2,511 matches
-
s-a dezvoltat ca o fuziune de blues, gospel și country. Caracteristicile principale a genurilor fusion sunt variațiile în tempo, ritm, uneori utiizarea unor "călătorii" musicale ce po fi împărțite în părți mai mici, fiecare cu propria dinamică, stil și tempo. Folosit ca termen "fusion" se referă adesea la jazz fusion. Artiștii care lucrează în genurile fusion sunt adesea dificil de a clasifica în cadrul non-fusion stilurilor, în primul rând pentru că cele mai multe genuri au evoluat din alte genuri. Acești artiști, în general
Fusion () [Corola-website/Science/327658_a_328987]
-
să înregistrez foarte multe cântece dansante.”" Spre deosebire de "Music of the Sun" și "A Girl Like Me", cel de-al treilea album al Rihannei conține mai multe cântece dance-pop, însă mai puține influențe dancehall, reggae. Majoritatea baladelor interpretate de Rihanna conțin tempouri lente, având influențe R&B, accentuate prin folosirea unei chitări acustice. În câteva rânduri Rihanna a preluat unele șlagăre ale anilor 1980 precum „Wanna Be Startin' Somethin'”, de Michael Jackson, iar unele părți integrante ale acestor compoziții au fost incluse
Rihanna () [Corola-website/Science/309076_a_310405]
-
de perfectă ca proporție și densitate. Aspectele cadențiale ale primei mișcări au fost extrem de elaborate și au plasat acest concert în perimetrul cu adevărat romantic, departe însă de orice ar contraveni bunului gust, iar finalul s-a desfășurat într-un tempo deosebit de mișcat, potrivit calităților sale tehnice. Aclamațiile la scenă deschisă au fost răsplătite cu dramatica Allemanda din Sonata a IV pentru vioară solo de Ysaÿe și cu celebrul Andante din Sonata a II-a de Bach, ultima fiind cântată în
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
autorul cuvintelor potrivite, contorsionate până scot scântei, arta și tehnica nu se mai exclud: sunt fețe ale aceleiași monede, una suportul celeilalte, ambele, expresii ale spiritului creator: ,Scânteia, ca un punct de myosotis, aprinzând amestecul gazos, va determina detunătura în tempo alternativ, calculat, a exploziei motrice. În sala de ajustaj, mii de curele, de transmisii, sute de strunguri și de mașini fantastice, pentru lucrat orizontal, oblic, vertical și circular materia diamantină, dau atelierului fără margini aspectul unui parlament al industriilor universale
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
scalar demn de aritmetica cea mai subtilă. Cu cât vom fi mai atenți, cu atât mai mult vom constata că dirijorul nu numai că atribuie și distribuie vocile, ci este totodată și întemeietorul muzicii, eliberatorul ei, îngrijindu-se de stabilirea tempoului și schimbărilor lui pe parcursul lucrării, de mobilitatea nuanțelor în funcție de anumite legi acustice ori indicații ale compozitorului, de prezervarea rigorii ritmice, de stabilirea perspectivei sonore, precum și de însuflețirea partiturii printr-o dicție subliniată și prin crearea unei anvelope timbrale turnată după
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
a studenților, un alt punct de interes al concertului l-a avut în centru pe studentul Eduard Dinu. Acesta care a făcut dovada calităților dirijorale, și totodată a impresionat prin implicare, talent, sensibilitate (Dorul de C.I. Baciu) și stăpânire a tempo-urilor (Moșul de M. Jora), conducând lucrări complexe precum Corul nr. 6 din Recviemul german de J. Brahms. Ei bine, alții au considerat a fi de departe punctul culminant al serii, momentul în care, pe scenă, în aplauzele frenetice ale
Un alt final de stagiune pe scena Conservatorului by Andreea DRAGU [Corola-journal/Journalistic/83853_a_85178]
-
periniței" l-a chemat să-l scuze la emisiunea "Iartă-mă"... 8.Simpaticul Gioni Răducanu era foarte revoltat în ziua de 9 ianuarie la emisiunea "Duminică În familie", fiindcă fătuțele care țopăie pe platouri tv "nu dau din buric în tempo-ul potrivit..." Dacă ar fi numai asta, maestre!...
