5,751 matches
-
sale, mort în 454), care a îmbrățișat cauza monofizismului și de la care au rămas numai cîteva scrisori și fragmente de scrisori în versiune siriacă. După moartea împăratului Marcian (27 ianuarie 457), anticalcedonienii au recîștigat teren la Alexandria, instituind o adevărată teroare; ei l-au ales pe Timotei, zis Eluros („motanul”, din cauza constituției sale delicate), ca antiepiscop al lui Proterios, succesorul lui Dioscor. La puțin timp după aceea, Proterios a fost asasinat în biserică în timpul unor tulburări și Timotei a ajuns la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nici un caz nu se face trimitere la vreun textualist veritabil iar conceptul e folosit foarte larg), în urma acestei concesii, în poezia lui Gheorghe Grigurcu autorul descoperă "asumarea unei conștiințe textualiste" (p. 130), pericolul demersului postmodern rămînînd același prin, de exemplu, "teroarea intertextualității" (p. 150). Analizele aduc deseori în discuție evoluția anterioară a autorilor studiați, receptarea critică a acestora (față de care rareori apar diferențe notabile), precizări despre metoda cea mai adecvată (studierea biografiei, oricît de sumar, în cazul poeților din exil) și
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
pe cât de irecuperabil, pe atât de obsedant. Dieter Schlesak n-a uitat de Paul Goma, închis împreună cu alții după revoluția din Ungaria anului 1958. Goma este reamintit de mai multe ori pentru romanul Ostinato și alte cărți ale coșmarului și teroarei pe care le-a scris. Nu se reia formula conjuncturală, politică, și nu estetică, a lui Ionesco, "un Soljenitsyne roumain". Dar scriitorul disident apare evocat aici cu nereținută, patetică, aproape mistică admirație, ca un "înger căzut, eretic, asemenea lui Koestler
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
de bestiile fasciste, pentru măicuța Rusia. La adresa www.blutzeuge.de, fiul meu, recognoscibil doar mie, denunța în limbajul comunicatelor oficiale de odinioară: - Asta le-au făcut rușii subumani femeilor germane lipsite de apărare... - Așa s-a dezlănțuit soldățimea rusă... - Această teroare amenință încă întreaga Europă, dacă n-o să înălțăm nici un stăvilar în calea puhoiului asiatic... Suplimentar scanase și atașase un afiș electoral CDU din anii cincizeci, care înfățișa un monstru feroce de tip asiatic. Răspândite în rețea și frecventate de cine știe câți
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
iluzii. Spre deosebire de majoritatea volumelor, de memorii, apărute după ridicarea Cortinei de Fier și care adeseori alimentează setea de senzațional a publicului, întuneric la amiază nu descrie torturi fizice sau chinuri de neimaginat; o face, să spunem, cel mult indirect, prin teroarea pe care Rubașov o recunoaște în ochii tînărului cu care e confruntat zi după zi și în ultimul strigăt al prietenului său de-o viață, de nerecunoscut în trupul slab cărat de gardieni spre locul execuției. Iadul prin care trece
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
berlinez (1942-1945), carte apărută mai târziu, în 2000. Dar Bucureștii nu sunt văzuți ca un spațiu propice formării spirituale, ci frângerii multor elanuri. Sunt consemnați anii care au adus cu ei închisoarea, munca la Canal, cenzura. În acest climat de teroare, umilință și enorme lipsuri, iubirea și lumea cărților sunt singurele modalități de supraviețuire. Dacă anterior evocarea trecutului era un pretext pentru retrăirea unor sentimente de jubilație, în Așa a fost să fie... rememorarea evenimentelor care au pecetluit destinul familiei Stanca
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
Aici, un „prieten” al autoarei, defunct, își anunță repetat intenția de a-și povesti viața, dar în loc să o facă, formulează mereu felurite reflecții, privind îndeosebi condiția insului neînseriabil. Solilocviul cuprinde și amintiri: din adolescența locutorului și mai ales din perioada terorii naziste, când oamenii erau încărcați în vagoane, ca vitele, și duși la moarte. Covârșitoare numeric în bibliografia lui Ș. sunt totuși cărțile tălmăcite. Printre transpunerile în românește din alte literaturi figurează scrieri de Goethe, Thomas Mann, Franz Kafka, Heinrich Böll
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
ale creației artistice italiene, explică însă cum, în ce măsură, pe ce coordonate stilistice și de viziune s-a manifestat totuși. Deși există și rare excepții, proza fantastică italiană nu cultivă „atracția spre irațional, spre nebulos, spre stări de opresiune, angoasă sau teroare”, ci se configurează mai degrabă în zona miraculosului de tipul celui propriu basmului, fățiș „neverosimil”, dar acceptat prin convenție, învestit cu o funcție parabolică, eventual burlescă sau satirică, ori în cadrele enigmaticului tulburător, marcat de irupția inexplicabilului în cotidian. În
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
