2,344 matches
-
coord.), Istoria recentă altfel. Perspective culturale, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013, pp. 625-633. Courtois, Stéphane (coord.)., Dicționarul comunismului, art. "Femei", traducere de Mihai Ungurean, Aliza Ardeleanu, Gabriela Ciubuc, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 267-270. Courtois, Stéphane, Comunism și totalitarism, traducere de Ana Ciucan Tutuianu, Editura Polirom, Iași, 2011. Davis-Yuval, Nira, Gen și națiune, traducere de Cristina Cobliș, Editura Univers, București, 2003. Dobre, Florentina Claudia, "Comunismul și drepturile femeii", în Memoria - revista gândirii arestate, nr. 68-69, pp. 42-47. Fréville, Jean
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Nira Yuval-Davis, Gen și națiune, traducere de Cristina Cobliș, Editura Univers, București, 2003, p. 114. 28 Pentru destinul unor femei din Uniunea Sovietică, atât în perioada revoluției bolșevice, cât și în regimul stalinist, a se vedea Stéphane Courtois, Comunism și totalitarism, traducere de Ana Ciucan Tutuianu, Editura Polirom, Iași, 2011, pp. 92-98, 178-179. 29 Nira Yuval-Davis, op. cit., p. 150. 30 Owen Mattews, Copii lui Stalin. Trei generații de dragoste și război, traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu, Meteor Press, București
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
-i împărtășească valorile și să-i susțină instituțiile. 2.1.1 Măsurarea democrației. Definiții idealiste vs. definiții realiste Testarea atașamentului pentru valorile democratice nu s-a dovedit o sarcină prea ușoară pentru cercetători, mai ales în societățile în tranziție de la totalitarism sau autoritarism. O problemă fundamentală era tocmai întrebarea relevantă pentru evaluarea democrației. Toți respondenții înțeleg oare același lucru despre democrație? Are evaluarea trecutului o importanță? Putem întreba despre funcționarea democrației în societăți unde democrația nu este consolidată? Dar în societăți
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cu certitudine, din urmă, cu toate corectivele sale. Un proiect poate fi oricând amendat și îmbunătățit. Un proiect inexistent face loc doar vidului și sterilității totale. Doar ideile ne scot, în esență, din neant și subistorie. După cinci decenii de totalitarism, într-o nouă fază istorică, avem nevoie nu numai de un nou model politico-social, dar și cultural. De fapt, între cele două structuri există o foarte strânsă interdependență. Cum ar putea exista o cultură română deschisă, neprovincială, cu personalitate proprie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și literatură română din 1947 încoace. Și sub Dej, și sub Ceaușescu. Cine poate uita cenzura sălbatică, stalinistă, interzicerea și masacrarea clasicilor, aruncarea atâtor scriitori în închisoare, normativele și propaganda primitivă, alungarea în exil și multe, multe alte orori? Practic, totalitarismul și dictatura comunistă au urmărit deznaționalizarea și distrugerea vechilor rădăcini, și apoi remodelarea stalinisto-ceaușistă a întregii culturi române. Ne amintim cu toții de formula: Națională în formă, socialistă în conținut. Ne este dat să trăim a doua oară aceeași cruntă aberație
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de stat, Miracolul explicabil. Toate mecanismele culturii totalitare de tip ceaușist sunt analizate și demontate unul după altul. Măcar acest text ar trebui tradus și supus unei dezbateri cât mai largi în publicațiile noastre noi și libere. Schema culturală a totalitarismului ceaușist este binecunoscută: cultura de masă, riguros dirijată și controlată, pur propagandistică și represivă. Ea este o derivație a tezei leniniste a celor două culturi, interpretată în stil festivist, grotesc și terorist. Totul pus sub emblema cultului personalității. La data
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
confundă neapărat cu adeziunea la un partid oarecare și cu atât mai puțin cu militantismul în rândurile sale. Ea implică, în mare, două categorii de opțiuni esențiale: 1. O situare precisă față de alternativa fundamentală a sistemului politic: dictatură sau democrație? Totalitarism sau pluralism? Comunism sau liberalism? într-o altă terminologie, destul de vagă: stânga, centru sau dreapta? 2. Preocuparea și angajamentul, practic sau de principiu, față de problemele societății și vieții politice românești, adeziunea la una sau alta dintre soluțiile și programele organizării
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a fost și nici nu putea fi, obiectiv vorbind, total imaculată. Dar nu poți trăi într-un tip de societate (oricare ar fi aceasta) și să nu fii condiționat, într-un fel sau altul, de acest tip de societate (sinistrul totalitarism, în cazul nostru). Dar nici fără a cădea, nici pe departe, global, în categoria detestabilă a lichelelor. Categoric ! Nu toți intelectualii care s-au realizat profesional sub vechiul regim au fost lichele. Cazurile și situațiile ce pot fi aduse eventual