Prefecți, șampanie și priviri chiorâșe by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12122_a_13447]
-
de a 5-a Simfonie în Mi minor de Ceaikovski a fost inegal realizată; dirijorul - devenit pedagog - a conferit o firească expresie mișcărilor moderate, în secțiunile Andante și, pe de altă parte, a forțat - până peste limita rezistenței - momentele cu tempouri rapide ale finalului; a modificat natura stenică a dansului luminos de întremătoare expresie din partea a patra a lucrării, moment ce a capătat de această dată un caracter sarcastic, șfichiuitor, aspect ce depășește programul psihologic al lucrării. Este un experiment personal
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
până la sfârșitul concertului. În debutul programului a fost prezentată Sonata nr. 4 în mi minor, KV 304 de Mozart, creație impregnată de tristețe și suferință, elaborată de compozitor la moartea mamei sale în 1778. Structurată în două mișcări (Allegro și Tempo di Minuetto), lucrarea pune în evidență calitățile sonore și expresive ale ambelor instrumente, cărora autorul le acordă importanță egală. De la primele măsuri (în care este expusă tema întâi la unison), interpreții s-au concentrat asupra laturii dramatice a muzicii. Față de
Recital ?n Pia?a Ateneului by Carmen MANEA [Corola-journal/Journalistic/83856_a_85181]
-
Operei s-a aflat un tânăr dirijor Ciprian Teodorașcu, specializat în ultimii ani pe partituri muzicale coregrafice, care a căpătat, fără îndoială, în această perioadă capacitatea de a urmări cu atenție pașii dansatorilor, coordonând, în acest fel, mișcarea scenică cu tempoul orchestral. Spectacolul LA SYLPHIDE se integrează cu mare succes în repertoriul de balet al Operei Naționale ridicând compania la o cotă valorică impresionantă. El impune acel nivel dorit de spectatori pe care va trebui să și-l mențină în viitor
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
Cuvântul "aiurea" pare inventat pentru a defini această peliculă, filmată în Wales de către un regizor spaniol, versat în videoclipuri și reclame - n-ai zice - pe numele său Alberto Sciamma. Singura lui scăpare - în bine, vreau să zic - e datorată cameramanului, tempo-ul pe care îl impune el narațiunii e adecvat, plus că, existând des două planuri simultane ale acțiunii care se întrepătrund, el realizează un foarte reușit paralelism între cadre din "povești" diferite. Trebuie să vedeți ce au făcut criticii britanici
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
foarte curând s-a pus problema dialogului ca atare, descoperindu-se dificultățile tehnice în calea realizării lui cu adevărat. În primul rând, succesiunea replicilor (turn-taking) s-a observat că nu se face cu acea rapiditate din dialogul oral obișnuit, adică tempoul "rândului la replică" este mult încetinit ("The communication is delayed": Eklundh 1996, 128, în Oostendorp, Mul 1996). Nevoia de dialog cât mai apropiat de acela din situațiile obișnuite este evidentă și transpare, între altele, din "graba" replicii - atunci când este posibil
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
principal în ipostaza luciferică, ce simbolizează aspirația către lumină și cunoaștere. Poate de aceea, muzica sa ne apare azi atât de frumoasă și de bogată în semnificații. Pe parcursul celor patru mișcări contrastante din punctul de vedere al conținutului și al tempo-ului, interpreții au realizat un impresionant crescendo emoțional, care a culminat cu cadența violonistică plină de elan și strălucire, care a precedat finalul apoteotic. A urmat Sonata pentru pian și vioară opus 30 nr. 8 în sol major de Beethoven
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
aceștia au evocat un caleidoscop cuceritor de imagini muzicale și de stări sufletești; publicul a fost fascinat de exuberanța, de strălucirea și lirismul avântat al temelor din Allegro assai, de cantabilitatea generoasă, eleganța și grația cu care a fost redat Tempo di Minuetto (unde pianistul a marcat cu umor accentele din bas, ce sugerează ritmul ternar al dansului), dar și de luminozitatea și verva fără egal din finalul Allegro vivace. În Impromptu concertant în sol bemol major de George Enescu, protagoniștii
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
caracter improvizatoric alternează cu cele rapide, creația lui Ravel reprezintă o piatră de încercare pentru violoniști, nu numai din punctul de vedere al virtuozității instrumentale, ci mai ales al conducerii cu discernământ a discursului muzical (ce cunoaște numeroase libertăți de tempo, contraste de nuanțe și de stări sufletești). De la primele sunete ale cadenței cu care debutează lucrarea și până la apoteoza finală, Gabriel Croitoru a demonstrat că este un magician al expresiei atât de diverse ca timbralitate, culoare și fantezie, al bunului
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
dezinvolturii. Discursul violonistic plin de farmec și inedit a fost susținut printr-un rafinat acompaniment pianistic. Cei doi artiști au etalat o impresionantă capacitate de adaptare la cerințele partiturii, în care de la o măsură la alta sunt marcate modificări de tempo și de expresie (esitando, accelerando, vivo, ralletando etc), care a avut ca rezultat o versiune fascinantă, plină de vervă și impetuozitate. La cererea publicului, artiștii au prezentat trei bis-uri care au electrizat audiența: Mic vals vienez de Kreisler, Ciocârlia
