KorAP: Find »[drukola/base=terapeut & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...77 78 79 ...113 >

2,808 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

catâr (Escaladă simetrică) Terapeutul - Intr-adevăr, ați încercat adesea să vorbiți cu el și s-a enervat. (Terapeutul se calmează și îi dă dreptate pacientei). Pacienta - El nu vrea să facă decât ceea ce-l duce mintea. (Pacienta își urmează ideea). Terapeutul - Este adevărat, va fi dificil. Credeți că dacă aș discuta cu amândoi ar fi mai ușor? (Terapeutul persistă și propune o alternativă). Terapeutul aplică afirmarea sinelui empatic, însoțit de o atitudine persistentă, ceea ce dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Terapeutul se calmează și îi dă dreptate pacientei). Pacienta - El nu vrea să facă decât ceea ce-l duce mintea. (Pacienta își urmează ideea). Terapeutul - Este adevărat, va fi dificil. Credeți că dacă aș discuta cu amândoi ar fi mai ușor? (Terapeutul persistă și propune o alternativă). Terapeutul aplică afirmarea sinelui empatic, însoțit de o atitudine persistentă, ceea ce dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată și ședința continuă cu un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
dreptate pacientei). Pacienta - El nu vrea să facă decât ceea ce-l duce mintea. (Pacienta își urmează ideea). Terapeutul - Este adevărat, va fi dificil. Credeți că dacă aș discuta cu amândoi ar fi mai ușor? (Terapeutul persistă și propune o alternativă). Terapeutul aplică afirmarea sinelui empatic, însoțit de o atitudine persistentă, ceea ce dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată și ședința continuă cu un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
empatic, însoțit de o atitudine persistentă, ceea ce dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată și ședința continuă cu un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul poate recurge la două metode: simetrizarea: terapeutul adoptă un comportament în oglindă față de cel al pacientului; inversiunea complementarității: terapeutul utilizează faptul că, într-o complementaritate, două poziții - una înaltă, cealaltă joasă - sunt observabile și inversează pozițiile pentru a oferi pacientului

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată și ședința continuă cu un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul poate recurge la două metode: simetrizarea: terapeutul adoptă un comportament în oglindă față de cel al pacientului; inversiunea complementarității: terapeutul utilizează faptul că, într-o complementaritate, două poziții - una înaltă, cealaltă joasă - sunt observabile și inversează pozițiile pentru a oferi pacientului o poziție de specialist în ceea ce-l

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul poate recurge la două metode: simetrizarea: terapeutul adoptă un comportament în oglindă față de cel al pacientului; inversiunea complementarității: terapeutul utilizează faptul că, într-o complementaritate, două poziții - una înaltă, cealaltă joasă - sunt observabile și inversează pozițiile pentru a oferi pacientului o poziție de specialist în ceea ce-l privește și în legătură cu situația în care se găsește. Iată un exemplu: Pacientul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
sunt periculoase. (Poziție înaltă a terapeutului). Pacientul - Aveți dreptate. Am mereu tendința de a merge prea repede și apoi îmi rup gâtul! (Reacție complementară a pacientului). Medicul - Este normal să faci experiențe, înveți adesea din erorile proprii. (Simetrizare realizată de către terapeut). Pacientul - M-am săturat să trăiesc de pe o zi pe alta. Mi-ar place să termin cu problemele, să plec în altă țară, să reiau totul de la zero. (Escaladă simetrică). Medicul - Schimbarea poate fi o soluție bună. Ce idee aveți

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
am săturat să trăiesc de pe o zi pe alta. Mi-ar place să termin cu problemele, să plec în altă țară, să reiau totul de la zero. (Escaladă simetrică). Medicul - Schimbarea poate fi o soluție bună. Ce idee aveți? (Inversiunea complementarității, terapeutul adoptă o poziție joasă). Observarea pacientului Cea de a treia parte a „micii biciclete”, după autoobservarea terapeutului și observarea relației, se referă la observarea pacientului. Mesajul are două componente: verbal și non-verbal. Cel verbal este conținutul semantic al mesajului. Cel

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Dar a asculta conținutul nu este suficient. Observarea componentelor non verbale ale mesajului pacientului aduce informații prețioase privind stabilirea relației colaborative. Componentele non verbale ale comunicării sunt repede percepute și interpretate, iar interpretarea predomină asupra conținutului. Exemplul următor arată că terapeutul interpretează non-verbalul pacientului și că interpretarea sa predomină asupra conținutului discursului. Terapeutul - Vom începe programul nostru de expunere. Iată care este prima etapă: intrarea în zona comercială a unui supermarket. Vă puteți imagina scena? Pacienta - Da. (Pacienta își închide ochii