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de idei al cărții, cât și pentru soluțiile adoptate, deloc conformiste. Este evidentă, mai întâi, persistența ideologiei de dreapta și de stânga. Dar cu adevărat grav rămâne faptul, bine surprins de autor, al incapacității intelectualului român de a lupta împotriva totalitarismului (de orice speță). Se enumeră o serie de cauze, care explică ambele extreme și, în deosebi, persistența miturilor ideologice ale dreptei. Enumerarea este rece și implacabilă: în primul rând, lipsa de tradiții ideologice liberal-democratice, existente dar fără audiență. Ea este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cel actual, lipsit în genere de orientare, tensiune și reală sensibilitate ideologică. Determinant rămâne însă, în primul rând, blocajul și formidabila presiune și continuitate a culturii oficiale, cu toate consecințele sale. Din care cauză, cultura alternativă care a supraviețuit sub totalitarism și începe să se dezvolte în noile condiții este încă inevitabil fragilă, minoritară, insuficient organizată și cu soartă contextual vorbind deocamdată destul de incertă. Totul depinde încă de evoluția și ritmul de dezvoltare al societății noastre. în ce ne privește, notăm
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Pe acestea unii le-ar dori în cazurile celebre amintite uitate, ignorate, chiar inexistente, din pudoare și dintr-un respect pur afectiv pentru marile personalități culturale. Numai că în discuție intervine criteriul civic etic (responsabilitate sau oportunism?), ideologic (libertate sau totalitarism?) și politic (democrație sau dictatură?). Iar toate numele mari care se invocă au fost în mod public, propagandistic (formal sau nu), de partea oportunismului, totalitarismului, dictaturii. Aceste criterii sunt decisive, logic vorbind, într-o astfel de dezbatere și nu altele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturale. Numai că în discuție intervine criteriul civic etic (responsabilitate sau oportunism?), ideologic (libertate sau totalitarism?) și politic (democrație sau dictatură?). Iar toate numele mari care se invocă au fost în mod public, propagandistic (formal sau nu), de partea oportunismului, totalitarismului, dictaturii. Aceste criterii sunt decisive, logic vorbind, într-o astfel de dezbatere și nu altele. își poate permite cultura și societatea română luxul să ignore și astfel de criterii? Mulți cred că este și posibil și chiar de dorit (uitare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dezvoltate ale lumii sunt devotate creșterii economice și construirii societății de consum, iar problemele mediului înconjurător sunt ignorate. Un al doilea motiv îl constituie suspiciunea că o asemenea teorie aparține unei familii ideologice care ale multe elemente în comun cu totalitarismul. Obiecția este susținută de faptul că Leopold admite că întregul prevalează părților, că sistemul este mai important decât întregul, că un bine al comunității biotice este mai important decât binele indivizilor care o alcătuiesc. 2. Eliberarea sau drepturile animalelor? Dezbaterea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un spațiu social și cultural nou, sub semnul respectului pentru identitatea celuilalt. Experiențele sociale traumatizate, care sunt Încă vii În memoria multora, nu Îndreptățesc teama unui retur al brutalităților și calvarului colectiv. Dar nucleele de durere produse de cele două totalitarisme majore ale Europei secolului trecut persistă Încă, captează energii, nu s-au consumat și pot exploda oricând, la aprinderea unui simplu chibrit. Ideile de mai sus prefațează o carte recent apărută În Editura Universității din Iași, Indivizi și societăți sechestrate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de expansiune personală și de grup, să devină stâlpii noii democrații originale, mai ales sfidând ceea ce, cândva, Înainte de război, dar și În comunism, dădea nota de subțirime unor grupuri sociale. Libertatea, pentru aceștia, a Însemnat despovărarea de corvoada decenței sociale. Totalitarismul a născut un sentiment al solidarității În fața unui dușman comun, a avut ca efect crearea unui „spirit de Noi”. Erau Ei, care dispuneau de tot, și Noi, care-i suportam, fiecare În funcție de proiectul său de viață. Unii pliindu-se decent
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu are nimic În comun cu România”. Nu are nimic comun cu România? Deși de douăzeci de ani În Germania, toate romanele sale au ca fundal contextul românesc, climatul social psihologic din perioada ultimă a lui Ceaușescu, viața cotidiană În totalitarism, condiția celui care nu se poate adapta acestei presiuni pentru aliniere. Scrieri cu adânc filon biografic, trăirile unor neadaptați la sistem, trauma morală a celor nevoiți să suporte compromisuri, oricât de mici. Lumea celor care simțeau o durere În orice
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ri franceze ARON Raymond (1905-1983): Leș Guerres en cha�ne (1951); L�Opium des intellectuels (1955); Paix et guerre entre leș nations (1962b); La Lutte de classes. Nouvelles le�ons sur leș soci�ț�s industrielles (1964); D�mocratie et totalitarisme (1965). BALANDIER Georges (n?scut �n 1920): Sociologie actuelle de l�Afrique noire (1963). BASTIDE Roger (1898-1974): Sociologie des maladies mentales (1965). BERNOT Lucien, Blancard Ren�: Nouville, un village fran�ais (1953). BETTELHEIM Charles, FR�RE Suzanne: Une ville fran