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
a fi marea demonstrație. La ultima piesă de pe disc, Stompin’ at the Savoy (Goodman/Webb/Sampson/Razaf ), Körössy s-a dovedit mai îndrăzneț, intrând pe teritoriul minat al free-ului îndată după reproducerea temei (oricum, mult îmbogățită armonic) - și asta, în tempo rapid, contrastant față de atâtea versiuni clasice cunoscute. În comparație cu I Can’t Give..., la Stompin’ prima variațiune respectă principiul unui și mai vechi stil jazzistic<footnote Dixie - sudul federației americane, la confluența secolelor XIX și XX footnote>, improvizația colectivă, dar acum
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
sprințare, zburătăcite pe claviatură spre a lua respirația ascultătorului. Momentul următor s-a aflat sub privirea lui Bach. Dincolo de cântul dezinvolt, cu nuanțe potrivite frazelor melodice fidele stilului, în pasajele dinamice se simte timp de o clipă ușoara accelerare a tempo-ului, principiu caracteristic ritmului în jazz (swing). Abia după o substanțială improvizație în manieră bachiană este amintită, destul de clar, tema melodică Feuilles mortes de Joseph Kosma. Cu excepția „amănuntului” ritmic amintit, creația din acel moment nu are legătură cu jazz-ul
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
pentru că melodica și armoniile ies sensibil mai mult din zonele abstracte, sunt conectate la un spațiu tradițional ce nu-mi poate fi indiferent. Menținându-se în același stil de cânt pianistic, ultimul tablou muzical, Dance, se desfășoară, bineânțeles, într-un tempo mai mișcat, balansul ritmic asemănându-se în mod uimitor (fără să deranjeze) cu samba. Și desenul melodic este mai divers, mai colorat (incluzând scări cromatice ascendente), finalizând Suita într-o atmosferă deschisă, luminată. Purtând titlul generic Spontaneous Improvisations, următorul set
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
fost recunoașterea influenței lui Oscar Peterson asupra stilului de cânt al muzicianului român. Tema definitorie din anii ’56-’57, La horă, a rămas din nou o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai așezat decât în recitalurile anterioare și din anii următori, ca pentru o horă de bătrâni, Iancy Körössy a luminat din nou pe parcursul improvizației virtuțile expresive ale registrelor grav și mediu, a respectat sacrosanta lege (pentru el, totdeauna) a contrastului
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
raportează direct, odată cu enunțarea temei, la un anumit stil pianistic din istoria jazzului, evocă în mod clar ori discret concepții armonice romantice Liszt, Chopin, Schubert), postromantice (Rahmaninov, Skriabin), impresioniste (Debussy); ritmul este de trei tipuri: foarte puternic, intens swingat în tempo mișcat și mediu, (inclusiv în creațiile free), ad libitum (în special în introduceri și finaluri), total liber în variațiunile din perioada americană; 2. caracterul contrastant prin forța sau finețea tușeului pianistic în creații diferite, ori pe parcursul uneia singure; 3. îmbinarea
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
regizorul încarcă la greu cu semnificație nu doar toate aspectele unui film, ci și cele mai neînsemnate detalii. De aceea peliculele lui își împart spectatorii: ochiul neavizat se plictisește că are insuficientă acțiune, nu se întâmplă prea multe lucruri, iar tempo-ul pare lent, ochiul avizat obosește tocmai pentru că are parte de prea multă acțiune, trebuind să vâneze subtilități într-un timp mult prea scurt. Eu una mărturisesc că am ieșit cu o durere de cap de la orice Greenaway văzut la
Regizorul- vedetă de la "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11391_a_12716]
-
să depună moțiunea înainte de Congres, pentru a devansa în dezbatere Legea Educației. Din păcate, textul moțiunii trebuia completat de liberali, care nu au putut acționa pentru că nu era în țară Crin Antonescu. Așteptând OK-ul șefului, ei au pierdut un tempo, ajungând la mâna Birourile Permanente pentru stabilirea calendarului de vot. Citește și:
Cine a întârziat moţiunea Opoziţiei. Care e miza asumării răspunderii pe Legea Educaţiei () [Corola-journal/Journalistic/49689_a_51014]
-
a 2-a de Beethoven și "Italiana" de Felix Mendelssohn Bartholdy s-a constituit în magistrale cursuri de orchestră, de muzică, de inspirată concentrare a expresiei, de logică privind construcția frazei; iar aceasta în ciuda intonării mult prea grăbite a finalurilor, tempouri posibil de utilizat în cazul marilor orchestre ale lumii, colective orchestrale virtuoze, direcție spre care au fost stimulați a privi tinerii muzicieni. Sunt un mănunchi de peste 50 de instrumentiști, cei buni dintre cei mai buni studenți, elevi și absolvenți ai
Enescu și muzica lumii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8128_a_9453]
-
Surpriză, poate, însă nicicum contrasens supărător, care să tulbure confortul muzicienilor, tihnit înscriși în habitudini operaționale, - căci, iată, cei mari au intuit-o precum o cristalizare a meșteșugului însuși, un componist de talia lui Brahms recomandînd ca indicații precise de tempo, vivace de pildă, să nu fie traduse în execuție decît pe jumătate. Dietrich Fischer-Dieskau îi dăruia ecou explicit, în lecțiile lui de canto, unde imprevizibilul încununa suprem o màtură înțelepciune. Simetric, mă gîndesc, familiaritatea noastră cu vocile care ni se
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]