2,111 matches
-
biți/s la 705.600 biți/ s, presupunând că fiecare eșantion își păstrează mărimea de 16 biți. Audio-ul a fost prin urmare infraeșantionat la un factor de 2. Din moment ce infraeșantionarea reduce rata de eșantionare, este necesară asigurarea menținerii criteriului teoremei eșantionării Nyquist-Shannon. Dacă teorema eșantionării nu este satisfăcută, atunci semnalul numeric rezultat va avea dedublare. Pentru a se asigura satisfacerea teoremei eșantionării, un filtru trece-jos este folosit ca un filtru antidedublare pentru a reduce lățimea de bandă a semnalului "înainte
Infraeșantionare () [Corola-website/Science/321645_a_322974]
-
600 biți/ s, presupunând că fiecare eșantion își păstrează mărimea de 16 biți. Audio-ul a fost prin urmare infraeșantionat la un factor de 2. Din moment ce infraeșantionarea reduce rata de eșantionare, este necesară asigurarea menținerii criteriului teoremei eșantionării Nyquist-Shannon. Dacă teorema eșantionării nu este satisfăcută, atunci semnalul numeric rezultat va avea dedublare. Pentru a se asigura satisfacerea teoremei eșantionării, un filtru trece-jos este folosit ca un filtru antidedublare pentru a reduce lățimea de bandă a semnalului "înainte" ca semnalul să fie
Infraeșantionare () [Corola-website/Science/321645_a_322974]
-
prin urmare infraeșantionat la un factor de 2. Din moment ce infraeșantionarea reduce rata de eșantionare, este necesară asigurarea menținerii criteriului teoremei eșantionării Nyquist-Shannon. Dacă teorema eșantionării nu este satisfăcută, atunci semnalul numeric rezultat va avea dedublare. Pentru a se asigura satisfacerea teoremei eșantionării, un filtru trece-jos este folosit ca un filtru antidedublare pentru a reduce lățimea de bandă a semnalului "înainte" ca semnalul să fie infraeșantionat; întregul proces (filtrare trece-jos apoi infraeșantionare) se numește decimare. De observat că filtrul antidedublare trebuie să
Infraeșantionare () [Corola-website/Science/321645_a_322974]
-
înmulțește rata de eșantionare sau, echivalent, împarte perioada de eșantionare. De exemplu, dacă discul compact audio este ultraeșantionat la un factor de atunci rata de eșantionare rezultantă ajunge de la 44,100 Hz la 55,125 Hz. Dacă semnalul original satisface teorema eșantionării Nyquist-Shannon atunci o va face și semnalul ultraeșantionat. Pentru o ultraeșantionare agreabilă estetic, este necesar un filtru de interpolare; în ambele eșantionări, ascensivă și descensivă, un asemenea filtru trece-jos implementează antidedublarea. Să se considere un semnal discret formula 2 pe
Ultraeșantionare () [Corola-website/Science/321654_a_322983]
-
unui tip de entitate. Deoarece termenul tip de entitate este oarecum greoi, cei mai mulți oameni tind să folosească termenul entitate ca un sinonim pentru acest termen. Entitățile care pot fi considerate ca substantive. Exemple: un computer, un angajat, un cântec, o teoremă matematică. O relație captureaza modul în care două sau mai multe entități sunt legate una de alta. Relațiile pot fi considerate ca verbe, care leagă două sau mai multe substantive. Exemple: o "relație de apartenență" dintre o societate și un
Modelul entitate-asociere () [Corola-website/Science/321656_a_322985]
-
Exemple: o "relație de apartenență" dintre o societate și un computer, o "relație de supraveghere" dintre un angajat și un departament, o "relație de producție" dintre un artist și un cântec, o "relație de demonstrație" dintre un matematician și o teoremă. Aspectul modelului lingvistic descris mai sus este utilizat în limbajul declarativ de programare al bazelor de date - Limbajul de interogare (Query Language), care mimează construcția limbajului natural. Entitățile și relațiile pot avea atribute. Exemple: o entitate "angajat" ar putea avea
Modelul entitate-asociere () [Corola-website/Science/321656_a_322985]
