2,640 matches
-
ce surâde printr-a lumei dor și chin, Pe când ochiul ei cel dulce și de lacrimi încă plin Se ridică pentru-o rugă cătră bolta înstelată. Ai surîs?!... O! ești frumoasă... înger ești din paradis Și mă tem privind la tine... căci ți-o jur: nu m-ași mira Dac-ai prinde aripi albe și la ceriuri ai sbura Privind lumea cea profană cum se pierde în abis. {EminescuOpIV 39} Înger venit din ceriuri, oiu plânge al tău nume, L-oiu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vei crede c-ai învins! Căci dacă ești Arhanghel al morții cei bătrâne Atunci ești drept - căci numai ea este dreaptă-n lume, Și cei ce o servesc - căci contra orice-n lume Învinge răutatea - dar contra morții nu. Fiindcă tina lumii e rea, fiindcă tină Și praf e universul întreg - fără de vină Ai căzut geniu mândru, plin de-ndărătnicie În spații făr-de margini, în evi de veșnicie! Vai, soarte blăstemată, ce oarbă aruncii bobii, La ori cine în lume dai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Căci dacă ești Arhanghel al morții cei bătrâne Atunci ești drept - căci numai ea este dreaptă-n lume, Și cei ce o servesc - căci contra orice-n lume Învinge răutatea - dar contra morții nu. Fiindcă tina lumii e rea, fiindcă tină Și praf e universul întreg - fără de vină Ai căzut geniu mândru, plin de-ndărătnicie În spații făr-de margini, în evi de veșnicie! Vai, soarte blăstemată, ce oarbă aruncii bobii, La ori cine în lume dai ceia ce nu-i trebue
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Căci tot ce simt, de este rău sau bine, - Destul că simt - tot ție-ți mulțumesc. Tu mi-ai deschis a ochilor lumine, M-ai învățat ca lumea s-o citesc, 15Greșind cu tine chiar, iubesc greșala: S-aduc cu tine mi-este toată fala. Cu tine da... Căci eu am trei isvoară Din care toată mintea mi-o culeg: Cu-a ta zâmbire, dulce, lină, clară A lumii visuri eu ca flori le leg; Mai am pe-un înțelept... cu-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la un astfel de cult Mai bine-mi rupeam capul ș-aș fi pierit de mult! 115Și totuși, totuși scumpo... de nu te-aș fi văzut Au astă bogăție de-amor aș fi avut? Durerea-mi este dragă, căci de la tine-mi vine Și îmi iubesc turbarea, căci te iubesc pe tine; Urăște-mă, privește la mine cu dispreț, 120Să te iubesc prin astea tu mai mult mă înveți. Spuneți-mi cumcă fața o mască e de ceară Și mai mult
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sfaremi. Nu crede tu că eu sunt cuiva emul Când cântul meu se-mbracă fel de fel: Ici în terține suspinând, vedemu-l, {EminescuOpIV 284} Dincolo el oftează în gazel, Același e, deși mereu se schimbă, De tine-i plin, de tine-mi zice el... Alege forme dulci din orice limbă, Acuma-l vezi îmblînd cărare dreaptă, Acum pe-a lui Firdusi cale strâmbă. Dar ori și când el alta nu așteaptă De cât ca ție, suflete, să-ți placă, Tu să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cca 1870) Din ocean de vise ferice strălucitoare Ai apărut în viața-mi femee răpitoare Cum luna argintoasă albă zâmbind răsare Din înstelata mare! În ocean de visuri din ce în ce perite Te-ai dus și-ai stins cu tine ilusii fericite Cum luna melancolică și palidă dispare În înstelata mare! Pe-a gândurilor câmpuri din ocean de vise În sânta mea junie al tău chip îmi surâse, Femee scumpă mie, cum luna-ncet apare Din înstelata mare 18. ORIUNDE
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe neașteptate El sosește uneori, Rumenirea face locul Unei gingașe palori; Și privești cu ochi nesiguri, Sânul crește făr-să vrei? Dar vă stingeți după-olaltă... Comedie, dragii mei... Parcă-l văd cum vine ice, Șede-n veci pe-acelaș jeț Și la tine își îndreaptă Ochii negri și șireți. Și când credeți cumcă nime Dimprejur nu vă ia sama, Numa-atunci vă dați în petic Și vă arătați arama. Eu vă văd de pe sub gene: Ochi-n ochi priviți fierbinte Și de dragi unul altuia
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o clipă. Starea de mulțumire că îi va ceda fără nici un fel de condiții îl descătușă deodată cu toate că trăiește permanent teama când auzea zgomote bruște în jurul lor... îngrijorarea îl apăsa de ce ar putea să li se întâmple, - Ce e cu tine iubite? nu îi răspunde și îi trec prin gând impresii fugare, - Poate m-a luat prea repede, dar din nou nu am dreptate. Eu am luat-o... și mai repede.. cum aș vrea să-mi spună ? mai bine.. o sărut
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
