6,328 matches
-
fost selectate câteva, excluzând ceramica, deja descrisă. Printre cele mai interesante obiecte de podoabă se numără pandantivele din argint de la cercei și cercelul de bronz, din L4 și L5 de la Dodești, care aduc în unele privințe cu câteva dintre piesele tezaurului de la Răducăneni - Iași, precum și cercelul bizantin din argint găsit la Dumeștii Vechi, ce are analogii la Păcuiul lui Soare. De asemenea, în aceiași categorie sunt incluse inelele din bronz, descoperite la Dodești și Negrești, ambele similare, nu doar în privința modului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit două monede. Vestigiile în cauză includ unul sau mai multe exemplare din categorii diferite, precum un pandantiv din bronz, un vârf de săgeată, trei topoare din fier și monede bizantine din bronz și aur, singulare (6) sau dintr-un tezaur: În ciuda diversității lor, aceste obiecte oferă câteva indicii importante despre activitățile locuitorilor. Pandantivul din bronz, de aspect foliform, păstrat fragmentar (pl. LXXVIII/1) și descoperit întâmplător la Brăhășești - Galați (punctul Vatra satului) este de factură bizantină. Fabricată prin turnare, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
șase folles, de pe teritoriul județului Vaslui, datați în intervalul delimitat de sfârșitul secolului IX și finalul secolului XI, indică o prezență mai mare pentru prima jumătate a veacului al XI-lea. Acestor monede din bronz li se alătură cele din tezaurul de la Dolhești-Iași, aprox. 120, însă din aur, emise de Vasile al II-lea (976-1025) și Constantin al VIII-lea (1025-1028). Potrivit unor opinii, tezaurul este rezultatul unei acumulări locale (nevoia tezaurizării monedei), în fața pericolului extern, reprezentat de grupurile turanice (pecenegi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prima jumătate a veacului al XI-lea. Acestor monede din bronz li se alătură cele din tezaurul de la Dolhești-Iași, aprox. 120, însă din aur, emise de Vasile al II-lea (976-1025) și Constantin al VIII-lea (1025-1028). Potrivit unor opinii, tezaurul este rezultatul unei acumulări locale (nevoia tezaurizării monedei), în fața pericolului extern, reprezentat de grupurile turanice (pecenegi și uzi), care se perindau pe teritoriul de la est de Carpați. 3.3. Circulația și importanța monedei bizantine de bronz Unele dintre monedele bizantine
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pătruns și circulat în Moldova, inclusiv în bazin, pentru secolele X-XI, dar și anterior (veacurile VI-VII) erau din bronz, mai rar din argint sau aur, ultimele fiind găsite mai degrabă în arealul dobrogean sau ca părți componente ale unor tezaure, precum cele descoperite la Obârșeni - Vaslui, Dolhești - Iași și Cleja - Bacău (ultimul format din 38 de monede din bronz și una de argint, toate bizantine, emise în secolele IX-X). În altă ordine de idei, moneda măruntă din bronz, care circula
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și de locuitorii provinciilor nord-dunărene, pentru operații de schimb, ea neavând valoare intrinsecă. Spre deosebire de aceste regiuni, în spațiul pruto-nistrean, moneda de aramă bizantină a cunoscut cea mai largă circulație (reprezintă 69% din totalul emisiunilor izolate), pentru secolele V-XII, iar tezaurele monetare (în număr de șase) conțineau circa 600 de monede. Moneda din bronz, cel mai frecvent descoperită izolat, s-a găsit în spațiul bazinului doar în secolele VI-VII și X-XI, iar pentru intervalul VIII-IX este rar semnalată în restul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bizantini și populația veche românească. Revenirea stăpânirii bizantine, prin acțiunile întreprinse de unii împărați asupra slavilor, pecenegilor și cumanilor, readuce influența acestei civilizații asupra spațiului nord-dunărean. Potrivit unor opinii, invaziile migratorilor slavi și ale triburilor pecenege au determinat prezența unor tezaure monetare, ca urmare a nevoii de tezaurizare a monedei bizantine (tezaurele de la Obârșeni - Vaslui și Dolhești - Iași). Consecințele acutizării crizei monetare din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX) au fost resimțite și în spațiul carpato-dunărean, prin scăderea importurilor de produse meșteșugărești și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de unii împărați asupra slavilor, pecenegilor și cumanilor, readuce influența acestei civilizații asupra spațiului nord-dunărean. Potrivit unor opinii, invaziile migratorilor slavi și ale triburilor pecenege au determinat prezența unor tezaure monetare, ca urmare a nevoii de tezaurizare a monedei bizantine (tezaurele de la Obârșeni - Vaslui și Dolhești - Iași). Consecințele acutizării crizei monetare din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX) au fost resimțite și în spațiul carpato-dunărean, prin scăderea importurilor de produse meșteșugărești și prin lipsa monedei, situație ce denotă o anumită dependență, din acest