-
invers proporționale. Regula revine pentru a calcula a patra proporțională din proporțiile formula 1 = formula 2, respectiv formula 1 = formula 4. Ea este folosită cel mai frecvent în calculul procentelor, în rezolvarea problemelor de conversie de la o unitate de măsură la alta, în aplicarea teoremei lui Thales sau în determinarea coliniarității a doi vectori plani ale căror coordonate sunt cunoscute. Principiul regulii de trei simplă constă în raportarea la unitate. De exemplu, pentru întrebarea: În 7 ore, se fabrică 5 produse. Deci fabricarea unui singur
Regula de trei simplă () [Corola-website/Science/321680_a_323009]
-
sau "f" = 1/"T". Rata de eșantionare este măsurată în hertzi sau în eșantioane pe secundă. Se poate pune acum întrebarea: sub ce circumstanțe este posibilă reconstruirea semnalului original complet și exact (reconstrucție perfectă)? Un răspuns parțial este oferit de către teorema eșantionării Nyquist-Shannon, care furnizează o condiție suficientă (dar nu întotdeauna necesară) sub care reconstrucția perfectă este posibilă. Teorema eșantionării garantează că semnalele limitate în bandă (adică, semnale care au o frecvență maximă) pot fi reconstruite perfect din versiunea lor eșantionată
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
pune acum întrebarea: sub ce circumstanțe este posibilă reconstruirea semnalului original complet și exact (reconstrucție perfectă)? Un răspuns parțial este oferit de către teorema eșantionării Nyquist-Shannon, care furnizează o condiție suficientă (dar nu întotdeauna necesară) sub care reconstrucția perfectă este posibilă. Teorema eșantionării garantează că semnalele limitate în bandă (adică, semnale care au o frecvență maximă) pot fi reconstruite perfect din versiunea lor eșantionată, dacă rata de eșantionare este mai mare decât dublul frecvenței maxime. Reconstrucția în acest caz poate fi reușită
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
precum la înregistrarea muzicii sau multor altor evenimente ecustice, formele de undă audio sunt în mod tipic eșantionate la 44,1 kHz (disc compact), 48 kHz (audio profesional), sau 96 kHz. Necesitatea unei rate aproximativ duble este o consecință a teoremei Nyquist. A existat un curent industrial orientat către rate de eșantionare cu mult dincolo de cerințele de bază; 96 kHz și chiar 192 kHz sunt disponibile. Acest lucru contrastează cu experimentele de laborator, care au eșuat să arate că frecvențele ultrasonice
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
această identitate și obținem:<br>formula 6 Înmulțind cu T și folosind definițiile lui C și C obținem:<br>formula 7 Relația lui Maxwell obținută din energia liberă a lui Gibbs :<br>formula 8 este:<br>formula 9 iar o relație elementară din analiză (teorema funcțiilor implicite) permite să scriem:<br>formula 10 Deci:<br>formula 11 Aceasta este relația lui Mayer generalizată: în partea dreaptă a ecuației se găsesc numai cantități accesibile din ecuația de stare a materialului. Deoarece (dV/dp)<0 (fluidul e compresibil), și
Relația lui Mayer () [Corola-website/Science/320889_a_322218]
-
mai mare frecvență de energie nenulă din semnal (semnal de bandă limitată). Frecvența fN = 2⋅ fB (1.42) se numește rată Nyquist asociată semnalului x(t). • Fie fs frecvența de eșantionare a semnalului x(t). • În acest context este valabilă teorema Nyquist-Shannon (teorema eșantionării) potrivit căreia semnalul x(t) poate fi reconstruit (teoretic) perfect din secvența { [ ]} x k k∈Z potrivit relației x(t) x[k] Si(t kh) <nowiki>k − ⋅ = Σ în care Si(t) este funcția de interpolare ( ) ( ) f
Rată Nyquist () [Corola-website/Science/320939_a_322268]
-