eventual burlescă sau satirică, ori în cadrele enigmaticului tulburător, marcat de irupția inexplicabilului în cotidian. În aproape toate cazurile se manifestă ceea ce S. definește ca „italianitate”, adică o „aspirație organică spre luminos, spre claritatea imaginii și echilibrul formelor, care alungă teroarea mistică și irațională”. Examinarea subiectului, efectuată în analize micromonografice, relevă cu pertinență particularitățile fiecărui prozator: „magiile și miturile solare”, dar și „rezultatele excelente obținute prin utilizarea elementelor de fantastic în romanul psihologic și social” la Bontempelli, „plăsmuirile potențate satiric” din
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
o situație de violență și de tulburare ieșite din comun. În primul caz, este vorba, de fapt, de o scădere a calității puterii exercitate de diferitele imperii, în timp ce în al doilea, este vorba mai degrabă de o creștere exponențială a terorii până la punctul său culminant (domnia „cornului cel mic” reprezintă domnia lui Antiochos al IV‑lea). Capitolele 9-12 Din cuprinsul capitolelor 9-12 vom reține pentru analiză numai textele strict legate de mitul creștin al adversarului eshatologic. Vom începe cu expresia „șaptezeci
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
au creat nu numai surogate ale revelației, ci și surogate ale cultului. De exemplu, ei au imitat grosier botezul sau descălțarea rituală la intrarea în lăcașul de cult (1 Apol. 62). Sacrificiile lor nu sunt nimic altceva decât expresii ale terorii iraționale. Demonii inspiră oamenilor viziuni onirice tulburătoare și robesc sufletele lor prin intermediul magiei. Aceleași creaturi malefice se găsesc la originea persecuțiilor: cea a profeților, a lui Socrate și a filozofilor păgâni, în fine cea a creștinilor. Aici, instrumentele nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
spre folosul păgânilor. Nu întâmplător teologia lui Irineu a fost caracterizată drept o „teologie optimistă”, spre deosebire de concepția gnostică marcată de un pesimism radical. Într‑adevăr, pentru gnostici, istoria se află sub dominația diavolului, singura soluție pentru a scăpa de această teroare existențială fiind iluminarea lăuntrică, personală. Nu este vorba doar de o atitudine de refuz față de lume, istorie și instituțiile omenești, ci de o adevărată ură față de tot ceea ține de saeculum, de tot ceea ce este legat de stăpânirea temporară. Aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va atinge de nimic, căci totul este urâciune. Toți vor voi să fugă și să se ascundă, nereușind însă să se cruțe de suferințele Vrăjmașului, căci ei poartă semnul lui la vedere și lesne vor fi vădiți. Afară, teamă, înăuntru, teroare, zi și noapte. În piețe și în case se vor îngrămădi leșuri. În piețe va domni vacarmul, în case, gemetele. Frumusețea chipurilor se va stinge, iar oamenii vor fi cu toții asemenea cadavrelor. Frumusețea femeilor se va stinge și ea deodată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ale realității, cel al istoriei omenești și cel al veșniciei dumnezeiești. Această idee a fost întâlnită deja la Hipolit, dar aici ea este lipsită de orice conotație radicală. Hipolit găsea în această viziune metafizică un fel de refugiu ultim în fața „terorii istoriei”, în timp ce, la Theodoret, este vorba pur și simplu de reluarea unui topos al literaturii ascetice (uanitas uanitatum) și de transpunerea sa în registrul eshatologic. 2. Cel de‑al doilea text în care Theodoret vorbește de mitul Anticristului este comentariul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
succesele obținute În viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare; prezența unor modele negative În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și situațiile repetate de eșec, existența unor boli cronice invalidante; absența unui suport moral-religios. Este firesc, având În vedere factorii formatori ai personalității, să admitem că viața unui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
denumirea de cod a operațiunii de acoperire a retragerii armatei române din Crimeea), relatând abandonarea Batalionului Vânătorilor de Munte la Chersoneț, în goana îmbarcării trupelor, și căderea în prizonierat, sau Asediul cetății fără turnuri, despre regimul din lagărele Oranki-Mânăstârca și teroarea recrutărilor pentru divizia „Tudor Vladimirescu”, ori Ultima întoarcere acasă, Tărâmul ochelarilor orbi și Strașnicul inchizitor ating cote remarcabile ca proză de război și a lumii penitenciare. SCRIERI: Drumul crucii, pref. Remus Radina, Freiburg, 1983; ed. I-II, București, 1993. Traduceri
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
Încep să cânte dintr-un fel de fluier. Auzindu-l, șarpele se ridică singur, gâtul i se umflă și Își mișcă alternativ capul În stânga și În dreapta, păstrând ritmul muzicii, ca și cum ar dansa, fapt care produce mult amuzament spectatorilor și câteodată teroare acelora care nu știu că li s-au scos colții veninoși. Mușcătura de cobră poate fi vindecată, ca și cea a viperelor, scop pentru care alcoolul de sare amoniacală sau Eau de Luce sunt medicamente excelente. Întrucât rareori le ai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dl Mircea Eliade intenționează să creeze o mare dramă intitulată eventual Ciuma. Acțiunea s-ar petrece În timpul lui Vodă Caragea”, dar prezumtivul autor explica Într-un interviu din 1982 că „(...) de-abia În actul al II-lea ar fi Început teroarea, și ar fi irupt din străfundul credințelor și fanteziei populare scenariile și personajele fabuloase care (În interpretarea mea, nu În realitatea istorică) vor releva Domniței Ralu prăpastia care desparte «moartea filosoficească» de moartea acelora care n-au știut să se