un legămînt: să intri în corabie, tu și fiii tăi, nevastă-ta și nevestele fiilor tăi împreună cu tine. 19. Din tot ce trăiește, din orice făptură, să iei în corabie cîte două din fiecare soi, ca să le ții vii cu tine: să fie o parte bărbătească și o parte femeiască. 20. Din păsări după soiul lor, din vite după soiul lor și din toate tîrîtoarele de pe pămînt după soiul lor să vină la tine înlăuntru cîte două din fiecare soi, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Dumnezeul lor." 9. Dumnezeu a zis lui Avraam: "Să păzești legămîntul Meu, tu și sămînța ta după tine, din neam în neam. 10. Acesta este legămîntul Meu pe care să-l păziți între Mine și voi, și sămînța ta după tine: tot ce este de parte bărbătească între voi să fie tăiat împrejur. 11. Să vă tăiați împrejur în carnea prepuțului vostru: și acesta să fie semnul legămîntului dintre Mine și voi. 12. La vîrsta de opt zile, orice copil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Aripa stingă), Humanitas, 1996, Premiul ASPRO pe 1996. ESEU: Visul chimeric (subteranele poeziei eminesciene), Litera, 1992; Postmodernismul românesc, Humanitas, 1999. Cuprins Fără titlu / 5 • Cum m-am trezit pe lume / 7 • Bucureștiul meu / 14 • Arhitectura Iu' pește / 26 • Colea,-n tină / 31 • Animale de tablă / 42 • Tahistoscop / 46 • O amintire de la "Artis" / 53 • Pentru D., vingt ans apres / 56 • Cum am devenit poet / 61 • Unde merge poetul gonit din cetate / 67 • Farmecul discret al poeziei / 73 • Poezia. O previziune / 74 • "Asta
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pe furiș, iar și iar, câteva case, nu multe, de care sânt îndrăgostit în secret. Mi se năzărea altădată că aș fi locuit cândva acolo. Acum știu însă prea bine că n-am trăit, niciodată, nici o viață anterioară. Colea,-n tină De vreo cincisprezece ani locuiesc în Colentina, pe strada Nada Florilor. E o stradă în formă de "L" care străbate un soi de ghetou muncitoresc: blocuri identice, zugrăvite în verde închis, cenușiu și ocru, așezate doar la o palmă unele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
interceptând-o de la Ray Parlour cu o primă mișcare frumoasă care-l fentează și pe primul fundaș, apoi trece de al doilea Înainte de a-și alege locul de unde să șuteze, Învingând portarul care ieșea să-l Întâmpine. Unu-zero pentru tine Ar-si-nil... Beau vreo două beri cu Stronach ca să-mi dreg mahmureala, apoi mă duc Înapoi acasă. Mă mănâncă și trebuie să-mi examinez organele genitale. Eczema asta de rahat se Înrăutățește. Rossi ar putea avea dreptate, probabil are legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
el cauza. — Ei bine, el părea să te știe, spune Dougie Gillman, cu ochii mijiți de ură. — Tu ai scris căcatul ăla... Îl acuză Inglis, cu vocea pițigăiată și Înverșunată de exasperare, ca a unui poponar efeminat. — Nam scris nimidespre tine, probabil a fost unu dintre iubiții tăi de rahat... rânjește Gillman cu bărbia ieșindu-i În afară. — Puțoi ce iești... se bălăngăne Inglis până la Gillman care face un pas Înapoi și Îl pocnește Într-o parte a feței. Îl Înhaț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
anumeân suburbii. S-a tras În mine În Sydnvedeau ei. Nu puteai vedearam În poliția metropolitană sau aici. Nu te lăsa decât un băiețel obișnuit. tâmpenii despre Australia. E o vioTotuși Stevie se juca Întotdeaunain de ticăloși ucigași condamnați. Ecu tine. Tu și Stevie,st ca aici. El se uită la mine de parStevie și cu tine. Stevie era plinreun soi de țicnit și pot să spude Însuflețire și entuziasm. Făcea aceleașincât poponari ca tine pot vinde lucruri ca și tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
o iei la goană și s-o părăsești. Acum ea ți se pare așa cum spun ceilalți, o infirmă, o handicapată. Dar prietenul tău Dermott spune că e normal să te simți așa după ce ai dat la buci. Substanțele chimice din tine s-au consumat și le ia o vreme să se formeze la loc. Și totuși În nici un caz n-ai fugi vreodată fiindcă ea e beteagă. Crezi că o iubești. Stai treaz noaptea și nu te gândești la Stevie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Din palme-Ți mușcă fierul cu sete arzătoare. Îl strigi încet pe Tata dar nu primești răspunsul, Rămâi întins pe cruce, din ochi te spală plânsul. Căci ai ales, Isuse, ca dragostea divină Să ispășească totul, să ne absolvi de tină. Prin jertfă Tu, Iubire, instaurezi Lumină, Făclie peste veacuri în inima creștină.