frecvență de energie nenulă din semnal (semnal de bandă limitată). Frecvența fN = 2⋅ fB (1.42) se numește rată Nyquist asociată semnalului x(t). • Fie fs frecvența de eșantionare a semnalului x(t). • În acest context este valabilă teorema Nyquist-Shannon (teorema eșantionării) potrivit căreia semnalul x(t) poate fi reconstruit (teoretic) perfect din secvența { [ ]} x k k∈Z potrivit relației x(t) x[k] Si(t kh) <nowiki>k − ⋅ = Σ în care Si(t) este funcția de interpolare ( ) ( ) f t sin
Rată Nyquist () [Corola-website/Science/320939_a_322268]
-
topologiei de astăzi. A contribuit la dezvoltarea geometriei sintetice alături de Dupin. A simplificat soluția lui Lagrange și a generalizat-o pentru un poligon arbitrar cu "n" laturi. A efectuat cercetări asupra tetraedrului. De numele său se leagă o generalizare a teoremei lui Pitagora. Carnot a definit mecanica ca ""teorie a forțelor și a mișcării"", relevând caracterul experimental al acestei științe. A formulat prima definiție analitică a principiului vitezelor virtuale și a stabilit teoria asupra pierderii de energie prin ciocnire elastică, teorie
Lazare Carnot () [Corola-website/Science/321852_a_323181]
-
mai jos. În 1891, Ernesto Cesàro a exprimat speranța că seriile divergente ar putea fi riguros încadrate în analiza matematică, subliniind : „Putem deja scrie și afirma că ambele părți sunt egale cu .” Pentru Cesàro, acestă ecuație rezulta prin aplicarea unei teoreme pe care o publicase cu un an mai devreme, și care poate fi socotită drept prima teoremă din istoria seriilor divergente sumabile. Detaliile metodei lui de însumare sunt arătate mai jos; ideea principală este că este produsul Cauchy al seriei
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
în analiza matematică, subliniind : „Putem deja scrie și afirma că ambele părți sunt egale cu .” Pentru Cesàro, acestă ecuație rezulta prin aplicarea unei teoreme pe care o publicase cu un an mai devreme, și care poate fi socotită drept prima teoremă din istoria seriilor divergente sumabile. Detaliile metodei lui de însumare sunt arătate mai jos; ideea principală este că este produsul Cauchy al seriei lui Grandi, , cu ea însăși. Produsul Cauchy a două serii infinite poate fi definit independent de convergența
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
special, el a obținut suma de pentru printr-o metodă care poate fi acum numită (C, "n"), dar care nu era justificată la momentul respectiv. El a definit apoi în mod formal metodele (C, "n") în 1890, pentru a formula teorema conform căreia produsul Cauchy între o serie sumabilă (C, "n") și una sumabilă (C, "m") este o serie sumabilă (C, "m" + "n" + 1). Într-un raport din anul 1749, Leonhard Euler admite că seria diverge, dar planifică să-i găsească
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
sistemul formula 29 de seminorme este crescător și generează topologia local convexă inițială pe formula 2. De aici rezultă că formula 2 este metrizabil. Dacă formula 32 și formula 33 este un compact oarecare în formula 4, din relația formula 35 rezultă că formula 1 pentru orice formula 37. TEOREMA 1. Fie formula 39. Atunci pentru orice formula 40, funcția formula 41 este în formula 42. Convoluția formula 43 definită prin: formula 44 este de asemenea o funcție din formula 42 și în plus formula 46 Cu convoluția funcțiilor ca înmulțire, formula 42 devine o algebră Banach. "Demonstrație". Pentru
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
definită prin: formula 44 este de asemenea o funcție din formula 42 și în plus formula 46 Cu convoluția funcțiilor ca înmulțire, formula 42 devine o algebră Banach. "Demonstrație". Pentru funcția măsurabilă pozitivă formula 48, integrala iterată formula 49 este evident egală cu formula 50. Așadar, conform teoremei lui Fubini pentru funcții măsurabile pozitive, rezultă că există și cealaltă integrală iterată și este egală cu integrala (3), deci în particular formula 48 este sumabilă ca funcție de formula 52, integrala sa este măsurabilă ca funcție de formula 53 și are integrala finită. Rezultă