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
societății civile este un consens normativ al membrilor ei”. În vreme ce societatea civilă operează prin includere, pentru opusul societății civile - societatea administrată - există un alt modus operandi, excluderea. Societățile civile imature facilitează apariția societăților închise. De aceea s-a spus că totalitarismul este triumful societății închise asupra societății civile. Contribuțiile teoretice ale lui Karl R. Popper și eforturile practice ale elevului său George Soros rămân fundamentale pentru evoluția societății deschise. Care este starea societății civile astăzi? Unii consideră că ea se află
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
i) mediile au renunțat la rolul de "canal" în favoarea celui de "filtru"; (ii) mediile condiționează reflexele umane și eradichează cenzura critică; (iii) sistemele mediatice hipercentralizate sunt folosite și dirijate propagandistic de către superputeri. Ce mai înseamnă simbolisticile și sensibilitatea culturală în totalitarismul mediocratic actual? Ce mai rămâne din reperele identității în urma funcționării sistemelor mediatice hipercentralizate și care suscită emoțiile "potrivite" la momentul "potrivit"? Deși intenția declarată a societății digitalizate este individualizarea, individul a ajuns cel mai departe de înțelesul originar al termenul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
am văzut-o flirtând între cele două războaie, își amintește perfect de acest lucru, deoarece devenise după război "strană" și jurnalistă la L' Humanité de care s-a desprins ulterior, în 1956. Ea își amintește și acum de amestecul de totalitarism și de puritanism care domnea în cadrul Partidului Comunist Francez în anii '50, de bizarul amalgam născut din întâlnirea peste timp dintre, de data asta nu Iisus Hristos și Freud, ci dintre Iisus Hristos și Stalin. Degeaba spusese Marx că "religia
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acuză, sterilizează prin ardere timpul eliberat, descătușat de dupa marele ’22. Meritele stilistice, limbajul elevat, prețiozitățile ce descopăr un stăpânitor versat al cuvântului Încă nepurtat, trec pe planul doi față de mesaj. Toate acestea sunt doar instrumente de cioplit chipul hidos al totalitarismului. Monstruozitatea sistemului apare În toată hidoșenia lui fascista. Și acesta-i marele merit și câștig al cărții. Un raspuns către public avea să realizeze Constantin Hușanu de abia În noiembrie 1996, În „Convorbiri literare”, cănd despre „Omar din dealul Copoului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pensionarea la data legală dacă "se dă la brazdă" (spre victoria celor exersați în datul la brazdă 133) și acceptă să scrie cu sunt și cu â, chiar dacă are convingerea că aceasta este o scriere aberantă. Prin urmare, aderarea la totalitarism (de stat sau sectorial), fiind mijlocul cel mai eficient de înălțare și de răfuială socială, este o opțiune a indivizilor, iar nu o constrîn-gere a lor și, de aceea, ei pot deveni în mod voit susținători și constructori ai totalitarismului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
totalitarism (de stat sau sectorial), fiind mijlocul cel mai eficient de înălțare și de răfuială socială, este o opțiune a indivizilor, iar nu o constrîn-gere a lor și, de aceea, ei pot deveni în mod voit susținători și constructori ai totalitarismului. Atîta timp cît pregătirea profesională în contact cu Europa civilizată, de dinainte de război, a marcat activitatea aderaților la noul regim, s-au putut realiza totuși opere culturale valoroase, dar cînd cei formați după război au constatat eficiența aderării, ei s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nații care azi sunt mult mai prospere și mai fericite. Ne-am creat instituții democratice și le-am pus să lucreze pentru "binele poporului", chiar dacă am avut conștiința "formelor fără fond". Ne-am adaptat fie la democrația occidentală, fie la totalitarismul sovietic, sperând că într-o bună zi ordinea anapoda se va răsturna, pe principiul popular care spune că moartea împăraților înseamnă bucuria nebunilor. Acum, după mai bine de două decenii de postcomunism, aflați în febrila modificare a legii noastre fundamentale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
repusă în drepturi, dar va rezista doar trei ani. Instalarea puterii comuniste în România, cu sprijin sovietic, a impus nu doar o schimbare de regim politic (de la monarhie, la republică), ci și una de sistem constituțional (de la pluralismul demo-liberal, la totalitarismul comunist). Comunismul (ca și fascismul, de altfel) nu avea neapărat nevoie de constituție; ordinea statală pe care o imagina și o punea în operă nu trimitea decât formal la o legislație pozitivă, căci temeiul "dreptății" nu era unul uman și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]