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tiszabezdéd (Ungaria). Foarte rare, în inventarele mormintelor turanice, sunt vasele de aramă, precum cel de la Pogonești (pl. LXXVI/1a, b), care reprezintă un unicat. Diferit de căldările din lut și specific secolelor IX-XIII, acesta prezintă similarități cu un cazan din tezaurul de la Plopu - Prahova. Dintre piesele de podoabă se remarcă pandantivele-clopoței, piriforme, cu tăietură cruciformă în partea inferioară și similare celor globulare sau cu tăietura transversală (pl. LXXI/1-5). Aceste exemplare provin din spațiul slavilor răsăriteni, de la unguri și au circulat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
având în vedere asemănările și deosebirile cu spațiul Moldovei, Munteniei, Transilvaniei și Dobrogei. Dintr-un repertoriu recent (1997) reiese că cercetarea arheologică, desfășurată în Moldova, a identificat un număr de 776 de puncte, reprezentând circa 1.020 de așezări, necropole, tezaure monetare și alte diverse descoperiri izolate, de pe teritoriul a 516 localități. Conform punctelor identificate prin cercetările de suprafață, partea ce revine bazinului bârlădean este semnificativă, fiind de aproximativ jumătate din total și rezumându-se la 367 de puncte, găsite în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de podoabă și vestimentație etc. Relațiile cu lumea bizantină se reflectă în prezența amforelor de import, fragmentare (Dodești, Bârlad-Prodana) și a descoperirilor monetare din bronz, fie singulare (Mircești-Tăcuta, Brodoc, Salcia-Umbrărești, Satu Nou-Schitu Duca, Zorleni, Negrești, Gugești) sau din componența unor tezaure (Obârșeni-Voinești, Dolhești). Circulația monedei bizantine în bazin, dar și în restul teritoriului Moldovei, a înregistrat o evoluție fluctuantă, de la normalitate (secolele VI-VII) se ajunge la o raritate în secolul VIII, aproape o întrerupere (datorită crizei politico-economice și a transformărilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a societății vechi românești, din timpul culturii Dridu, „dependența” față de situația economică a Imperiului Bizantin a avut repercusiuni negative, prin întreruperea temporară a raporturilor provinciilor cu centru de putere amintit. De altfel, fenomenul tezaurizării aproape lipsește pentru secolele IX-X, exceptând tezaurele de la Cleja - Bacău (o acumulare locală), Răducăneni - Iași și Echimăuți (Basarabia), care se înscriu în contextul deplasării spre vest a triburilor pecenege (pe la mijlocul secolului X), din regiunile nord-pontice, acțiune ce a avut un impact covârșitor asupra comunităților de la răsărit de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o acumulare locală), Răducăneni - Iași și Echimăuți (Basarabia), care se înscriu în contextul deplasării spre vest a triburilor pecenege (pe la mijlocul secolului X), din regiunile nord-pontice, acțiune ce a avut un impact covârșitor asupra comunităților de la răsărit de Carpați. Dacă primul tezaur conținea monede bizantine (38 bronz și una de argint), de valoare modestă, celelalte două erau constituite din dirhemi arabi de argint. Alte monede arabe, izolate, s-au mai găsit în Moldova, așezată pe drumul comercial ce lega Califatul de nordul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cele mai puține în Moldova (7), de unde și nevoia completării necesarului cu moneda orientală (arabă). Pentru arealul Moldovei, majoritatea descoperirilor numismatice bizantine se concentrează până la linia Prutului, respectiv a Bârladului, de unde și prezența majorității monedelor izolate din bronz și a tezaurelor în bazin. Deși nu indică o intensă circulație monetară, ele certifică implicarea comunităților locale în relații comerciale cu Bizanțul, o reciprocitate dovedită și prin diversitatea gamei de obiecte descoperită în complexe. La Gara-Banca s-a descoperit o groapă de cult
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele VI-VII; 5 pentru secolele VIII-IX și 12 pentru secolele X-XI). Din totalul acestor vestigii (27), surprinse în 25 de localități, cele mai importante sunt monedele bizantine, majoritatea lor din bronz. În afara monedelor izolate, s-au găsit și două tezaure (Anexa 1, tabelul 8), la Obârșeni-Voinești (Vaslui) și Dolhești (Iași). Primul includea un număr de 33 monede bizantine, din bronz și una din argint (în privința componenței, acest tezaur aduce cu cel amintit anterior, descoperit la Cleja - Bacău), iar al doilea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
majoritatea lor din bronz. În afara monedelor izolate, s-au găsit și două tezaure (Anexa 1, tabelul 8), la Obârșeni-Voinești (Vaslui) și Dolhești (Iași). Primul includea un număr de 33 monede bizantine, din bronz și una din argint (în privința componenței, acest tezaur aduce cu cel amintit anterior, descoperit la Cleja - Bacău), iar al doilea avea aproximativ 120 de monede bizantine din aur. Singulare s-au găsit nouă monede din bronz, specifice secolelor V-VI și X-XI. Toate descoperirile monetare sunt de pe teritoriul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