Remember Golgotha by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83329_a_84654]
-
folosea și la netezirea pergamentului. Dintre posibilele forme ale cărții (În sensul larg al acestui termen), cea mai veche este sulul (gr. kuvlindro~; lat. uolumen), așa cum sînt cele de la Herculaneum (găsite În 1753) sau din Egipt (1821, pe Insula Elephan tină). Cu titlu de exemplu, sulul elephantin cuprinde Iliada de la v. 127 din ultimul cînt: este Înalt de 25 cm, lung de 2 m, are 16 pagini (lat. paginae, id est coloane) a cîte 43 vv (În medie); versurile sînt numerotate
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
îmi face o plăcere deosebită, pentru că scriind-o, am făcut apel fără nici o ezitare la lucrări personale anterioare, pe care editura le-a publicat de-a lungul anilor. De asemenea sînt încîntat de faptul că Directorul John Reyden, Directorul Adjunct Tina Weiner, alături de Meryl Lanning, Managing Editor, nu numai că și-au exprimat entuziasmul pentru publicarea cărții, dar au și sprijinit propunerea de a traduce și a publica rapid cartea peste hotare, cu scopul de a o face disponibilă și altor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nestingherită, fiind de aceea numeroase, mai ales în sistemul popular și familiar de denominație. A se vedea pletora de variante născute în jurul unui nume bază (Constantin, Constandin, Costandin, Costică, Costel, Dina, Dinu, Dinel, Dină, Dinica, Dinică, Dincă, Dincu, Tincu, Tinu, Tina, Tinel, Tinică etc.) Structurarea ansamblului numelor de lucruri se apropie mai mult de organizarea lexicului comun decît cea înregistrată în cazul numelor de persoane. Astfel, numele de locuri folosesc un sistem bine dezvoltat de formanți lexicali (în primul rînd sufixe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Kriș, Koranski Kriș), probabil prin intermediul unui nume de persoană, greu de acceptat la populațiile slave încreștinate mai tîrziu (să nu uităm că prima atestare datează din secolul al VI-lea); germ. grioz, griess, „prund, nisip“, gris, „gri, vînăt“; romînescul criș, „tină, murdărie“; lat. *griseus. Ipotezele nu sunt susținute riguros, lingvistic și istoric, rămînînd la asemănarea formală. O ipoteză mai „elaborată“, dar cu multe carențe și ea, afirmă că romî nescul Criș provine, prin filieră maghiară (care permite trecerea lui s final
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lat. aula (vgr. aule) „curtea interioară a unei case” precede lui atrium „ib.”; comp. și vgr. enteron „intestin, vintre, uter; interior, măduvă, miez”, alături de koilie „burtă, cavitate”, ambele cuvinte prefixate, cu illo „a purta jur împrejur, a roti” sau ilys „tină, noroi, sediment”, sl. il „depresiune, mlaștină, noroi”, rom. mâl. Alte forme confirmă imposibilitatea raportării lor la o limbă mamă, afirmând continuitatea zonală și globală a evoluției materialului lingvistic: germ. Erde „pământ”, Herd, „vatră, cămin, focar”, engl. earth „pământ, țărână”, hearth
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
agitația interioară a oamenilor, îi face capabili să revadă plini de calm, în minte, evenimentele dispărute. În acest moment, se poate în sfârșit vorbi de aceste evenimente în mod coerent, pe-ncetul, pe înțeles, și poți rămâne relativ stăpân pe tine povestind întâmplarea, în timp ce este rândul celor care ascultă să plângă. Tocmai acesta este rezultatul la care încearcă să ajungă arta noastră. De aceea arta noastră cere ca un actor să experimenteze angoasele rolului său, să plângă toate lacrimile din trupul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
băga lumea în răcori... iar el vroia să-l înfrunte singur doar cu un toiag... „ - Îmblî ca un lup sânguratic, mai povestea despre moșier fostul hăitaș... Răsare, ca din pământ, când nici nu te-aștepți, stă și să uitî la tini ca o sălbăticiune, șî cheri înghițât di codru. Da nu faci nimănui rau!“ Și tot Fanachi mai povestea... „Fugi di oamini, di rău‟ lor fugi, șî zâci: „-Măi Fanachi, acu’ oameni îs mai răi ca jivinele pădurii!... S’apropie sfârșitu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]