota proastă îl poate stimula la o muncă perseverentă, în timp ce pe elevul cu un temperament slab ea îl poate demobiliza și descuraja creându-i o stare de depresiune, în unele cazuri îndepărtându-l chiar de disciplina respectivă și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o influență dinamogenică. În ceea ce privește nota proastă, pe un fond psihic diferit, reacțiile față de ea pot fi cu totul diferite; pe elevul cu un temperament puternic, echilibrat, nota proastă îl poate stimula la o muncă perseverentă, în timp ce pe elevul cu un temperament slab ea îl poate demobiliza și descuraja creându-i o stare de depresiune, în unele cazuri îndepărtându-l chiar de disciplina respectivă și de profesor". Dacă urmărim procentajele elevilor pe care notele bune îi mobilizează la o activitate superioară, constatăm
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
relativ similare, subiecții din cadrul grupelor de vârstă și subgrupelor au reacții individualizate la problemele profesionale și familiale. Acest lucru subliniază diferențele dintre modalitățile prin care indivizii negociază limitele structurale și culturale ale masculinității și feminității pe baza circumstanțelor personale, a temperamentelor, intereselor și talentelor. Folosind taxonomia lui Dinnersteinxe "Dinnerstein, M." (1992) a supraîncărcării rolurilor femeilor, există printre aceste femei indiene asiatice „împăciuitoarele”, cum sunt A, E, G, P și Q, care se supun tradiției și fac majoritatea treburilor casnice; „negociatoarele”, cum
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
importantă decât separarea în și prin transfer”. ADOLESCENȚĂ, DEPRESIE ȘI TRĂSĂTURĂ DE PERSONALITATE Studiile referitoare la psihopatologia depresiei adolescenței sunt în prezent rare. În schimb, numeroase lucrări epidemiologice analitice încearcă să accentueze pertinența unei trăsături particulare a personalității sau a temperamentului la adolescenții deprimați pentru a face din aceasta fie un factor de covariație, fie un factor de risc. Aceste lucrări reiau, în general, ipoteze și cercetări în legătură cu adulții deprimați: ipoteza privind temperamentul sau stilul cognitiv în special. În sfârșit, de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pertinența unei trăsături particulare a personalității sau a temperamentului la adolescenții deprimați pentru a face din aceasta fie un factor de covariație, fie un factor de risc. Aceste lucrări reiau, în general, ipoteze și cercetări în legătură cu adulții deprimați: ipoteza privind temperamentul sau stilul cognitiv în special. În sfârșit, de câțiva ani s-a manifestat un interes deosebit privind situația adolescenților handicapați sau retardați mental. Printre aceste lucrări și fără a pretinde exhaustivitate, se numără și cele pe care le vom prezenta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
s-a manifestat un interes deosebit privind situația adolescenților handicapați sau retardați mental. Printre aceste lucrări și fără a pretinde exhaustivitate, se numără și cele pe care le vom prezenta în continuare. Goodyer și colab. (1993) analizează diferitele componente ale „temperamentului” (activitate, sensibilitate, timiditate, exprimare emoțională) la 193 de tineri între 11 și 16 ani, dintre care unii prezintă o tulburare depresivă majoră (șaisprezece fete și trei băieți). Ei compară subiecții deprimați și non-deprimați cu ajutorul chestionarelor propuse părinților și profesorilor. Dacă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
exprimare emoțională) la 193 de tineri între 11 și 16 ani, dintre care unii prezintă o tulburare depresivă majoră (șaisprezece fete și trei băieți). Ei compară subiecții deprimați și non-deprimați cu ajutorul chestionarelor propuse părinților și profesorilor. Dacă există diferențe de temperament între băieți și fete în cadrul diverselor scări parțiale, în schimb nu există decât o singură diferență semnificativă între subiecții deprimați și cei non-deprimați: tinerii deprimați prezintă o expresivitate emoțională (negativă) mai crescută, întâlnită în special la fete. Autorii notează că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a) date generale despre elev: nume, prenume, vârsta, climatul educativ în mediul căruia îi aparține; b) particularități ale proceselor intelectuale: gândire, limbaj, imaginație, memorie, atenție, spirit de observație etc.; c) aptitudini și interese; d) trăsături de afectivitate; e) trăsături de temperament; f) atitudini față de: - sine, - disciplina/obligațiile școlare, - colegi; g) evoluția aptitudinilor, atitudinilor, intereselor și nivelului de integrare. În raport cu fișa de evaluare, se avansează următoarele sugestii: - fișele se vor elabora numai în cazul elevilor cu probleme (care au nevoie de sprijin
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]