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
mesajului pacientului aduce informații prețioase privind stabilirea relației colaborative. Componentele non verbale ale comunicării sunt repede percepute și interpretate, iar interpretarea predomină asupra conținutului. Exemplul următor arată că terapeutul interpretează non-verbalul pacientului și că interpretarea sa predomină asupra conținutului discursului. Terapeutul - Vom începe programul nostru de expunere. Iată care este prima etapă: intrarea în zona comercială a unui supermarket. Vă puteți imagina scena? Pacienta - Da. (Pacienta își închide ochii, mimica sa facială rămâne neutră). Terapeutul - Concentrați-vă asupra zonei comerciale. Observați

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
interpretarea sa predomină asupra conținutului discursului. Terapeutul - Vom începe programul nostru de expunere. Iată care este prima etapă: intrarea în zona comercială a unui supermarket. Vă puteți imagina scena? Pacienta - Da. (Pacienta își închide ochii, mimica sa facială rămâne neutră). Terapeutul - Concentrați-vă asupra zonei comerciale. Observați magazinul de telefoane de la stânga. Pacienta - Da... (Pacienta rămâne cu ochii închiși și mimica sa rămâne neutră). Terapeutul - Sunteți sigură că reușiți? (Terapeutul așteaptă mai multe manifestări non verbale din partea pacientei, el interpretează neutralitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
supermarket. Vă puteți imagina scena? Pacienta - Da. (Pacienta își închide ochii, mimica sa facială rămâne neutră). Terapeutul - Concentrați-vă asupra zonei comerciale. Observați magazinul de telefoane de la stânga. Pacienta - Da... (Pacienta rămâne cu ochii închiși și mimica sa rămâne neutră). Terapeutul - Sunteți sigură că reușiți? (Terapeutul așteaptă mai multe manifestări non verbale din partea pacientei, el interpretează neutralitatea mimicii sale faciale ca pe o evitare sau o evadare. El se gândește că aceasta nu se expune cu adevărat). Pacienta - (deschizând ochii și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Pacienta - Da. (Pacienta își închide ochii, mimica sa facială rămâne neutră). Terapeutul - Concentrați-vă asupra zonei comerciale. Observați magazinul de telefoane de la stânga. Pacienta - Da... (Pacienta rămâne cu ochii închiși și mimica sa rămâne neutră). Terapeutul - Sunteți sigură că reușiți? (Terapeutul așteaptă mai multe manifestări non verbale din partea pacientei, el interpretează neutralitatea mimicii sale faciale ca pe o evitare sau o evadare. El se gândește că aceasta nu se expune cu adevărat). Pacienta - (deschizând ochii și privindu-l pe terapeut) - Reușesc

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
reușiți? (Terapeutul așteaptă mai multe manifestări non verbale din partea pacientei, el interpretează neutralitatea mimicii sale faciale ca pe o evitare sau o evadare. El se gândește că aceasta nu se expune cu adevărat). Pacienta - (deschizând ochii și privindu-l pe terapeut) - Reușesc foarte bine, încep să resimt anxietatea... Terapeutul trebuie deci să clarifice non-verbalul pacientului. Acest lucru întărește relația colaborativă și diminuează riscul de a interpreta mesajul mai degrabă decât de a-l asculta. In exemplul următor, clarificarea mesajului restabilește faptele

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
din partea pacientei, el interpretează neutralitatea mimicii sale faciale ca pe o evitare sau o evadare. El se gândește că aceasta nu se expune cu adevărat). Pacienta - (deschizând ochii și privindu-l pe terapeut) - Reușesc foarte bine, încep să resimt anxietatea... Terapeutul trebuie deci să clarifice non-verbalul pacientului. Acest lucru întărește relația colaborativă și diminuează riscul de a interpreta mesajul mai degrabă decât de a-l asculta. In exemplul următor, clarificarea mesajului restabilește faptele: Terapeutul - Bine... Aveam nevoie să verific dacă metoda

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Reușesc foarte bine, încep să resimt anxietatea... Terapeutul trebuie deci să clarifice non-verbalul pacientului. Acest lucru întărește relația colaborativă și diminuează riscul de a interpreta mesajul mai degrabă decât de a-l asculta. In exemplul următor, clarificarea mesajului restabilește faptele: Terapeutul - Bine... Aveam nevoie să verific dacă metoda funcționează. Din exterior, nu văd când expunerea este eficientă sau nu, deoarece rămâneți calmă. Atunci când anxietatea începe să crească, ați putea să-mi faceți un mic semn cu mâna? Pacientă - Da, sigur! Non-verbalul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
sigur! Non-verbalul pacientului indică adesea dacă relația colaborativă se instalează sau nu. Un exemplu tipic este acela în care pacientul privește în mod frecvent terapeutul atunci când componentele non verbale predomină. Atunci când colaborarea se instalează, pacientul îl privește mai puțin pe terapeut: atenția sa se fixează mai mult pe ceea ce povestește. 3. Tehnicile convorbirii în cadrul consultațiilor individuale Meseria de psihoterapeut este una relațională. Un psihoterapeut trebuie, deci, să știe să poarte convorbiri în contexte diferite: consultații individuale, consultații de cuplu, consultații familiale

