2,019 matches
-
În perioada revărsărilor cursul rîului devine furtunos, se distrug malurile și se transportă o cantitate mare de aluviuni, acestea depunîndu-se în luncă. Revărsările de primăvară durează circa 2 săptămîni. Pentru rîul Prut sînt caracteristice vînturile de vară condiționate de ploile torențiale. În verile secetoase nivelul apei acestui rîu scade considerabil. Cele mai mici debite medii anuale se inregistrează toamna și iarna cînd nivelul apei scade. Debitul rîului Prut se schimbă nu numai după anotimpuri ci și în diferiți ani în functie
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
iernile cu puțină zăpadă revărsările de primăvară sunt neînsemnate sau lipsesc. Vara din cauza evaporării intensive și a debitelor mici nivelul acestor rîuri scade brusc iar unele seacă parțial sau complet. Vînturile de vară de scurtă durată sînt condiționate de ploile torențiale. Iarna rîurile mici, avînd o adincime neînsemnată îngheață, de obicei pînă la fund. Pe teritoriul raionului Nisporeni sunt foarte puține lacuri naturale. Ele sînt situate în lunca cursului mijlociu a rîului Prut. Aceste locuri naturale de dimensiuni mici mai poartă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
geologic sunt alcătuiți din depozite paleogene la nord și neogene la sud. Aproape toată gama formațiunilor este cutată într-o succesiune latitudinală de sinclinale și anticlinale puternic faliate. Nota dominantă a reliefului o dau fenomenele de alunecare și de eroziune torențială, care scot din circuitul agricol suprafețe apreciabile de teren. Piemontul Cândești constituie o treaptă de relief care se deosebește prin alcătuirea geologică, tectonică și morfologică atât de Subcarpați, cât și de zona de câmpie. Interfluviile sunt netede, împădurite, ușor înclinate
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
e al tău”, la care se realizează și videoclipuri. A urmat un concert unplugged la Teatrul Național. În vara anului 1997, Loredana și Direcția 5 suțin un recital de mare succes la Festivalul de Muzică Ușoară Mamaia ’97. În ciuda ploii torențiale din seara recitaului, spectatorii au dansat și cântat șlagărele Loredanei. Loredana a făcut parte din juriul Festivalului la secțiunea „Interpretare”. În 1998 filmează videoclipul piesei „La Femina” în regia lui Laurențiu Rusescu (produs de Media Pro). Loredana continuă și în
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
să se retragă din oraș și de lângă râul Mius. Aceasta a fost prima retragere germană importantă din război. În plină desfășurare a Operațiunii Tayphoon, vremea în Rusia s-a înrăutățit. În a doua jumătate a lunii octombrie au căzut ploi torențiale, transformând puținele drumuri, acolo unde ele existau, în mocirle nesfârșite unde se împotmoleau vehiculele germane, caii și oamenii. La numai 160 de kilometri distanță până la Moscova, situația s-a înrăutățit și mai mult când temperatura a scăzut sub zero și
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
i-au influențat opera mai târziu în viață. Din Viena a plecat în 1904 spre München, dar după șase luni o pornește pe jos prin Bavaria și Elveția și până la Langres, în Franța. În apropriere de Lunéville, după o ploaie torențială în care este prins, Brâncuși capătă o pneumonie infecțioasă și, în stare critică, este primit la un spital de maici. După o perioadă de recuperare gândește că nu mai are puterile și nici timpul necesar pentru a parcurge drumul spre
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
și invazia mării prin care începe ciclu de sedimentare din acest bazin. Cele mai vechi depozite cu care a început umplerea bazinului sunt alcătuie din conglomerate cu ciment argilos roșu. Fragmentele de roci cristaline și dispunerea lor într-o stratificație torențială constituie un prețios indicu pentru aspectul general al regiunii din acea epocă. Munții din jur formau în marea oligocenă un adevărat arhipelag suspus unei eroziuni active. Apele scurte și repezi brăzdând insulele arhipelagului au transportat aluviunile grosiere, care, depuse pe
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
climat cald, precum Scorțișoara și Dafin-ul. Sedimentarea din solul bazinului Petroșani a continuat până la sfârșitul terțiarului. În această perioadă s-au depus bancuri puternice de conglomerate în alternanță cu gresii și nisipuri, dar și pietrișuri sau bolovănișuri cu stratificație torențială. Dintre toate aceste sedimente depuse în bazinul Petroșani, numai orizontul considerat de trecere de la oligocen la miocen conține strate de cărbune. Geologul Nicolae Oncescu consideră că formarea succesivă a stratelor de cărbunii s-a produs astfel: „ Alternanța frecventă de starte
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