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
Rezultă că formula 54 este absolut sumabilă și formula 55 ceea ce înseamnă formula 56 Comutativitatea convoluției rezultă simplu printr-o schimbare de variabilă în integrala (1), iar asociativitatea în modul următor formula 57 formula 58 formula 59 formula 60 În a patra egalitate de sus am utilizat teorema generală a lui Fubini de intervertire a ordinii de integrare. Penultima egalitate s-a obținut prin schimbarea de variabilă în integrala interioară: formula 61 Distributivitatea convoluției față de adunare rezultă din liniaritatea integralei (1) prin raport cu formula 62, cât și prin raport
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
de integrare. Penultima egalitate s-a obținut prin schimbarea de variabilă în integrala interioară: formula 61 Distributivitatea convoluției față de adunare rezultă din liniaritatea integralei (1) prin raport cu formula 62, cât și prin raport cu formula 63 Cu aceasta formula 42 devine algebră Banach. TEOREMA 2. Fie formula 65 și formula 66 Atunci formula 67 este definită printr-o integrală de tipul (1) pentru aproape orice formula 68, formula 69 și formula 70 "Demonstrație". Pentru formula 71 rezultatul este conținut în teorema precedentă. formula 75 de unde, cum formula 76 cu teorema precendentă deducem că
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
prin raport cu formula 63 Cu aceasta formula 42 devine algebră Banach. TEOREMA 2. Fie formula 65 și formula 66 Atunci formula 67 este definită printr-o integrală de tipul (1) pentru aproape orice formula 68, formula 69 și formula 70 "Demonstrație". Pentru formula 71 rezultatul este conținut în teorema precedentă. formula 75 de unde, cum formula 76 cu teorema precendentă deducem că formula 43 este definită și finită pentru orice formula 68 și de asemenea rezultă că formula 79 Integrând ultima inegalitate și aplicând teorema lui Fubini obținem formula 80 de unde cu formula 81 obținem (5). D.
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
devine algebră Banach. TEOREMA 2. Fie formula 65 și formula 66 Atunci formula 67 este definită printr-o integrală de tipul (1) pentru aproape orice formula 68, formula 69 și formula 70 "Demonstrație". Pentru formula 71 rezultatul este conținut în teorema precedentă. formula 75 de unde, cum formula 76 cu teorema precendentă deducem că formula 43 este definită și finită pentru orice formula 68 și de asemenea rezultă că formula 79 Integrând ultima inegalitate și aplicând teorema lui Fubini obținem formula 80 de unde cu formula 81 obținem (5). D. GAȘPAR, P. GAȘPAR, "Analiză funcțională", Ed.de
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
formula 69 și formula 70 "Demonstrație". Pentru formula 71 rezultatul este conținut în teorema precedentă. formula 75 de unde, cum formula 76 cu teorema precendentă deducem că formula 43 este definită și finită pentru orice formula 68 și de asemenea rezultă că formula 79 Integrând ultima inegalitate și aplicând teorema lui Fubini obținem formula 80 de unde cu formula 81 obținem (5). D. GAȘPAR, P. GAȘPAR, "Analiză funcțională", Ed.de Vest, Timișoara, 2009
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
pe fiecare coloană a unui bloc din tabel o să găsim același număr de puncte fixe, egal cu numărul de linii |G| împărțit la numărul de elemente din orbită. Dacă notăm: există relația stabilizator-orbită: care este cea mai directă generalizare a Teoremei lui Lagrange.Pentru un element un element y din aceeași orbită cu x avem Deci sunt același număr de ”puncte fixe” pe coloana lui x sau a lui y în același bloc al tabelului ( pentru x și y în aceeași
Lema lui Burnside () [Corola-website/Science/325470_a_326799]