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Început la 11 ianuarie 1988, dialogul epistolar s-a întrerupt la 11 martie 1989, în preajma morții destinatarului. Întrebările și răspunsurile aduc în discuție teme care acoperă o arie vastă, aproape derutantă prin diversitate, de la condiția scrisului și a scriitorului la „teroarea mediocrității” sau la modelele spirituale care ar putea fi propuse tinerilor. S. formulează întrebări pe care interlocutorul le apreciază ca dovedind „o minte extralucidă”. Fără îndoială că dramatismul stării de spirit a criticului de la Iași, tensiunea interogației (căci totul vine
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
sufletește de argatul Mitrea Cazacu, e o variantă feminină a lui Sima Baltag. Făptuiește împreună cu argatul uciderea soțului ei, dar, măcinată de gelozie, îl denunță pe Mitrea că face parte dintr-o bandă de hoți. Atmosfera de mister apăsător, de teroare, amintește de Moara cu noroc a lui Ioan Slavici. La fel de încordată și bine surprinsă este atmosfera din nuvela Pe Mărgineanca (1912). Logofătul Mărgărit, aparent un bărbat dârz, onest, este în fond viclean, în stare chiar de crimă pentru a parveni
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
totalitatea procedeelor prin care, acționându-se asupra vieții psihice, se determină o schimbare a regimului funcțional normal sau cel puțin obișnuit al acesteia; în sensul aceste sunt de menționat: isihasmul, tehnicile yoga, confesiunea, convertirea, educația morală, dar și psihoterapia sau teroarea, care implică tortura fizică (frica de necunoscut, așteptarea, tensiunea psihică prelungită, stările de stres), intervențiile medicale. Se poate remarca, din cele de mai sus, că în ceea ce privește raportul „trup-suflet” sau somatic-psihic, există o corespondență specifică. Deși diferențiate ca structură și funcție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situații noi, ostile sau care produc teamă (M. Bourgeois). Aceasta diferă de teama propriu-zisă, angoasa fiind teama fără obiect, pe când teama are un obiect precis care o declanșează și întreține. Angoasa devine patologică atunci când este prea intensă, putând merge până la teroare. Ea produce o dezorganizare generală a personalității, în ceea ce privește regimul emoțional-afectiv, activitatea, comportamentul, neputând totuși să fie legată de nici un eveniment extern sau de o motivație internă (I.M. Nestor, J. Favez-Boutonier). Există mai multe tipuri de angoasă: a) angoasa patologică sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deportări, prizonierat, detenție sau în cazul instituționalizării forțate. Manifestările patologice ale acestui tip de tulburări psihosociale sunt marcate de un mare polimorfism: a) tulburări psihice de tip reactiv manifestate prin: privațiunea libertății cu sentimentul de claustrare, stare de panică, nesiguranță, teroare, lipsă de comunicare și schimbări culturale, izolare de locul de origine cu sentimentul de înstrăinare/dezrădăcinare, neliniște anxioasă, iritabilitate, insomnii, coșmare, depresie, nostalgia familiei și a locului de origine, stări conflictuale, episoade confuzionale sau stuporoase, crize pitiatice, idei delirante de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
6) conduitele vindicative, care sunt conduite antisociale de maximă violență și de o extremă gravitate; ele se caracterizează prin acțiuni motivate de ură și dorința sadică de distrugere a celorlalți în scopul impresionării adversarului, al creării unei atmosfere de panică, teroare, nesiguranță, tensiune psihică colectivă permanentă; acestea sunt conduitele antisociale deviante de tipul terorismului; ele se manifestă prin răpiri de persoane sau de grupuri de persoane, atacuri armate, crime în masă, distrugeri materiale (clădiri, rețele de comunicație, instalații electrice, de alimentare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care prezintă un teren predispozant. Se vor institui măsuri de educație psihopedagogică și medico-pedagogică adecvate. Acestea vor consta din următoarele: relații deschise și simple; evitarea constrângerilor, care ar putea duce la izolarea copilului și închiderea în sine; evitarea brutalității, a teroarei; excluderea unor parteneri duri, brutali, rigizi, încăpățânați sau dominanți din anturaj; evitarea unor lecturi, spectacole, anturaje capabile să declanșeze hiperproducția imaginației; un regim de viață regulat, egal și autocontrolat afectiv, fără emoții artificiale și o „galerie de spectatori”; evitarea utilizării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]