acest lucru se manifesta in mare parte in regiunea himalayana in nord si in desertul Thar in nord-vest. Astfel clima Indiei este o alternanță de ierni reci și uscate (octombrie-martie), veri toride și uscate (aprilie-iunie) și anotimpuri musonice, cu ploi torențiale. Iarna temperaturile scad în multe zone către zero grade, în partea de sud vremea fiind mai blândă. Vara se pot înregistra până la 49 °C; în sud nu este chiar așa de cald. Perioada toridă se încheie odată cu începutul anotimpului musonic
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
se întâlnesc de regulă în zone cu altitudine mare, cele mai bogate precipitații cad în zona centrală. Curenții verticali care apar atunci când aerul mediteranean se ridică produc adesea furtuni. Multe dintre acestea sunt însoțite de vânturi locale puternice și ploi torențiale. Când masa de aer continental este slabă, vânturile mediteraneene duc aerul umed mai departe spre interiorul continentului. Când apare o masă de aer continental dominantă, aerul rece coboară și spre zonele joase, ceea ce se întâmplă mai des iarna. Întrucât temperaturile
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
167-176 de zile, perioada solară - 290-300 zile, durata insolației - 2050-2100 ore. Suma medie anuală a precipitațiilor (conform datelor cu corecția cantității precipitațiilor) - 510-545 mm, inclusiv 344-372 mm în perioada caldă (aprilie-octombrie) și doar 165-171 mm în perioada rece (noiembrie-martie). Ploile torențiale cad în lunile iunie-august. Evaporabilitatea atinge 816 mm. Stratul de zăpadă este instabil. Înălțimea stratului de zăpadă este de 10 - 25 cm, dar în unele ierni se înregistrează și o înălțime de 50 cm, mai ales în locuri adăpostite. Dintre
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Largului, se intersectează cu DN17B care vine de La Vatra Dornei. De aici se îndreaptă mai întâi spre sud, apoi pe valea Bistricioarei spre Pasul Creanga. Deoarece în zona Munților Stânișoarei sunt foarte active procesele de modelare a versanților - prăbușiri, eroziune torențială și mai ales alunecări de teren, întreținerea și exploatarea șoselei Bicaz - Largu prezintă dificultăți semnificative. În Bicaz ajunge și DN12C care coboară din Pasul Pângărați dinspre Transilvania. În zona de sud-vest există un singur drum modernizat, care necesită însă reparații
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
Cornel Coman), un transilvănean care dezertase din armata austro-ungară și dorea să ajungă în Moldova pentru a se înrola ca voluntar în armata română, îi dezvăluie lui Darie planul său de evadare din tren. În noaptea următoarea, pe o ploaie torențială, Siteavul (Ștefan Sileanu) încearcă să fugă, dar este urmărit de frizerul Dodu (Ferenc Bencze). Între cei doi era o relație de dușmănie din cauza faptului că ambii o iubeau pe Angelica, soția frizerului. În încăierare, Dodu este ucis și aruncat în
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
de m înălțime, locurile de schi au trebuit să fie evacuate urgent. Un drumeț a fost rănit grav de o piatră care prin cădere a străpuns acoperișul unei colibe. La data de 18 martie 2007 au început să cadă ploi torențiale în regiunea craterului, care au pornit o cantitate mare de grohotiș și avalanșe de noroi care au inundat valea. Masa de noroi cu apă pornită de pe munte a atins valuri cu o înălțime de 4 m, acestea au rupt arborii
Ruapehu () [Corola-website/Science/318021_a_319350]
-
se întoarcă acasă pe data de 22 martie. Poliția a închis unele drumuri, dar acestea au fost redeschise pe data de 29 martie pentru unele autovehicule. După ce a fost observată o a doua fisură, care ar fi putut cauza viituri torențiale, drumurile au fost închise din nou, dar au fost redeschise pe 1 aprilie. Fisura este lungă de 500 m, direcția fiind de la nord-est spre sud-vest, cu 10-12 crateri care aruncă în aer lavă cu o temperatură de 1000 °C până la
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
fragmentare slabă și presărat cu rari martori de eroziune (colți stâncoși de șisturi verzi numite „filade”) care străbat cuvertura de loess. Marginea dunăreană a Podișului Casimcea este puternic fragmentată de văi adânci și asimetrice tributare Dunării, cu versanți supuși eroziunii torențiale. Spre sud, marginea litorală a Podișului Casimcea este marcată de doua trepte de abraziune marină formând litoralul Mării Negre. În partea de sud-est a Podișului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, polii, peșteri, de mici
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
din istoria clubului, Astra Giurgiu s-a luptat , înainte de începerea noului sezon de Liga I Orange pentru Supercupa României. Echipa de la malul Dunării a întâlnit deținătoarea Cupei României, CFR Cluj sâmbătă, 16 iulie pe Arena din Cluj. Pe o ploaie torențială care s-a menținut pe tot parcursul meciului, Astra Giurgiu a reușit să cucerească a doua Supercupă din palmaresul clubului, după un gol marcat de William DeAmorim în minutul 86 al partidei.După ce a reușit să câștige primul titlu de