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
interogarea socratică. Acestea nu sunt singurele metode, dar ele sunt suficiente, în general, pentru a stabili o alianță terapeutică în cadrul consultațiilor individuale. Metoda celor „4R” Metoda celor „4R” se aseamănă cu convorbirea motivațională dezvoltată de către Miller și Rollnick, în cadrul căreia terapeutul acceptă necondiționat poziția pacientului și lucrează asupra rezistențelor pentru a stabili o alianță terapeutică. Recontextualizare Pacienții evocă adesea problemele într-o manieră generală, puțin specifică. Recontextualizarea constă în a repune în context. Terapeutul pune întrebări precizând amănunte în legătură cu nemulțumirile pacientului

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
dezvoltată de către Miller și Rollnick, în cadrul căreia terapeutul acceptă necondiționat poziția pacientului și lucrează asupra rezistențelor pentru a stabili o alianță terapeutică. Recontextualizare Pacienții evocă adesea problemele într-o manieră generală, puțin specifică. Recontextualizarea constă în a repune în context. Terapeutul pune întrebări precizând amănunte în legătură cu nemulțumirile pacientului: Pacientul - M-am săturat! Terapeutul - De ce v-ați săturat cel mai mult? sau Când v-ați săturat cel mai mult azi? Pacientul - Sunt disperat. Terapeutul - Care este cea mai profundă disperare? sau Care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și lucrează asupra rezistențelor pentru a stabili o alianță terapeutică. Recontextualizare Pacienții evocă adesea problemele într-o manieră generală, puțin specifică. Recontextualizarea constă în a repune în context. Terapeutul pune întrebări precizând amănunte în legătură cu nemulțumirile pacientului: Pacientul - M-am săturat! Terapeutul - De ce v-ați săturat cel mai mult? sau Când v-ați săturat cel mai mult azi? Pacientul - Sunt disperat. Terapeutul - Care este cea mai profundă disperare? sau Care este situația care vă provoacă cea mai mare disperare? Pacientul - Nu mă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
specifică. Recontextualizarea constă în a repune în context. Terapeutul pune întrebări precizând amănunte în legătură cu nemulțumirile pacientului: Pacientul - M-am săturat! Terapeutul - De ce v-ați săturat cel mai mult? sau Când v-ați săturat cel mai mult azi? Pacientul - Sunt disperat. Terapeutul - Care este cea mai profundă disperare? sau Care este situația care vă provoacă cea mai mare disperare? Pacientul - Nu mă voi descurca! Terapeutul - In legătură cu ce credeți cel mai mult că nu vă veți descurca? sau Care sunt situațiile

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ați săturat cel mai mult? sau Când v-ați săturat cel mai mult azi? Pacientul - Sunt disperat. Terapeutul - Care este cea mai profundă disperare? sau Care este situația care vă provoacă cea mai mare disperare? Pacientul - Nu mă voi descurca! Terapeutul - In legătură cu ce credeți cel mai mult că nu vă veți descurca? sau Care sunt situațiile care pot fi luate cel mai mult în considerație? sau Când vă gândiți cel mai mult la acest lucru, în legătură cu ce? Pacientul - Mi-

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
cu ce credeți cel mai mult că nu vă veți descurca? sau Care sunt situațiile care pot fi luate cel mai mult în considerație? sau Când vă gândiți cel mai mult la acest lucru, în legătură cu ce? Pacientul - Mi-e frică! Terapeutul - Când este teama mai puternică? sau Ce vă provoacă cel mai mult teama? sau Când v-a fost ultima dată teamă? Această listă de întrebări nu este limitativă. Este vorba, mai ales, de precizarea unor detalii în legătură cu ceea ce povestește pacientul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
mai rău”: „Ce vă supără cel mai rău?” sau „In ce moment vă simțiți cel mai rău?” sau și mai mult „Aveți un exemplu mai recent de moment în care v-ați simțit în mod special rău?”, etc. Dacă un terapeut recontextualizează în sensul lucrurilor care merg bine, pacientul simte probabil că nu este înțeles și terapeutul nu dezvoltă suficientă empatie (comprehensiune în legătură cu ceea ce trăiește pacientul). Pacientul riscă, în această situație, să caute să convingă terapeutul, argumentând în legătură cu starea sa de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
rău?” sau și mai mult „Aveți un exemplu mai recent de moment în care v-ați simțit în mod special rău?”, etc. Dacă un terapeut recontextualizează în sensul lucrurilor care merg bine, pacientul simte probabil că nu este înțeles și terapeutul nu dezvoltă suficientă empatie (comprehensiune în legătură cu ceea ce trăiește pacientul). Pacientul riscă, în această situație, să caute să convingă terapeutul, argumentând în legătură cu starea sa de rău, cu privire la veridicitatea suferinței sale, și relația colaborativă nu s-ar instala. O bună recontextualizare - centrează

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]