corespund secolelor X-XI. Spre deosebire de arealul bazinului, unde ca însemn pecuniar s-a folosit moneda din bronz, în spațiul pruto-nistrean descoperirile numismatice denotă faptul că moneda din aramă a fost intens utilizată, reprezentând circa 69% din totalul emisiunilor izolate. În cazul tezaurelor, cele șase de pe teritoriul pruto-nistrean însumează aproximativ 600 de emisiuni și sunt de circa patru ori mai multe decât cele două tezaure din bazin. Alături de monede, amintim prezența obiectelor de port, atât vestimentare (fibule), cât și de podoabă (un pandantiv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
faptul că moneda din aramă a fost intens utilizată, reprezentând circa 69% din totalul emisiunilor izolate. În cazul tezaurelor, cele șase de pe teritoriul pruto-nistrean însumează aproximativ 600 de emisiuni și sunt de circa patru ori mai multe decât cele două tezaure din bazin. Alături de monede, amintim prezența obiectelor de port, atât vestimentare (fibule), cât și de podoabă (un pandantiv), precum și unelte de uz casnic/arme, unele dintre ele având dublu rol (amnar, brăzdar de plug, cosor, cuțit, topoare și vârfuri de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și topoare (Bălteni - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu - Galați; Tăvădărești și Găiceana - Bacău); Însemne pecuniare: tezaure bizantine, din bronz și aur, de la Obârșeni-Voinești (Vaslui) și Dolhești (Iași), specifice secolelor VI-VII și X-XI. descoperiri monetare izolate, majoritatea din bronz, de proveniență bizantină, de la Brodoc, Gugești, Mircești, Negrești, Voinești, Zorleni (Vaslui), Satu Nou (Iași), Salcia (Galați), din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1980c, p. 200, nota 21 - atribuie greșit necropolei două catarame (fig. 158/11, 12), găsite de fapt în inventarul a două locuințe din secolele XV-XVI, potrivit lui Teodor 1970c, p. 327 (fig. 3); Teodor 1997c, p. 168. III. Repertoriul monedelor izolate - tezaurelor din secolele V/VI-XI 148. Brodoc, județul Vaslui a) Vatra satului: în perioada 2000-2002, pe teritoriul suburbiei s-a descoperit întâmplător o monedă bizantină din bronz, emisă de împăratul Iustin II (565-578) între anii 573-574. În stare bună de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Piesa se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (nr. inv. 2735). Bibliografie: Butnariu et alii 2007, p. 95, poziția 1. 149. Dolhești (comuna Dolhești), județul Iași a) Teritoriul comunei: în 1881-1882 cetățeanul P. Gașpar a descoperit întâmplător un tezaur cu monede bizantine din aur (circa 50-60 de piese), emise de împărații Vasile al II-lea și Constantin al VIII-lea (secolele X-XI). Mai târziu, în 1902, s-au găsit alte 20 de monede bizantine din aur, strânse într-un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aproximativ 60 monede bizantine (descoperite în 1905), a căror datare nu a fost stabilită inițial. Multe din informațiile menționate au fost preluate și perpetuate greșit, în timp, de la un autor la altul, iar în fapt este vorba de un singur tezaur, compus din aproximativ 120 monede din aur, emis între secolele X-XI de împărații amintiți. Bibliografie: Moisil 1913, p. 63-64; Moisil 1914, p. 56-57; Moisil 1920, p. 78-79 (nr. 69); Minea 1933-1934, p. 105; Iliescu 1952, p. 182; Kirițescu 1964 (capitolul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Iliescu), p. 193; Teodor 1968, p. 239; Teodor 1970a, p. 120; Mihăilescu-Bîrliba 1970, p. 314; Preda 1972, p. 400; Știrbu 1978, p. 26-27; Mihăilescu-Bîrliba 1980, p. 263 (nr. 87-88); Spinei 1982, p. 98 (consideră că s-au descoperit doar două tezaure, celelalte informații fiind preluate greșit de la antecesori); Chirica, Tănăsachi 1984, p. 131 (informații preluate de la predecesori: 1861 - 50-60 de monede, deși anul descoperirii este 1881 sau 1882; 1902 - 20 monede; 1904 - 40 monede și 10 verigi de aur; 1905 - 60
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1979a, p. 76 (fig. 13/8, 11); Coman 1980c, p. 195, 376 (fig. 166/16, 17); Spinei 1984, p. 80; Teodor 1997c, p. 121. 153. Obârșeni (comuna Voinești), județul Vaslui a) Vatra satului: în 1945 s-a descoperit întâmplător un tezaur monetar (34 piese) compus din 33 de monede bizantine din bronz și una din argint, emise de împărații Phocas (7 exemplare), Heraklius (11 exemplare), Heraklius-Constantin (8 exemplare), Martina (un exemplar) și Constans II (7 exemplare) și datat în secolul al
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
deasupra mesei, în văzul meu și probabil cu scopul de a mă testa... De fapt ce vor ăștia doi de la mine ?Mărturisesc, Guy, că mă simt uneori puțin deconcertat... Și te întreb, ești sigur că vrei să le transferăm lor tezaurul nostru ? Ești sigur că ai ales bine, că este cuplul ideal pentru a fi gardienii a ceea ce avem noi mai prețios ? între timp să știi că operațiunea de digitalizare a tezaurului a avansat bine, Domnișoara Ri este competentă, mi-a
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]