AFC Astra Giurgiu () [Corola-website/Science/315511_a_316840]
-
din istoria clubului, Astra Giurgiu s-a luptat , înainte de începerea noului sezon de Liga I Orange pentru Supercupa României. Echipa de la malul Dunării a întâlnit deținătoarea Cupei României, CFR Cluj sâmbătă, 16 iulie pe Arena din Cluj. Pe o ploaie torențială care s-a menținut pe tot parcursul meciului, Astra Giurgiu a reușit să cucerească a doua Supercupă din palmaresul clubului, după un gol marcat de William DeAmorim în minutul 86 al partidei. "La 12 Februarie 2016." Liga I Supercupa României
AFC Astra Giurgiu () [Corola-website/Science/315511_a_316840]
-
au putut să o ridice. Au înțeles că Sfanțul nu voia să fie dus în altă parte și că-i va ocroti, încât au continuat să se roage că orașul să nu cadă în mână cotropitorilor. Într-adevăr, o ploaie torențiala a împiedicat pe tătari să mai asedieze orașul. Moaștele au rămas în Suceava până în anul 1686, când a intrat cu oaste în Moldova regele Jan Sobieski al Poloniei. La retragere, a luat cu sine în Polonia și pe mitropolitul cărturar
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
Mic și ușor înclinată la contactul cu terasele și versanții. Datorită litologiei și materialelor aduse de pe versanți, lunca prezintă două zone înguste: în amonte de Roșia de Secaș și la Broșteni. Pluviodenudarea și eroziunea în suprafață se manifestă în timpul ploilor torențiale pe aproximativ 40% din suprafața studiată, în special pe terenurile cultivate agricol de pe versații cu pante mai mari de 3-5o, pe râpele de desprindere și pe masa alunecată, neacoperită de vegetație. Ravenarea și torențialitatea. În bazinul Secașului Mic rigolele, ravenele
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
de situațiile existente la un moment dat în teren (brazdele rezultate în urma arăturilor, îmbinările concave existente în lungul pantei pe suprafețele versanților, diferitele drumuri sau cărări defectuos amplasate etc.). Ravenele și ogașele se întâlnesc atât independent cât și în cadrul organismelor torențiale și sunt mai frecvente în bazinetele superioare ale afluenților din stânga Secașului Mic (Gârbău, Ohaba, Păuca etc.) și pe pantele abrupte din dreapta râului și de la obârșie. Organismele torențiale sunt frecvente mai ales în sectorul din dreapta Secașului Mic și mențin versanții într-
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
amplasate etc.). Ravenele și ogașele se întâlnesc atât independent cât și în cadrul organismelor torențiale și sunt mai frecvente în bazinetele superioare ale afluenților din stânga Secașului Mic (Gârbău, Ohaba, Păuca etc.) și pe pantele abrupte din dreapta râului și de la obârșie. Organismele torențiale sunt frecvente mai ales în sectorul din dreapta Secașului Mic și mențin versanții într-o stare de dezechilibru. Formarea acestora este cauzată atât de factorii naturali (înclinarea mare a versanșilor, predominanța rocilor slab consolidate, regimul precipitațiilor etc.), cât și de cei
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
cătunul Mununa localnicii sapă într-un aven colmatat în căutarea apei. Locul e interesant căci se află deasupra sistemului căutat. Polarisul mută tabara în Mununa și pădurarul Tolomei, care conducea acțiunea, le povestește istoria locului. Între războaie după o ploaie torențială pe pașunea din spatele casei bunicilor lui s-a deschis un puț din care se auzea un vuiet de apă. Apa e un element foarte valoros în cătunul Mununa căci nu există nici un izvor. Calcarul pe care stă cătunul absoarbe ca
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
pe teren propriu, Bugeac la susținut pe 6 mai 1991, când a primit vizita echipei FC Oka Kolomna, pe care a învins-o cu 3-1. Serghei Alexandrov - o dublă și Oleg Flentea au marcat pentru Bugeac. Deși era o ploaie torențială, pentru a privi meciul echipei, pe stadion au venit circa 3500 de spectatori. La finele sezonului, Bugeac s-a clasat pe locul 3 în ligă. După destrămarea Uniunii Sovietice echipa a jucat în Divizia Națională până în 1996. Echipa a reușit
CF Găgăuzia () [Corola-website/Science/320031_a_321360]
-
de Gestiunea resurselor de apa (1991-2010); la studiile de masterat a predat sau preda disciplinele Hidrologie speciala (2000-2010), Gestiunea inundațiilor (2000-2010), Managementul integrat al resurselor de apa (2009-2010), Managementul dezastrelor climatice (2009-2010); la studiile postuniversitare a predat cursul „Amenajarea formațiunilor torențiale” (1998-2010). Din anul 2000 este membru în Comisia Națională de Acreditare Diplome, Titluri și Certificate Universitare din cadrul Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și începând cu anul 2007 este membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, secțiunea
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]